BusinessMagazin

Blog

  • Hotelierii bulgari asteapta 4 milioane de turisti in sezon, majoritatea romani si greci

    Directorul institutului, Rumen Draganov, a declarat pentru
    Novinite ca majoritatea turistilor vor veni din tarile vecine –
    Romania, Grecia, Macedonia – precum si din Germania si Rusia.
    Sectorul de turism estimeaza un numar maxim de vizitatori in
    Bulgaria de 6,3 milioane in acest sezon.

    Draganov a admis insa ca rata medie de ocupare a paturilor in
    unitatile de cazare din Bulgaria este cea mai scazuta din Europa –
    27% in 2010, pentru 2011 fiind asteptat un progres mic, la
    29%.

    Directorul institutului afirma ca Bulgaria are lacune serioase in
    administrarea proprietatilor publice din statiunile turistice,
    adaugand ca “tragedia celor care au investitii in sector e ca ei
    continua sa spere ca guvernul va lua masurile promise” –
    infiintarea unui Minister al Turismului, crearea unui catalog al
    atractiilor turistice si impartirea tarii in zone turistice.

    Rumen Draganov a criticat, de asemenea, clipurile de reclama create
    pentru a promova Bulgaria ca destinatie turistica pe posturile de
    televiziune europene, afirmand ca ele nu promoveaza deloc
    proprietati publice – atractii istorice, culturale, naturale
    bulgaresti – doar de dragul proprietatii private si al “unor
    lucruri care nu exista in industria turistica a tarii”.

  • Volksbank vrea sa vanda si filiala din Romania, dupa ce a vandut restul afacerilor din Est catre Sberbank

    “Ar fi aproape fara sens sa pastram o singura unitate
    din Europa de Est, dupa ce am vandut restul unitatilor”, a declarat
    Wenzel, citat de Bloomberg.

    Volksbank Romania avea la sfarsitul anului trecut active de 4,8
    miliarde de euro, fiind de departe cea mai mare dintre unitatile
    Volksbank International (VBI), divizia Volksbanken care reuneste
    toate afacerile din Europa de Est. Tot Volksbank Romania a avut
    insa si cele mai mari pierderi – 31,4 milioane de euro. VBI a
    raportat o pierdere de 22,4 milioane de euro in 2010, comparativ cu
    un profit net de 33,3 milioane de euro cu un an in urma.

    Celelalte unitati, pentru care Volksbanken si ceilalti actionari ai
    VBI au semnat joi acordul de vanzare catre Sberbank Rossii, cea mai
    mare banca din Rusia, sunt in Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia,
    Slovenia, Ucraina, Serbia si Bosnia.

    Oesterreichische Volksbanken a ratat testul de soliditate
    financiara organizat de Autoritatea Bancara Europeana, situandu-se
    printre cele 8 banci europene (dintr-un total de 90) care trebuie
    sa-si suplimenteze capitalul pentru a fi pregatita in
    eventualitatea unui scenariu negativ de evolutie a economiei in
    zona euro.

    Conform rezultatelor testului comunicate vineri de Autoritatea
    Bancara Europeana, intr-un astfel de scenariu, grupul austriac ar
    ajunge pana la finele anului viitor la o rata de adecvare a
    capitalului de 4,5%, sub nivelul minim admis de 5%, ceea ce
    inseamna ca banca trebuie sa faca rost de capital suplimentar de
    160 de milioane de euro.

    Oesterreichische Volksbanken AG a ajuns, joi, la un acord cu
    Sberbank asupra termenilor principali ai vanzarii Volksbank
    International, urmand ca tranzactia sa se incheie pana la finele
    anului curent. “Din perimetrul tranzactiei va fi exclusa filiala
    din Romania”, precizeaza Sberbank.

    Strategia bancii rusesti prevede ca pana in 2014, circa 5% din
    profit sa fie generat de activele din strainatate (banca are
    birouri in Germania, India si China, insa in afara Rusiei are
    afaceri doar in Ucraina, Belarus si Kazahstan). “Europa de Est e
    nr. 1 si ne intereseaza foarte mult”, spunea in urma cu cateva luni
    Gherman Gref, seful Sberbank Rossii, dand ca exemplu de piete
    atractive Polonia si Turcia.

    Agentia Reuters, citand surse bancare apropiate tranzactiei,
    transmite ca pretul de vanzare pentru VBI ar fi de 590 de milioane
    de euro pentru pachetul de 51% scos la vanzare de austrieci,
    inferior sumei de 700-750 milioane de euro de care se vorbea luna
    trecuta, cu precizarea insa ca este vorba de un acord preliminar si
    ca suma finala va putea fi modificata. Surse apropiate de unul
    dintre consultantii Sberbank in tranzactie (JP Morgan Chase si
    Societe Generale) au declarat pentru Kommersant ca ar fi vorba de o
    suma cuprinsa intre 670 si 760 de milioane de euro.

  • Omul care tine Europa pe jar. Ce nu stiai despre “lumea ciudata” in care traieste Silvio Berlusconi

    Silvio Berlusconi domina viata politica a Italiei inca din 1994
    si daca trebuie gasit un vinovat pentru situatia in care se afla
    acum Italia, el este acela, scriu jurnalistii de la Business
    Insider.

    The Economist l-a numit, intr-un cover story, “omul care a distrus
    o intreaga natiune”, material pentru care premierul italian a dat
    publicatia in judecata.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Vreti sa sponsorizati cinci cuci cu blog?

    Cercetatori de la British Trust for Ornithology si-au propus sa
    urmareasca prin satelit miscarile unor cuci, prinsi in Marea
    Britanie si dotati cu emitatoare care transmit intermitent date,
    incercand sa determine motivul pentru care populatia de cuci din
    aceasta tara scade foarte repede. Se incearca astfel sa se afle
    daca nu cumva problemele apar in zona unde pasarile ierneaza sau pe
    drumul parcurs pana in tarile calde.

    Participantii la experiment sunt cinci cuci masculi, care au primit
    numele de Clement, Martin, Lyster, Kasper si Chris, de la
    organizatiile sau specialistii implicati in proiect. Acestia au
    parasit deja Marea Britanie, spre surprinderea cercetatorilor, care
    se asteptau ca pasarile sa plece mai tarziu, spre sfarsitul lunii
    iulie, indreptandu-se spre Africa.

    Calatoria cucilor poate fi urmarita online, pe site-ul British Trust for Ornithology, unde
    fiecare dintre cele cinci pasari are propriul sau blog pe care sunt
    postate informatii. Clement, Martin, Lyster, Kasper si Chris
    accepta si sponsori, conditia fiind sa se doneze cel putin
    echivalentul a zece lire. Numele sponsorilor de pana acum sunt deja
    mentionate pe blogurile cucilor.

  • Vremea in weekend: averse la munte, canicula in sud

    Instabilitatea atmosferica va fi accentuata sambata si duminica
    mai ales in centrul tarii si zonele de deal si de munte. Vor fi
    intensificari ale vantului cu aspect de vijelie, descarcari
    electrice si averse ce pot avea caracter torential. Izolat,
    cantitatile de apa vor depasi 50 l/mp si vor fi caderi de
    grindina.

    In regiunile sudice si sud-estice se va mentine vremea caniculara
    pana in dupa-amiaza zilei de luni, iar indicele confortului termic
    temperatura-umezeala se va situa peste pragul critic de 80.

    Maximele temperaturii aerului vor depasi 35 de grade, iar in Lunca
    Dunarii vor atinge 37-38 de grade.

  • Anchetarea lui Borbely impinge UDMR in bratele USL

    Situatia ministrului Borbely, numarul 2 in ierarhia UDMR,
    ameninta sa se incurce daca, asa dupa cum s-a tot speculat in ciuda
    negatiilor venite de la politicieni, procurorii vor inainta catre
    Parlament o solicitare de incepere a unei anchete judiciare pentru
    presupuse fapte de coruptie.

    Desi s-a dorit doar un semn al functionarii justitiei – domeniul
    fierbinte al acestor zile, in care e prezentat si raportul Comisiei
    Europene -, ancheta asupra lui Borbely a coincis cu decizia
    reprezentantilor UDMR de a reinnoda firul discutiilor cu opozitia.
    S-au nascut astfel lungi ipoteze cu privire la soliditatea
    coalitiei, care ar trebui in septembrie sa treaca prin Parlament o
    noua formula executiva, rezultata in urma remanierii.

    Desi UDMR nu a fost niciodata adepta gesturilor brutale, semnalul
    transmis public de aceasta deschidere spre USL reprezinta un
    avertisment pe care premierul Emil Boc a parut deocamdata sa-l
    ignore. Urmatoarea mutare, asadar, ar trebui sa vina dinspre tabara
    PDL, nefiind exclusa nici o interventie cu subtext a presedintelui
    Traian Basescu in acest sensibil dosar.

  • Ochiul si timpanul lui Murdoch (FOTO, VIDEO)

    Fiica lui Rupert Murdoch, Elisabeth, a atacat-o “cu furie” pe
    Rebekah Brooks – sefa News International, divizia britanica a
    imperiului media News Corp. – pentru felul cum a gestionat
    scandalul interceptarilor telefonice de la News of the World.
    Domnisoara Murdoch, care tocmai a primit un loc in consiliul de
    administratie al News Corp., a declarat ca Rebekah Brooks “a f…
    compania”. Gratiosul verdict venea dupa ce Rupert Murdoch isi
    declarase sus si tare sustinerea fata de Brooks si de standardele
    ei etice, ba chiar a zis ca de dragul ei a venit de urgenta la
    Londra in urma cu doua saptamani, cand tabloidul News of the World
    (NOTW) a fost inchis.

    Deznodamantul a fost ca Rebekah Brooks, confruntata cu critici
    din tot mai multe parti pentru felul cum a condus afacerea, si-a
    dat demisia, lasand o scrisoare in care lauda conglomeratul News
    Corp. drept “cea mai buna companie de media din lume, plina de
    oameni talentati, profesionisti si onorabili” si se declara mandra
    ca a cunoscut aici “atatia jurnalisti straluciti”.

    Intr-un fel, era firesc sa gandeasca asa, pentru ca nu cunoaste
    alte standarde: Brooks lucreaza de 22 de ani in mediul tabloidelor,
    incepand ca secretara in 1989 la The Sun, pentru ca apoi sa urce
    treapta cu treapta, de la articole despre seriale gen “Tanar si
    nelinistit” si pana la sefia The Sun in 2003, respectiv din 2009 la
    sefia News International, umbrela sub care au functionat cele patru
    ziare detinute de Rupert Murdoch in Marea Britanie (The Times of
    London, Sunday Times, The Sun si News of the World). Cat despre
    jurnalistii straluciti, succesul de vanzari al tabloidelor grupului
    trece si prin episoade ca asmutirea de catre Rebekah Brooks si
    compania a publicului contra pedofililor, dupa cazul uciderii unei
    fetite de opt ani in 2000, rezultatul fiind ca asa au ajuns sa fie
    haituiti si oameni nevinovati.

    In toamna lui 2010, News of the World vindea 2,8 milioane de
    exemplare pe saptamana (nu peste 8 milioane, ca in anii ’50, dar
    orisicat) si era poreclit “Screws of the World”, dupa obsesia
    pentru scandaluri sexuale, reale sau inventate (cum a fost cel
    despre presupusa intentie a unui roman de a o rapi pe Victoria
    Beckham).

    Pentru cine s-a obisnuit cu stilul feroce al tabloidelor
    britanice, cele de mai sus nu-s mare lucru. Patronului ii place: in
    urma cu vreo opt ani spunea “Nu mi-e rusine de niciunul din ziarele
    mele. Sunt satul de snobii care ne tot spun ca sunt ziare proaste –
    snobi care prefera de fapt publicatiile pe care nu le citeste
    nimeni”.

    Si pentru admiratorii genului e insa nepermis de scandalos ca
    toata conducerea actuala si trecuta a News International, a NOTW si
    magnatul Rupert Murdoch insusi sa pretinda la unison ca nici n-au
    avut habar ca, sub nasul lor, redactia a capatat acces ilegal,
    intre 2002 si 2007, la mesageria vocala a circa 4.000 de oameni, de
    la Sven-Goran Eriksson si Alex Ferguson pana la primarul Londrei,
    Boris Johnson, si de la actrita Gwyneth Paltrow pana la personalul
    Palatului Regal. Sau ca nimeni n-a stiut ca redactia mituieste
    politisti ca sa afle detalii picante despre subiectele interesante
    pentru publicul de tabloid. Sau ca nimeni nu se caieste fiindca
    printre victimele pirateriei a figurat si o fetita ucisa in 2002,
    Millie Dowler, a carei mesagerie vocala a fost manipulata de
    jurnalistii de la tabloid, stergand mesaje vechi ca sa poata primi
    mesaje noi, astfel incat parintii ei au crezut eronat ca fetita mai
    traieste.

    Joi, Rupert Murdoch si-a cerut scuze, in fine, familiei fetitei
    ucise:

    Premierul David Cameron a anuntat ca guvernul va incepe o
    investigatie-mamut ca sa determine pana unde s-au intins cazurile
    de interceptare a telefoanelor si cele de mituire a politistilor.
    Congresul american a reactionat si el, cerand o ancheta asupra
    cazurilor de mituire in baza Legii privind practicile de coruptie
    din strainatate (News Corp. are sediul in SUA, unde controleaza,
    intre altele, televiziunea Fox News si cotidianul The Wall Street
    Journal), iar bomboana pe coliva a pus-o FBI, care a declansat
    ancheta asupra posibilei ascultari de catre NOTW a telefoanelor
    victimelor de la 11 septembrie 2001.

    Efectul a fost ca numai in patru zile, News Corp. a scazut in
    valoare la bursa NASDAQ cu 7 miliarde de dolari. In fata
    dezastrului, octogenarul magnat a luat doua decizii de business
    inteligente: a inchis NOTW si a renuntat la oferta de a cumpara
    integral grupul de televiziune BSkyB (British Broadcasting Group),
    care prin pachetul de 39% din actiuni detinut ii asigura oricum
    magnatului o sursa solida de profit in Marea Britanie, gratie
    portofoliului de drepturi de difuzare a meciurilor din Premier
    League. Pentru restul actiunilor, Murdoch oferise 12,4 miliarde de
    dolari si avea nevoie de aprobarea guvernului britanic, ceea ce a
    devenit insa exclus dupa izbucnirea scandalului.

    In privinta anchetei, magnatul s-a stropsit ca multe din
    afirmatiile parlamentarilor britanici despre ilegalitatile NOTW
    sunt “minciuni sfruntate” si l-a ironizat pe ex-premierul Gordon
    Brown, unul din criticii cei mai inversunati ai jurnalismului de la
    NOTW, afirmand ca Brown a fost prieten cu el, dar numai pana ce The
    Sun le-a retras sprijinul laburistilor, la ultimele alegeri
    parlamentare. Remarca australianului e un anunt clar ca leul cel
    batran n-are deloc ghearele tocite si ca razboiul pentru imperiul
    sau mediatic se va duce tot pe taram politic, asa cum a fost
    neincetat din anii ’80 incoace, cand Margaret Thatcher i-a dat
    verde lui Murdoch sa cumpere The Times si The Sunday Times,
    alegandu-se in schimb cu sustinere pentru politicile
    conservatorilor. Cat despre actualul premier David Cameron, daca
    n-ar fi fost scandalul cu telefoanele, directorul de comunicare al
    liderului conservator ar fi fost si acum tot Andy Coulson, fostul
    sef al NOTW.

  • Summit european pentru Grecia la 21 iulie. Ce masuri vor lua cele doua banci elene care au ratat testul de stres

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) a publicat vineri
    rezultatele testului de soliditate financiara pentru bancile de pe
    continent, care arata ca din 90 de banci considerate, opt nu ar
    intruni pana la finele anului viitor cerintele minime de
    capitalizare, reflectate intr-o rata de adecvare a capitalului de
    rang I de cel putin 5%. Dintre cele opt banci, doua sunt din Grecia
    – ATEBank (rata de adecvare -0,8%), prezenta si in Romania, si EFG
    Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost din Romania (rata de
    adecvare 4,9%).

    Calculele ABE arata ca ATEBank ar avea nevoie de fonduri
    suplimentare de 713 mil. euro ca sa ajunga la plafonul minim admis
    de adecvare a capitalului, iar Eurobank de 58 mil. euro.

    Oficialii ATEBank au explicat pentru Wall Street Journal ca ratarea
    testului se explica prin portofoliul sau foarte mare de obligatiuni
    grecesti de stat si credite acordate in sectorul public, in
    conditiile in care ABE a inclus in scenariul de risc pentru bancile
    elene si eventualitatea asumarii de catre creditorii Greciei a unei
    pierderi de pana la 25% din valoarea portofoliului lor de
    obligatiuni grecesti pe zece ani. Agentiile de rating au anuntat
    deja ca intr-o asemenea eventualitate ar considera Grecia in
    incapacitate selectiva de plata.

    ATEBank a precizat ca provizioanele de 750 de milioane de euro,
    absente din calculul rezultatelor testului, si o emisiune de
    obligatiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificata
    pentru finele lui 2012, o vor ajuta sa ajunga in timp util la rata
    de adecvare a capitalului de 5%.

    In privinta Eurobank, directorul executiv adjunct al bancii,
    Michael Colakides, a declarat pentru Dow Jones ca nu va fi nevoie
    de masuri suplimentare sau de majorari de capital, pentru ca banca
    va ajunge la o rata de adecvare a capitalului de 11,2% prin “masuri
    organice” – vanzarea a 70% din participatia sa la Polbank EFG din
    Polonia catre Raiffeisen, pentru 490 de milioane de euro,
    tranzactie deja incheiata, precum si planificata vanzare a
    pachetului majoritar detinut la filiala din Turcia, Eurobank
    Tekfen.

    National Bank of Greece, Alpha Bank, Hellenic Postbank si Piraeus
    Bank, ca si Marfin Popular Bank si Bank of Cyprus au trecut
    testul.

  • Rezultatele testului de stres bancar european: opt banci pica testul. Vezi aici rezultatele bancilor cu afaceri in Romania

    Cele opt banci trebuie sa-si majoreze capitalul pentru ca risca
    sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
    (Core Tier 1 Ratio, CT1R – indicator relevant pentru capacitatea
    bancilor de a rezista la socuri externe) sub 5%. Institutiile
    respective sunt ATEBank din Grecia, EFG Eurobank din Grecia,
    Oesterreichische Volksbanken din Austria, Banco Pastor, Catalunya
    Caixa, Caja de Ahorros del Mediterraneo, Unnim si Caja 3 din
    Spania.

    Toate bancile testate in Italia, Germania, Franta, Marea Britanie
    si Irlanda au trecut cu bine testul.

    La cele opt banci mentionate mai sus se adauga inca 16 care risca
    sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
    intre 5% si 6% si care vor avea si ele nevoie de masuri de
    consolidare a pozitiei financiare.

    Numarul bancilor care rateaza testul creste deci fata de anul
    trecut, cand pe lista celor ce trebuia sa opereze majorari de
    capital se aflau sapte banci, intre care si una singura cu afaceri
    in Romania – ATEBank.

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) precizeaza ca testul de
    soliditate financiara (test de stres, sau de rezistenta la socuri)
    a fost derulat la 91 de banci din 21 de tari, insa numai 90 de
    banci sunt incluse in rezultatele date publicitatii, intrucat banca
    Helaba din Germania, care ar fi ratat oricum testul, a refuzat sa
    accepte criteriile ABE de clasificare a capitalului. “Rezultatele
    scenariului de baza si ale scenariului de risc sunt ipotetice si nu
    trebuie interpretate ca previziuni privind rezultatele financiare
    ale bancilor”, subliniaza ABE.

    Scenariul de baza porneste de la estimarile actuale de crestere
    pentru zona euro (1,7% si 2% in 2011, respectiv 2012), in timp ce
    scenariul pesimist imagineaza o recesiune in care economia zonei
    euro ar scadea cu 0,5%, respectiv 0,2%.

    Institutia precizeaza ca la sfarsitul anului trecut, 20 de banci se
    aflau in situatia sa ramana cu o rata de adecvare sub pragul de 5%,
    ceea ce insemna un deficit de capital de 26,8 miliarde de euro. In
    primele patru luni ale anului au fost insa operate majorari de
    capital de circa 50 de miliarde de euro, imbunatatind bilantul
    final.

    ABE a recomandat autoritatilor nationale de supraveghere sa impuna
    adoptarea unor masuri de consolidare a capitalizarii tuturor
    bancilor care inregistreaza un nivel al CT1R superior, dar apropiat
    pragului de 5 la suta si au expuneri substantiale in tarile aflate
    in dificultate (Grecia, Irlanda si Portugalia). La nivelul tuturor
    celor 91 de banci incluse in test, expunerea agregata la datoria
    celor trei tari ajunge la aproape 200 de miliarde de euro pentru
    aceste banci. Masurile recomandate de ABE ar urma sa cuprinda
    restrictii privind acordarea dividendelor, reducerea indatorarii,
    majorari de capital prin emiterea de noi actiuni sau conversia unor
    active calitativ inferioare in capital propriu de rang 1.

    ABE precizeaza ca va monitoriza masurile care vor fi luate de
    bancile europene in urmatorul an pentru a-si imbunatati nivelul
    CT1R, urmand sa publice rapoarte de monitorizare in februarie si
    iulie 2012.

    Rezultatele testului pentru bancile cu afaceri in
    Romania

    Erste Bank Group: CT1R estimat la 31 decembrie 2012 de 8,1%
    (comparativ cu un CT1R real de 8,7% la 31 decembrie 2010)

    Oesterreichische Volksbanken: 4,5% (comparativ cu 6,4% in
    decembrie 2010) – va avea nevoie de capital suplimentar de 160 mil.
    euro

    Raiffeisen: 7,8% (8,1%)

    Marfin: 5,3% (7,3%)

    Bank of Cyprus: 6,2% (8,1%)

    Societe Generale: 6,6% (8,1%)

    National Bank of Greece: 7,7% (11,9%)

    EFG Eurobank Ergasias: 4,9% (9%) – va avea nevoie de capital
    suplimentar de 58 mil. euro

    Alpha Bank: 7,4% (10,8%)

    Piraeus Bank: 5,3% (8%)

    ATEBank: -0,8% (6,3%) – va avea nevoie de capital suplimentar de
    713 mil. euro

    OTP Bank: 13,6% (12,3%)

    Intesa Sanpaolo: 8,9% (7,9%)

    UniCredit: 6,7% (7,8%)

    ING Bank: 8,7% (9,6%)

    Millennium bcp: 5,4% (5,9%)

    La Caixa (Caja de Ahorros y Pensiones de Barcelona): 6,4%
    (6,8%)

    Royal Bank of Scotland: 6,3% (9,7%).

  • Greva spontana la RATB: Zeci de soferi au intrerupt lucrul, nemultumiti de introducerea traseelor de noapte

    Directorul Regiei Autonome de Transport in Comun (RATB), Adrian
    Crit, a declarat ca i-a invitat la discutii pe sindicalisti si ca
    ii asteapta pe liderii cu care sa poata discuta aceasta
    situatie.”Ceea ce fac ei este total ilegal”, a spus Crit.

    El a sustinut ca sindicalistii solicita sa li se asigure
    transportul pana la locuinta, dupa terminarea programului de
    noapte.Soferii din RATB nu au fost informati in prealabil cu
    privire la decizia conducerii Regiei de a infiinta cele 23 de
    trasee de noapte cu autobuzul, sustin reprezentantii Sindicatului
    Transportatorilor din Bucuresti (STB).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro