Fotografia realizată de Gursky în 1999, intitulată “Rin II/ Rhein II”, era evaluată la o sumă între 2,5 şi 3,5 milioane de dolari. Preţul de 4,34 de milioane de dolari include şi comisionul plătit de cumpărător, care a rămas anonim, potrivit businessinsider.com. Lucrarea a fost inclusă în licitaţia de impresionism şi artă modernă organizată de casa Christie’s la New York.
Un studiu realizat de Ministerul Muncii la cererea Comisiei Europene arată că primele trei ministere “feminine”, cu peste 50 la sută femei în posturi de decizie, sunt Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) – 73,91 la sută, Ministerul Finanţelor Publice – 71,14 la sută, Ministerul Justiţiei – 70,97 la sută, se arată într-un comunicat al MMFPS. Primele trei ministere “masculine”, cu peste 50 la sută bărbaţi în posturi de decizie, sunt Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – 64,71 la sută, Secretariatul General al Guvernului – 62,50 la sută, Ministerul Afacerilor Externe – 59,62 la sută.
Guvernatorul Texasului, care de obicei se simte foarte lejer în astfel de exerciţii, a început miercuri seara să enumere trei departamente federale pe care intenţionează să le desfiinţeze dacă îl va învinge pe preşedintele Barack Obama la alegerile prezidenţiale de anul viitor. “Când voi fi (la putere), vor fi desfiinţate trei departamente. Cel pentru Comerţ, Departamentul Educaţiei şi … care este cel de-al treilea …”, s-a bâlbăit el în faţa camerelor de luat vederi ale postului de televiziune CNBC şi a altor şapte candidaţi republicani la învestitură.
Doar în ultima lună s-au deschis şi au fost anunţate deschiderile a peste 20 de magazine de îmbrăcăminte, şi jucătorii spun că lucrurile nu se vor opri aici, în condiţiile în care potenţial există, iar românii au apetitul, cultura şi în câţiva ani vor avea şi banii necesari pentru a cumpăra tot mai mult.
Piaţa locală de îmbrăcăminte este evaluată la 1,9 miliarde de euro, însă va creşte până la 2,9 miliarde de euro în 2015 şi 4,2 miliarde de euro în 2020, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Euromonitor Internaţional. Mult-aşteptatul retailer suedez H&M, care a intrat pe piaţă la finalul lunii martie, a anunţat recent că inaugurează trei magazine noi în luna noiembrie, urmând a ajunge astfel la 11 unităţi în România. Cele mai noi puncte pe harta celor de la H&M sunt Sun Plaza, Lotus Center Oradea şi Maritimo Shopping Center din Constanţa.
Suedezii deţin deja pe piaţa locală opt magazine, cinci în Bucureşti şi trei în alte oraşe din ţară. La finalul lunii martie retailerul a deschis prima unitate, în centrul comercial AFI Palace Cotroceni, după mai mulţi ani de tatonări pe piaţă. Al doilea magazin deschis a fost în Unirea Shopping Center, urmat de Băneasa Shopping City, Plaza România, Bucureşti Mall. Ulterior, retailerul a ieşit şi în afara Capitalei, în Braşov, Cluj şi Timişoara.
Potrivit oficialilor H&M, România este prima piaţă unde compania “şi-a făcut curaj” să deschidă atât de multe magazine din primul an de prezenţă pe piaţă. Curajul lor a fost însă răsplătit, în condiţiile în care suedezii au avut, în perioada martie-august, vânzări de circa 21 de milioane de euro cu o reţea de şase magazine, potrivit unui raport financiar al companiei, respectiv încasări zilnice de circa 23.000 de euro pentru fiecare magazin, potrivit calculelor Business Magazin. În aceste condiţii, cu noile deschideri şi dacă vânzările rămân la un nivel constant, H&M ar putea depăşi anul acesta (9 luni de funcţionare) 40 de milioane de euro.
Nici liderii pieţei, Inditex, nu au stat degeaba în acest an, deschizând peste 20 de unităţi pentru cele şapte branduri din portofoliu (Zara, Bershka, Pull & Bear, Stradivarius, Zara Home, Oysho şi Massimo Dutti), semn că au încredere în consum.
Kenvelo, una dintre cele mai vechi prezenţe de pe piaţa locală de fashion, iese la atac cu un nou plan de business: preia franciza Lee Cooper şi face un parteneriat cu germanii de la Tom Tailor. Dacă totul merge bine, cele două branduri ar putea ajunge fiecare la o reţea de 30 de magazine în următorii trei ani.
Fie pentru că au văzut luminiţa de la capătul crizei, fie pentru că au simţit o creştere a consumului, nici italienii de la Stefanel nu au dorit să lase anul să treacă fără o deschidere, mai ales după ce au fost nevoiţi să închidă magazinul de pe Calea Victoriei, o emblemă a capitalismului postrevoluţionar. După ce au închis primul magazin străin de modă deschis în România, Stefanel şi-a mutat stindardul doar câteva sute de metri mai departe, în Piaţa Romană, iar lanţul a ajuns din nou să numere zece magazine.
La sfârşitul lunii octombrie 2010 dealerii auto vânduseră deja prin programul “Rabla” aproape 52.000 de maşini noi, din care 22.800 reprezentau automobile marca Dacia; anul acesta Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a contabilizat numai 25.549 de maşini noi, din care mai puţin de 8.000 au reprezentat modele asamblate la Mioveni. Astfel, în acelaşi interval, programul nu a avut decât jumătate din efectul de anul trecut, iar Dacia a vândut chiar cu aproape două treimi mai puţine maşini. Numai una din trei maşini vândute pe piaţa locală în acest an a fost achiziţionată în cadrul programului de reînnoire a parcului auto cu o lună înaintea încheierii acestuia, potrivit calculelor BUSINESS Magazin. “Efectul rematului scade din ce în ce mai mult”, spune Bogdan Florea, brand manager Volksagen autoturisme în cadrul Porsche România, importatorul mărcii pe piaţa locală. În cazul său, criza a fost mai blândă, în condiţiile în care Volkswagen a ajuns la peste 10% cotă de piaţă, cea mai ridicată de până acum.
În timp ce piaţa auto în primele nouă luni ale acestui an continuă scăderea de peste 10% faţă de perioada similară a anului trecut, un singur segment continuă să sfideze trendul – piaţa de leasing operaţional, care continuă creşterea faţă de anul trecut şi va încheia 2011 cu un avans undeva între 15 şi 20%. În acelaşi timp, programul “Rabla”, cel care ar trebui să încurajeze vânzările de maşini către persoane fizice, aproape a îngheţat, cu toate că intră pe ultima sută de metri. “În a doua jumătate a anului nu putem spune că am simţit o schimbare în ceea ce priveşte vânzările. Doar faptul că este o diferenţă tot mai mare între vânzările către persoane fizice şi cele juridice. Dar noi avem noroc că există mulţi clienţi care cumpără flote Volkswagen. Şi anul viitor tot pe flote ne vom baza deoarece nu vedem o revigorare a cererii din partea clienţilor privaţi”, explică Bogdan Florea.
Un al doilea segment care creşte este cel al maşinilor premium – cu cel puţin 25%, la fel şi vânzările de vehicule comerciale, ambele fiind susţinute, ca şi piaţa totală, de achiziţiile realizate de firme. “Noi suntem în continuare numărul unu pe piaţa premium şi acesta este targetul nostru. Vedem că şi Mercedes-Benz şi Audi au făcut o treabă bună şi că au început să se apropie. Segmentul premium creşte, chiar şi pe o piaţă care continuă să scadă. Sunt mulţi cei care acum au un Opel sau un Volkswagen sau chiar o Dacia şi care vor să urce în segmentul premium”, spune Marco Schulz, directorul general al BMW Group România, importatorul mărcilor BMW şi MINI pe piaţa locală.
În primele nouă luni ale acestui an vânzările BMW pe piaţa locală au crescut cu 25% faţă de perioada similară a anului trecut, la aproape 1.300 de unităţi, în timp ce Audi a avansat cu 36%, la puţin peste 1.200. Dacă BMW a avut în 2010 cea mai mare creştere, anul acesta Mercedes-Benz a crescut cel mai mult – cu peste 50%, dar la 1.127 de maşini. “După ce am fost cunoscuţi pentru volumele ridicate pe piaţa SUV-urilor, acum, odată cu lansarea noilor Seria 1 şi Seria 3, dorim să creştem şi pe aceste segmente mai accesibile unde până acum concurenţii noştri au avut volume mai ridicate. În prezent, 70% din vânzările noastre reprezintă maşini cu tracţiune integrală, iar 60% sunt SUV-uri”, a subliniat Schulz.
Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii vineri motivarea deciziei prin care, în urmă cu trei zile, a emis mandate de arestare pe numele lui Sorin Ovidiu Vântu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi a altor şapte persoane, toate acuzate de falimentarea controlată a companiei Petromservice. “În sfârşit în ceea ce priveşte cererea de recuzare formulată de către inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu, în nota obişnuită de altfel inculpatul, în cauzele pe care le are pe rolul instanţelor, prin apărătorii aleşi, încearcă să scape de judecători pe care îi consideră «indezirabili» şi din nefericire uneori şi reuşeşte (cazul judecătoarei Camelia Bogdan, schimbată de o altă judecătoare a Tribunalului, Elena Burlan, care a admis cererea de recuzarea a omului de afaceri Vîntu, în dosarul favorizării lui Nicolae Popa – n.r.) instanţa o apreciază ca inadmisibilă, fiind respinsă ca atare, considerentele avute in vedere fiind următoarele: într-o constructie logico – juridică «demnă de o cauza mai bună sau de maieutică lui Socrate» apărătorul a invederat faptul că în cauză sunt incidente prevederile articolului 47 alineatul 2 Cod procedură penală în sensul că, judecătorul învestit cu soluţionarea prezentei cauze, şi-ar fi exprimat anterior părerea cu privire la soluţia care ar putea fi dată într-o cauză, arătând în acest sens că acesta prin încheierea din 29 aprilie, în opinie majoritară, a decis arestarea clientului său într-o altă cauză, reţinând ca temei articolul 148 litera d Cpp, în sensul că «inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune» astfel că în prezenta cauză a devenit incompatibil”, se arată în documentul citat.
“Ca urmare a unui control, societatea are obligaţii neplătite de natura taxelor vamale în valoare de 10 milioane de dolari”, a spus Blejnar.
S&P şi-a recunoscut ulterior greşeala şi a reconfirmat calificativul Franţei la “AAA”, cu perspectivă stabilă, potrivit Bloomberg. “Din cauza unei erori tehnice, a fost trimis automat un mesaj astăzi (joi, n.r.) către abonaţii serviciului Global Credit Portal al S&P, în care se sugera că ratingul Franţei a fost schimbat. Calificativul Franţei rămâne la «AAA/A-1», cu perspectivă stabilă, iar acest incident nu este legat de nicio acţiune de evaluare aflată în desfăşurare. Investigăm cauza erorii”, potrivit unui comunicat al agenţiei.
Economia spaţiului comunitar se confruntă cu trubulenţe financiare, încredere scăzută, măsuri de austeritate în ţări membre şi o încetinire a principalilor parteneri comerciali, potrivit prognozei economice de toamnă a CE. Totodată, prognoza pentru zona euro a fost revizuită de la 1,8% la 0,5%.
