Ajunsa in top 5 al PDL, Roberta Anastase ii invata pe
parlamentarii democrat-liberali cum sa atace public PSD. Cum de
actualitate este cazul Ecaterinei Andronescu, stampilata de ANI cu
conflict de interese si incompatibilitate, sefa Camerei Deputatilor
isi sfatuieste colegii sa-l dea ca exemplu pe Ioan Botis. Prins si
el de ANI in conflict de interese si dat chiar pe mana DNA, fostul
ministru al muncii este transformat acum model de corectitudine a
PDL, apreciindu-se ca situatia sa este “mult mai putin grava” decat
cea ale PSD.
“Steve Jobs – iLeadership pentru o noua generatie este biografia
pe care numai un apropiat al sefului Apple ar fi putut s-o scrie.
Jay Elliot a lucrat umar la umar cu Steve Jobs in calitate de
vicepresedinte al companiei. Volumul pe care il semneaza alaturi de
William S. Simon, autorul mai multor bestseller-uri The New York
Times, dezvaluie stilul unic de leadership al lui Jobs,
iLeadership-ul, construit in jurul a patru repere: produs, talent,
organizatie si marketing.
De la sedintele de dezvoltare de produs pana la intalnirile
consiliului de administratie, trecand prin laboratoarele de design
si aparitiile pe scena ale lui Steve Jobs la lansarea ultimelor
noutati Apple, cartea ii face pe cititori sa inteleaga cum se
explica succesul acestui CEO. Include interviuri exclusive cu
personalitati cheie din istoria Apple, exemple de provocari si de
reusite din cariera sefului celei mai mari companii tehnologice din
lume si recomandari pentru oamenii de business din orice parte a
lumii care admira managementul lui Jobs.
“Am cunoscut si am muncit alaturi de lideri de la IBM si Intel;
i-am intalnit pe unii dintre cei mai influenti lideri si ganditori
din mediul de afaceri, incluzandu-i aici pe Jack Welch, Buckminster
Fuller si Joseph Campbell, si am discutat despre noua paradigma in
cultura organizationala cu Peter Drucker. Steve face parte dintr-o
categorie aparte”, spune Jay Elliott.
Intre 15 si 21 iunie, Ziarul Financiar va fi disponibil la
chioscuri impreuna cu “Steve Jobs – iLeadership pentru o noua
generatie”, la pretul de 15,9 lei. Proiectul este sustinut de
Vodafone.
Intalnirile, menite sa creasca vizibilitatea Fondului pentru
investitorii straini, vor avea loc in Europa (Londra, Varsovia,
Stockholm, Frankfurt si Paris) si in centre financiare din afara
Europei.
“Deja avem un program foarte incarcat de intalniri cu numerosi
investitori institutionali, ceea ce demonstreaza interesul pe care
Fondul Proprietatea il genereaza”, a declarat Greg Konieczny,
managerul de fond al Fondului Proprietatea.
Eforturile Franklin Templeton, afirma Konieczny, s-au reflectat
deja in structura actionariatului Fondului, care arata ca
participatia investitorilor institutionali a inregistrat o crestere
de peste 10% din capitalul social de la sfarsitul lui 2010.
Din punctul de vedere al standardelor pentru investitorii carora
li se adreseaza Franklin Templeton, referitoare la fundamentele
economice si la dimensiunea si adancimea pietei de capital, Romania
nu este o piata emergenta clasica, in genul Cehiei sau al Turciei,
ci una de frontiera, comparabila ca potential cu Vietnam, Ucraina,
Bulgaria sau Bahrein.
Economia Romaniei va creste cu 1,6% in 2010 si cu 3,7% la anul,
urmand sa ajunga la o crestere de 4% in 2013. Daca estimarea pentru
anul in curs nu e mult schimbata fata de raportul precedent, din
aprilie (1,6%), pentru 2012 estimarea a fost sensibil redusa, de la
4,4%.
Banca Mondiala apreciaza ca pentru toate cele trei tari exista
riscul de contagiune in raport cu problemele fiscale din zona euro,
prin intermediul bancilor straine, ceea ce creste necesitatea
crearii unui spatiu fiscal de manevra adecvat la nivelul finantelor
publice.
Gruparea Romaniei alaturi de Bulgaria si Lituania se explica prin
faptul ca ele au ramas singurele tari din UE “in dezvoltare” (cu
venituri mai reduse), fiind deci separate de tarile
central-europene considerate avansate ca nivel de dezvoltare a
economiei, ca Ungaria, Cehia sau Croatia, care sunt incadrate deja
la categoria “tari occidentale cu venituri mari”. Romania, Bulgaria
si Lituania sunt incluse in raportul BM intr-un grup de 22 tari
est-europene si central-asiatice, de la Armenia, Georgia si Belarus
pana la Albania, Moldova si Macedonia.
Cresterea economica in Bulgaria va fi de 2,9% in acest an si 3,4 la
anul, prevede Banca Mondiala, iar Lituania va avea o crestere a PIB
de 3,8% in acest an si 3,9% la anul.
Raportul apreciaza ca productia pentru export a celor 22 de tari va
continua sa creasca, pe masura redresarii pietei din zona euro.
Lituania si Romania au realizat deja o majorare record a
exporturilor in UE in ultimul trimestru al anului trecut, cu 40%.
Investitiile straine s-au redus insa in aceeasi perioada pe
ansamblul celor 22 de tari, iar o imbunatatire a situatiei este de
asteptat doar odata cu consolidarea redresarii economice la nivel
regional si cu ameliorarea climatului de investitii.
Deficitul de cont curent al Romaniei este estimat sa se mareasca
la 5,1% din PIB in 2011 (fata de 4,2% anul trecut), la 5,4% in 2012
si 5,7% in 2013, fara a se apropia insa de nivelul exagerat din
2008 (11,9% din PIB).
Pentru cererea interna a tarilor incluse in raport, un factor
important vor ramane remiterile de bani de la lucratorii din
strainatate, asteptate sa se majoreze cu 7,5% in 2011 si cu 9,4% in
2012 pe ansamblul regiunii, ca efect al maririi preturilor la
marfurile de baza si al cresterii economice in tarile de destinatie
a emigrantilor. In acelasi timp, recenta scumpire a petrolului este
de asteptat sa aduca o noua accelerare a inflatiei, dupa cea din
2010 generata de scumpirea marfurilor alimentare de baza.
Economia Turciei ar urma sa creasca anul acesta cu 6,1%, a Rusiei
cu 4,4%, a Moldovei cu 4,2%, a Ucrainei cu 4%, iar a Serbiei cu
3%.
Eurodeputatii au dezbatut in plen problema aderarii Romaniei si
Bulgariei la spatiul Schengen, urmand sa voteze miercuri raportul
favorabil intocmit de Carlos Coelho pe aceasta tema.
Dintre cei care au luat cuvantul in favoarea aderarii celor doua
state, eurodeputatul Hubert Priker, membru al popularilor europeni,
a spus, asemenea celorlalti colegi de grup, ca ambele tari au
indeplinit criteriile pentru aderarea la Schengen, dar a subliniat
ca ridica semne de intrebare anuntata reducere cu o treime a
veniturilor politistilor din Romania. “Sper ca informatia privind
reducerea salariilor politistilor este falsa si ca politistii, care
trebuie sa garanteze securitatea intregii Uniuni Europene, vor
continua sa fie platiti in mod adecvat”, a spus el.
“Intr-un apartament de trei camere fara contoare si repartitoare
situat in Cluj valoarea facturii la incalzire ar putea ajunge la
790 de lei in aceasta iarna, comparativ cu 494 de lei in iarna
anului trecut. Asta se va intampla daca subventiile acordate de
Guvern vor fi eliminate. |n cazul unui apartament similar, dar
dotat cu centrala termica, factura de gaz nu va depasi 331 de lei
in acest an”, explica Catalin Draguleanu, directorul de vanzari din
cadrul Ariston Thermo Romania, precizand ca in acest an
proprietarii de apartamente bransati la sistemul centralizat se vor
confrunta cu eliminarea subventiilor la incalzire.
Pana acum, jumatate din costul unei gigacalorii a fost sustinut
aproape in mod egal de catre Guvern si bugetele locale. Se pare
insa ca schimbarea a inceput sa se produca incepand cu iarna anului
2010, avand in vedere ca desi Guvernul a promis sustinerea cotei
sale din subventie, costul real facturat catre populatie a crescut
in anumite orase cu pana la aproximativ 60%. Spre exemplu, in Baia
Mare costurile incalzirii au crescut cu 60%, in Targoviste,
Alexandria si Timisoara cu peste 50%, iar in Drobeta Turnu Severin
si Focsani cu peste 35%. “Intr-un scenariu pesimist, eliminarea
integrala a subventiei de catre Guvern, cat si imposibilitatea
primariilor locale de a mai aloca un buget pentru subventii, asa
cum s-a intamplat in multe orase si in iarna trecuta, ar putea duce
la majorarea costului gigacaloriei facturat catre populatie cu pana
la 150%”, spune Catalin Draguleanu.
|n ce priveste apartamentele inca bransate la sistemul
centralizat, situatia difera de la un judet la altul. Daca in 20 de
judete au ramas mai putin de 30% de apartamente bransate, in
Bucuresti si in judetele Bihor, Mehedinti, Giurgiu si Constanta mai
mult de 80% de apartamente sunt inca bransate. Spre deosebire de
acum zece ani insa, numarul de debransari de la sistemul
centralizat a crescut foarte mult. Daca in 2000 erau bransate in
jur de 2,5 milioane de apartamente, in prezent mai sunt doar 1,5
milioane. Situatia nu poate decat sa ii bucure pe producatorii de
centrale termice. “Eliminarea subventiilor la incalzire va
determina cresterea pietei locale de centrale termice cu peste
30%”, spune Dan Ghise, director tehnic la Ariston, companie care
estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de 25% pentru acest an,
pana la 3,5 milioane de euro.
Piata de centrale termice murale de apartament din Romania ar
putea ajunge in 2011 la aproximativ 180.000 de unitati vandute,
potrivit estimarilor lui Draguleanu. Capitala va reprezenta mai
mult de 10% din totalul pietei de profil, preconizandu-se ca peste
18.000 de familii vor renunta la sistemul centralizat in favoarea
centralelor termice.
Anul trecut piata a inregistrat un volum de 135.000 de unitati,
in crestere cu 35% fata de 2009. “Eliminarea subventiilor insa ar
putea determina o crestere si mai alerta. Procentul celor care
si-au cumparat o centrala termica in rate a fost de 25%”, a
declarat Draguleanu. Directorul precizeaza ca in jur de 70% dintre
cumparatorii de centrale opteaza pentru cele de apartament, cel mai
vandut model fiind cel de 24 kw. Investitia medie intr-o centrala
termica este cuprinsa intre 5.500 si 7.000 de lei si difera in
functie de numarul de camere si nivelul de dotare al instalatiei
(radiatoare, teava, accesorii, montaj). “In aceste conditii, chiar
daca pretul gazului va creste chiar si cu 15%, investitia intr-o
centrala termica poate fi recuperata intr-o perioada cuprinsa intre
unu si trei ani”, a afirmat Draguleanu.
Evenimentul a fost catalogat ca fiind de clasa M-2, ceea ce
inseamna eruptie de intensitate medie, cu o furtuna minora de
radiatii. Alex Young, astrofizician la Centrul Spatial Goddard al
NASA, a descris fenomenul ca pe un nor urias de praf aruncat in aer
si care cade inapoi.
“A fost o eruptie spectaculoasa, de proportii pe care nu le-am
mai vazut pana acum. Nu e ceva de care ar trebui sa ne ingrijoram
insa. E doar ceva foarte, foarte frumos”, afirma Young in
materialul video postat pe blogul sau, TheSunToday si preluat de
Space.com.
In fapt, miliarde de tone de plasma magnetica au fost proiectate
in interiorul coroanei solare, cu viteze de pana la 1.400 km/s,
pentru a recadea apoi pe suprafata astrului. Filamentele de plasma
de astfel de dimensiuni, de pana la 10 ori suprafata Terrei,
parasesc de obicei campul magnetic al Soarelui, insa cele din
eruptia de marti n-au avut suficienta energie, astfel incat au
revenit pe suprafata solara, a explicat Young.
Furtuna solara de marti si-a atins maximul marti in jur de ora
6,41 GMT, iar eruptia propriu-zisa s-a prelungit circa trei ore.
Serviciul National Meterorologic al SUA a emis o alerta de furtuna
geomagnetica, estimata initial pentru seara de miercuri, apoi
pentru ziua de joi, 9 iunie, in jurul orei 13,00 GMT, insa riscul
prezentat de aceasta pentru functionarea comunicatiilor si a
infrastructurii de transporturi aeriene de pe Pamant este apreciat
drept minor, pe o scala de la 1 (minor) la 5 (extrem).
NASA a estimat ca aurora boreala si aurora australa vor putea
fi vizibile in cursul serii de miercuri sau joi.
O furtuna geomagnetica, drept efect al ejectiei de masa coronala
solara, poate avea loc in decurs de 36-48 de ore de la eruptie.
Perturbarea temporara a campului magnetic terestru poate afecta, in
functie de intensitatea eruptiei si de directia acesteia in raport
cu Pamantul, functionarea retelelor electrice si de
comunicatii.
Soarele se afla in prezent aproape de varful ciclului
de 11 ani de activitate magnetica inceput in 2008 si care ar urma
sa-si atinga maximul in 2011-2012, marcat de o intensificare a
furtunilor solare.
Conform legii adoptate, cei prinsi avand asupra lor o jumatate
de uncie (o uncie – 28,35 g) de marijuana sau mai putin, pentru uz
personal, vor fi amendati cu 150 de dolari, daca sunt la prima
abatere, iar la urmatoarele abateri vor fi amendati cu cel putin
200 de dolari, dar nu cu mai mult de 500.
In plus, cei in varsta de 21 de ani sau mai tineri aflati in
aceasta situatie vor avea permisul auto suspendat pe 60 de zile.
Cazurile celor de pana la 18 ani vor fi transferate autoritatilor
care se ocupa cu delincventa juvenila. Legea a fost adoptata
sambata trecuta de Senat, care a introdus in textul initial, mai
permisiv, prevederile referitoare la penalizarea suplimentara a
tinerilor, ca si cea conform careia cei prinsi cu marijuana de trei
sau mai multe ori vor fi obligati sa apeleze la consiliere antidrog
pe cheltuiala proprie.
Biroul pentru Analiza Fiscala (OFA) estimeaza ca prin adoptarea
legii care scoate posesia cantitatilor mici de drog de sub
incidenta pedepsei cu inchisoarea, statul va economisi anual
885.000 de dolari reprezentand salarii ale procurorilor si ale
avocatilor si costuri de judecata. OFA estimeaza, in schimb, ca
statul va obtine din noile amenzi pana la 1,4 milioane de
dolari.
Unii reprezentanti au criticat adoptarea legii, aratand ca ea
transmite mesajul ca in fond nu e mare lucru sa te droghezi si ca
ideea de pericol al consumului de droguri de fapt n-ar mai fi
recunoscuta de lege. Altii au criticat alegerea arbitrara a limitei
cantitatii de marijuana, explicata ca fiind echivalentul a 30 de
jointuri. “Nu poate fi brusc in regula daca ai 30 de jointuri, dar
rau daca ai 50 de jointuri. Ori e ceva rau pur si simplu, ori nu e
rau deloc”, a declarat Themis Klarides, democrat de Derby, citat de
publicatia Hartford Courant.
In 2009 au fost inregistrate 9.290 de arestari pentru posesie de
marijuana in cantitatea specificata de legea actuala, conform
OFA.
Statele care au legiferat scoaterea de sub incidenta pedepsei cu
inchisoarea a posesiei de marijuana in cantitati mici pentru uzul
personal sunt Alaska, California, Colorado, Maine, Massachusetts,
Minnesota, Mississippi, Nebraska, New York, Nevada, Ohio, Oregon.
Cantitatile pentru care se aplica simpla pedeapsa cu amenda variaza
insa (in Minnesota, de pilda, maximul este 1,5 uncii – 42,5 grame),
ca si cuantumul amenzilor.
La inceputul crizei, compania Ambient, unul dintre cei mai mari
retaileri de bricolaj din Romania, se afla la un pas de insolventa.
A fost o lovitura puternica pentru proprietarul Ioan Ciolan, dar si
un semnal de alarma ca restructurarea trebuia sa vina imediat sau
compania ar fi avut sanse reale sa nu mai prinda urmatorul an. In
consecinta, in mai putin de patru ani, managementul a schimbat din
radacini intreaga filosofie de organizare a companiei. In primul
rand, au fost integrate toate com-paniile care faceau parte din
grup intr-una singura, in care toate procesele, deciziile si
departamentele erau centralizate. “Pana in 2007, firma fusese
organizata in SRL-uri. Fiecare punct de lucru era o firma separata,
cu autonomie proprie. Practic, cate magazine existau in acel
moment, tot atatea firme”, spune Judith Kis, care din aprilie 2010
conduce departamentul de resurse umane al Ambient.
De altfel, acest model este unul frecvent intalnit in cazul
afacerilor antreprenoriale. Spre exemplu, la fel a procedat si omul
de afaceri Dan Sucu, proprietarul si presedintele grupului
Mobexpert, care inca de la infiintare a decis ca fiecare activitate
si divizie a grupului sa fie organizata separat, intr-o firma de
sine statatoare. La aproape 20 de ani de cand a deschis primul
magazin, Sucu inca mai crede in acest model de business, pe care nu
planuieste sa il schimbe.
La Ambient au urmat apoi restructurarile la nivel de personal.
Din 2.600 de angajati, cati lucrau pentru companie in 2007, in 2010
mai ramasesera doar 1.100. “Dintre cei 1.500 de angajati care au
plecat, practic doar cateva sute au fost literalmente trimisi
acasa. Restul au fost directionati catre alte firme separate pe
care compania le-a creat pentru a externaliza toate serviciile care
nu faceau parte din activitatea noastra de baza”, explica Judith
Kis. Un exemplu sunt agentii de paza, care nu au mai ramas pe
statele de plata ale Ambient, ci au fost angajati intr-o firma
distincta care oferea servicii de paza. La fel s-a intamplat si cu
angajatii din departamentele de transport, manufactura de mobila,
fier forjat si termopan si cei care se ocupau de curatenie.
De fapt, si departamentul de resurse umane in sine avea nevoie
de o improspatare, dar si de o extindere de la functiile sale de
baza – personal, salarizare si recrutare. “In momentul cand am
venit in companie, departamentul de resurse umane reprezenta mai
degraba o functie de suport si am stiut ca trebuie sa schimbam
acest lucru”, spune Kis, care, inainte de a se muta la Sibiu,
condusese de la Bucuresti departamentul de HR de la Rosegur,
companie care avea 4.500 de angajati.
Astfel, prima decizie pe care a luat-o Kis a fost de a crea un
departament de resurse umane consolidat, din care sa nu lipseasca
niciuna dintre functiile sale specifice, asa cum se intampla, in
general, in toate companiile mari, in special cele multinationale.
A adaugat, asadar, o divizie de training si dezvoltare a
personalului, care astazi reprezinta o componenta uriasa din ceea
ce inseamna gestionarea resurselor umane la Ambient – aproximativ
70% din bugetul de resurse umane (cu exceptia fondului de salarii)
este destinat acestor activitati. In aceste conditii, a crescut si
numarul de specialisti in HR din companie. Trainingul si
dezvoltarea se fac atat intern, cat si extern, Ambient fiind una
dintre companiile care au sustinut modelul serviciilor
externalizate. Spre exemplu, restructurarea grupului a fost facuta
cu ajutorul companiei de consultanta Roland Berger.
Miercuri, Guvernul va introduce in parlament noul pachet de
masuri de austeritate, in valoare de 28,4 miliarde de euro
reprezentand taieri de cheltuieli sociale, reduceri de salarii si
concedieri in sectorul public si majorari de impozite si taxe,
menit sa reduca deficitul bugetar de la 10,5% din PIB in 2010 la
mai putin de 1% in 2015.
“Aceste schimbari trebuie sa aiba loc democratic. Trebuie sa
actionam cu mai multa indrazneala, apeland la consultare
democratica. Sunt gata sa folosesc chiar si institutia
referendumului pentru a obtine consensul asupra reformelor”, a spus
Papandreou, citat de publicatia elena Capital.
Masurile, combinate cu alte reforme, in primul rand de combatere a
coruptiei si a evaziunii fiscale, si cu un program foarte ambitios
de privatizari, au convins FMI si UE sa aprobe, vinerea trecuta,
urmatoarea transa din creditul de 110 miliarde de euro initiat in
mai 2010 si sa schiteze planul unui nou credit de 60 de miliarde de
euro, care ar acoperi necesitatile de finantare ale tarii pana in
2013.
Planul de austeritate si privatizare a atras insa opozitia
puternica a sindicatelor si a unor politicieni de stanga, iar mai
nou inclusiv a unora din partidul lui Papandreou, PASOK, care pana
acum au sustinut guvernul. O parte dintre parlamentarii PASOK i-au
trimis lui Papandreou o scrisoare in care ii cer sa supuna planul
unei dezbateri mai detaliate in partid, inainte de a-l introduce in
parlament, insa creditorii externi au cerut Atenei sa aprobe cat
mai repede planul, ca sa poata fi pus in practica imediat.
La aceasta opozitie s-au adaugat, de cateva saptamani, miile, apoi
zecile de mii de greci care au iesit zilnic in strada la Atena,
Salonic sau Patras, urmand exemplul manifestatiilor pasnice din
Spania ale “indignatilor”. Manifestatiile au culminat cu
mitingul-mamut de duminica din Piata Syntagma din Atena, unde au
participat zeci de mii de oameni, dupa unele surse peste 100.000,
insa au continuat si in zilele urmatoare. Protestatarii au criticat
incompetenta si coruptia guvernantilor si au acuzat politica lor de
a scoate tara din criza pe seama reducerii cheltuielilor sociale,
intr-o tara unde somajul a ajuns deja la 16%, iar economia neagra
este estimata la 20-30% din PIB.
Cererea Greciei de a obtine de la UE si FMI noul credit de 60 de
miliarde si conditiile lui va fi discutata la reuniunea ministrilor
de finante din zona euro, la 20 iunie, urmand ca un summit al
liderilor europeni programat pentru 25 iunie sa-i dea aprobarea
finala. Grecia va trebui insa ca pana atunci sa treaca prin
Parlament planul de reforma.
Papandreou a repetat ca obiectivele guvernului sau sunt doua:
primul, ca Grecia sa evite intrarea in incapacitate de plata, in
conditiile in care datoria tarii a ajuns la 340 de miliarde de
euro, respectiv 150% din PIB; al doilea, ca Grecia sa ramana in
zona euro. El a cerut ministrului de interne Yannis Ragoussis sa
pregateasca instrumentele necesare pentru organizarea unui
referendum, dar nu a detaliat pentru ce anume din planul de reforme
intentioneaza sa solicite sprijinul cetatenilor.
Tergiversarile politice legate de trecerea planului de reforme prin
parlament au accentuat ingrijorarea pietelor financiare. Bursa de
la Atena a scazut marti cu aproape 2%, potrivit Kathimerini, iar
actiunile bancilor au suferit cele mai mari scaderi, unele cu peste
4%. Actiunile operatorului telecom OTE au scazut cu 6,24%, la doar
o zi dupa ce guvernul grec a anuntat ca va vinde catre Deutsche
Telekom 10% din actiunile companiei, pentru circa 400 de milioane
de euro.
