BusinessMagazin

Blog

  • Alertă meteo în Bucureşti: vânt puternic duminică după-amiază, rafale de 60 km/h

    Capitala se va afla sub Cod galben de vânt duminică după-amiază şi seara. Rafalele vor atinge viteze de 50-60 km/h. Temperatura maximă va fi de 6-7 grade, iar minima de -4 până la -1 grad.

    Duminică, cerul va fi variabil. Vântul va sufla moderat (viteze de 30…40 km/h), cu intensificări după-amiaza şi seara, când se vor atinge viteze de 50…60 km/h. Temperatura maximă va fi de 6…7 grade, iar minima de -4…-1 grad.

    Luni, cerul va fi variabil, iar vântul va mai avea unele intensificări în prima parte a intervalului, cu viteze de 30…40 km/h. Temperatura maximă va fi de 4…6 grade.

    Municipiul Bucureşti se va afla sub incidenţa unei atenţionări Cod galben, pentru intensificări ale vântului, în după-amiaza şi seara zilei de duminică (28 decembrie).

     

  • A murit Brigitte Bardot. Adio divei rebele care a făcut lumea să viseze

    Brigitte Bardot a murit la 91 de ani. Moartea divei rebele a fost anunţată de fundaţia sa. Şi-a petrecut ultimii ani în Saint-Tropez, departe de lumina reflectoarelor.

    Brigitte Anne Marie Bardot, cunoscută ca BB, a devenit celebră prin iniţialele sale iconice. „Eram foarte fericită, foarte bogată, foarte frumoasă, dar şi foarte faimoasă şi foarte nefericită”, declara actriţa. Această frază rezumă sensul unei vieţi şi cariere trăite între 15 şi 40 de ani într-un mod accelerat şi intens.

    În ajunul împlinirii vârstei de 40 de ani, în 1974, Brigitte Bardot a decis să se retragă complet de pe scenă. Din 1973, s-a retras în vila sa de la Cannes, unde şi-a concentrat luptele pentru drepturile animalelor. A înfiinţat fundaţia sa prin licitarea bijuteriilor personale.

    Cu 45 de filme şi 70 de melodii la activ, Brigitte Bardot rămâne una dintre cele mai faimoase actriţe franceze din lume. Decizia sa de a se retrage, de a se izola de lume şi de a renunţa la actorie a transformat-o pentru totdeauna în simbolul frumuseţii şi senzualităţii femeilor de 20 şi 30 de ani, scrie La Repubblica.

    A lucrat cu regizori de calibru, precum Roger Vadim, Louis Malle şi Jean-Luc Godard. A contribuit la răsturnarea anumitor icoane feminine încă din primul său film, „Şi Dumnezeu a creat femeia”, în care a prezentat imaginea unei tinere „naturale”, emancipate sexual.

    Născută la Paris pe 28 septembrie 1934, fiica unui bogat industriaş, Brigitte Bardot a avut o relaţie complicată cu mama sa. De la o vârstă foarte fragedă, s-a dedicat în totalitate dansului. La cincisprezece ani, s-a înscris la Conservatorul din Paris.

    I s-a oferit un contract ca model şi a apărut adesea pe coperta revistei Elle. Regizorul Marc Allegret l-a rugat pe asistentul său, Roger Vadim, să o contacteze, şi a fost dragoste la prima vedere. Cei doi s-au căsătorit în 1952, la două luni după ce Brigitte a împlinit optsprezece ani.

    Primul ei succes mondial a venit odată cu filmul soţului ei, Roger Vadim, din 1956, „Şi Dumnezeu a creat femea”. Într-o perioadă în care modelul feminităţii în Statele Unite era încă „fata de alături”, în Franţa BB nu se temea să se dezbrace pe marele ecran.

    Câţiva ani mai târziu, filmul lui Jean Luc Godard, „Contempt”, bazat pe romanul lui Alberto Moravia, a ajuns în Italia tăiat şi distorsionat de producătorul Carlo Ponti. În anii 1960, a lucrat cu regizori importanţi precum Henri-Georges Clouzot şi Louis Malle.

    S-a separat de Vadim în 1956, urmată de multe relaţii care au durat doar câteva luni. În 1959, s-a căsătorit cu actorul Jacques Charrier, iar în anul următor s-a născut singurul ei fiu, Nicolas-Jacques Charrier. Relaţia ei cu maternitatea era complexă. BB era chinuită de paparazzi, iar fragilitatea ei a determinat-o să încerce să se sinucidă de mai multe ori.

    A patra şi ultima ei căsătorie a avut loc în 1992 cu Bernard d’Ormale, un politician din Frontul Naţional.

    „B.B. a murit acum. Era doar o imagine. Acum sunt o persoană diferită”, a declarat ea în ajunul împlinirii vârstei de 80 de ani. Şi-a trăit ultima parte a vieţii în ascunzătoarea sa din Saint-Tropez, proprietatea Madrague.

  • Uitaţi de Generaţia Z şi de Millennials. O nouă generaţie, mai atipică, devine noua forţă din economie, iar tot mai multe companii, chiar şi din România, se concentrează pe ei: nu muncesc, dar au bani şi consumă deseori produse exclusiviste

    Uitaţi, pentru o clipă, dezbaterile despre Gen Z şi Millennials. În majoritatea ţărilor dezvoltate, generaţia care va dicta următorul deceniu de consum şi de politici publice este cea a „silver economy”: oamenii de peste 50–60 de ani, cu viaţă profesională prelungită, venituri diversificate şi aşteptări tot mai mari de la branduri, angajatori şi stat, după cum a scris BUSINESS Magazin într-o amplă analiză în 2025. 

    Dacă ne uităm la demografie, vedem că pe  bătrânul continent, populaţia de 65+ ani a devenit mai numeroasă decât cea sub 15 ani. Peste 21% dintre europeni au deja peste 65 de ani, iar proporţia este în creştere accelerată. În România, peste 7,5 milioane de persoane au în prezent peste 50 de ani, iar până în 2040 populaţia de peste 65 de ani va ajunge să reprezinte aproape o treime din total, în timp ce ponderea tinerilor sub 15 ani va coborî sub 15%. Pe acest fond, „silver economy” devine din buzzword o miză strategică: o economie a vieţii îndelungate, a consumului matur şi a unei etape în care oamenii rămân activi şi relevanţi după 60 sau 70 de ani.

    Piaţa muncii este primul teren unde schimbarea se vede. „Transformarea pieţei muncii este profund influenţată de realităţile demografice: populaţia activă îmbătrâneşte, iar companiile trebuie să înţeleagă rapid că sustenabilitatea resurselor umane nu se va mai putea baza exclusiv pe generaţiile tinere. Nu mai vorbim despre un orizont îndepărtat, ci despre o nevoie foarte concretă: cum păstrăm oamenii cu experienţă valoroasă activi, motivaţi şi implicaţi cât mai mult timp?”, spune Bogdan Gabor, Country Manager Lugera The People Republic. El nuanţează şi unul dintre miturile frecvente: „Persistă ideea că tinerii sunt automat mai adaptabili, mai rapizi, mai «conectabili» la schimbare. E o prejudecată subtilă, dar puternică, şi care trebuie nuanţată. Adaptabilitatea nu este o chestiune de vârstă, ci de mentalitate şi disponibilitate.”

    În paralel, sistemul de pensii şi produsele financiare sunt forţate să ţină pasul cu o viaţă profesională care poate ajunge la 40–50 de ani şi cu o perioadă de pensionare ce se întinde, uneori, pe încă două-trei decenii. „Observăm în mod clar o schimbare a profilului, interesului şi obiceiurilor participanţilor la fondurile de pensii private. Vedem o generaţie de viitori pensionari mai activă, mai informată şi mai implicată faţă de acum 10–15 ani”, spune Alexandra Bălan Marinescu, Director General Adjunct la Allianz-Ţiriac Pensii Private. Ea avertizează însă că „o viaţă mai lungă presupune soluţii mai flexibile, care să permită continuarea randamentului investiţional şi în perioada de plată”, iar fără Pilonul II şi contribuţii suplimentare în Pilonul III „mulţi vor avea dificultăţi în a menţine un trai decent la pensie”.

    Longevitatea nu mai este doar subiect medical, ci vector economic. MedLife a anunţat o investiţie de 3 milioane de euro într-un program de testare genetică care vizează tocmai calitatea vieţii şi îmbătrânirea activă. „Longevitatea devine o temă tot mai relevantă, dar ceea ce contează cu adevărat este să trăim cât mai mulţi ani într-o stare de sănătate, activi şi autonomi. În esenţă, vorbim despre îmbunătăţirea calităţii vieţii, despre obiectivul ca tot mai mulţi români să trăiască cât mai mulţi ani sănătoşi şi cu un stil de viaţă echilibrat”, spune dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculară MedLife. El crede că, în 5–10 ani, testarea genetică poate deveni la fel de firească precum analizele de sânge, inclusiv ca beneficiu oferit de angajatori.

    În farfurie, discuţia despre „silver economy” se traduce în inovaţie de produs şi repoziţionare de portofolii. „Starea de bine şi de sănătate ale populaţiei peste 65 de ani vor fi şi mai importante pentru economie şi societate în viitor. (…) Creşterea speranţei de viaţă este importantă, iar România este pe ultimele locuri în UE, dar şi mai importantă este creşterea speranţei de viaţă sănătoasă. Dacă trăim mult cu boală reprezentăm o mare povară economică pentru societate”, subliniază Nicoleta Tupiţă, Nutrition Manager South Eastern Europe Nestlé. Ea rezumă astfel provocarea: „Pentru a îmbătrâni frumos şi a fi fericiţi avem nevoie de plăcerea de a mânca, nu vom putea trăi doar cu pastile, pudre şi alimente fade, chiar dacă acestea ne susţin sănătatea fizică. Sănătatea mintală şi bucuria de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate şi observăm aceste atitudini la super-centenarii din zonele albastre.”

    Pentru companii, mesajul este dublu. Pe de o parte, generaţia 50+ devine o resursă-cheie pe o piaţă a muncii tensionată, unde experienţa şi capacitatea de reinventare vor conta tot mai mult. Pe de altă parte, aceeaşi generaţie este şi motor de consum: de la servicii medicale şi wellness, la turism, produse alimentare, soluţii financiare şi tehnologie adaptată unei vieţi mai lungi. „Silver spenders” nu sunt un apendice al economiei, ci viitorul ei previzibil. Cine îi vede la timp – ca angajaţi, clienţi şi parteneri – are, probabil, avantajul competitiv al următorului deceniu.

     

  • Wall Street Journal: 2026 începe prost pentru angajaţi, marile companii nu mai vor să recruteze şi se pregătesc să lucreze cu mai puţini oameni. Cum se va transforma piaţa muncii în 2026?

    Dacă în urmă cu câţiva ani companiile vorbeau despre creştere, extindere şi competiţie pentru talente, planurile pentru 2026 arată complet diferit. „Planul de joc al companiilor mari pentru anul viitor? Să nu mai angajeze”, scrie The Wall Street Journal. Marile organizaţii se pregătesc să intre într-un an prudent, în care obiectivul principal este eficienţa, nu expansiunea. În loc să îşi mărească echipele, companii precum Shopify şi Chime Financial transmit deja că vor menţine efectivele actuale sau chiar le vor reduce, preferând modele de lucru mai „slabe”, în care costurile sunt atent controlate, iar presiunea pe productivitate creşte. Prognozele platformei de recrutare Indeed merg în aceeaşi direcţie şi arată că 2026 nu va fi un an al boomului pe piaţa muncii, ci un an al aşteptării şi prudenţei.

    Semnale vin şi din zona executivilor. La un eveniment organizat de Yale School of Management, majoritatea CEO-ilor prezenţi au spus deschis că nu iau în calcul extinderea echipelor anul viitor. Mulţi dintre ei recunosc că încă ajustează efectele perioadei de supraangajări de după pandemie şi încearcă acum să stabilizeze organizaţiile, într-un context macroeconomic complicat, în care costurile cresc, competiţia se schimbă, iar presiunea fiscală devine mai puternică pe multe pieţe.

    Un rol important îl joacă şi tehnologia. Automatizarea şi inteligenţa artificială preiau tot mai multe sarcini, iar companiile preferă să investească în instrumente digitale în loc să adauge noi oameni în organigramă. Consecinţa directă este o atmosferă de nesiguranţă pentru angajaţi. „Toată lumea este speriată pentru jobul ei”, notează Wall Street Journal, citând reacţiile oamenilor din corporaţii.

    Pentru piaţa muncii, mesajul este clar: mai puţine oportunităţi noi, mai multă presiune pe oamenii deja angajaţi şi o dependenţă tot mai mare de tehnologie ca soluţie pentru productivitate. 2026 nu se anunţă ca un an al extinderii, ci ca unul în care companiile preferă să „strângă cureaua” şi să funcţioneze cu echipe mai mici, dar mai eficiente.

     

  • Un oraş din România este atât de sufocat de turişti încât a dezvoltat o strategie elaboratã spre alte atracţii din zonă

    În opinia ei, un lucru extrem de important este „creşterea” oamenilor din turism. „Cred că prin proiectele pe care le-am atras şi prin atelierele pe care le-am organizat şi prin târgurile de turism la care am participat, fie târgurile naţionale, cele internaţionale, am creat o reţea, de <sateliţi>, oameni care fie lucrau în centrele de informare turistică din sate, actori care lucrau în asociaţii de promovare, în forme asociative, asociaţii de dezvoltare intracomunitare, unde sunt doar primării. Ne-am dat seama că aceşti oameni nu se cunosc între ei. Pentru noi a fost un risc mare să vedem că un reprezentant al turismului din Râşnov nu se cunoştea cu hotelier din Poiana Braşov sau ce să mai vorbim, să cunoască partener din Vama Buzăului”, a afirmat Alina Drăgan în cadrul ediţiei de anul trecut a conferinţei Destinaţia Anului.
    Şi acesta a fost o pedală de acceleraţie pe care am apăsat, doar că am apăsat cu efort, pentru că, neavând susţinere financiară, aşa cum este firesc să existe, aşa cum acum legislaţia o reglementează, parteneriatul public-privat trebuie să însemne într-adevăr şi public şi privat, care vin la masă şi îşi stabilesc împreună în direcţii strategice şi îşi asumă ce fac împreună şi apoi vorbesc de monitorizare, vorbesc de o identificare acei a identităţii. Practic, am început să facem cu resursele pe care le aveam şi ne-am dat seama că în momentul în care am început nu aveam nici strategie pe turism.
    „În strategia Braşovului, turismul nu prea exista, deşi era judeţul care atrăgea cel mai mare număr de turişti. Asta se întâmplă atunci când eşti binecuvântat, norocos şi deşi, ai aceste resurse, nu le conştientizezi, le iei în derâdere sau nu le fructifici suficient”, spune Alina Drăgan. Ea adaugă că un lucru care face diferenţa în judeţul Braşov şi altele este ruta gastronomiei tradiţionale, o ambiţie de a arăta bogăţia judeţului Braşov din punct de vedere gastronomic. „Gastronomia este unul din locurile şi lucrurile pe care am reuşit să le aducem în prim plan, cu resurse financiare puţine, dar care să arate varietatea şi care să poată să ducă valul de turişti care umplu centru istoric al Braşovului, cel care aglomerează în exces Branul, către alte destinaţii. Poţi avea o experienţă gastronomică şi implicit să vizitezi cetăţi fortificate, să mergi pe trasee de drumeţie, să ai experienţă cu familia şi în Ţara Făgăraşului, şi în Cohalm, în zona de nord a judeţului, şi înspre Vama Buzăului, în tot ce înseamnă Ţara Bârsei”, adaugă reprezentanta Braşovului, oraş care are, oficial, circa 1.000.500 de turişti, o medie de sejur de două nopţi, avem în jur de 30.000 de locuri de cazare. 

  • Grupul indian Coforge achiziţionează compania americană Encora pentru 2,35 miliarde de dolari. Encora cumpărase din România în 2023 compania Softelligence

    Furnizorul indian de servicii IT Coforge a anunţat vineri achiziţia companiei americane Encora, specializată în soluţii de inteligenţă artificială, la o valoare de 2,35 miliarde de dolari. Tranzacţia include şi operaţiunile din România ale fostei companii Softelligence, preluată de Encora în mai 2023.

    Encora, susţinută de fondurile de investiţii Advent International şi Warburg Pincus, oferă soluţii AI pentru inginerie de produs, cloud şi date. Potrivit Reuters, Coforge estimează venituri anuale de 2 miliarde de dolari pentru entitatea combinată până în martie 2027.
    Tranzacţia urmează să fie finalizată în patru până la şase luni.

    Encora a intrat pe piaţa din România prin achiziţia Softelligence, companie fondată de Adrian Blidăruş, care a încheiat anul 2022 cu afaceri de 18,5 milioane de euro şi aproximativ 250 de angajaţi în birourile din Bucureşti şi Craiova.
    În urma tranzacţiei din 2023, Blidăruş a preluat poziţia de Executive Vice President pentru operaţiunile Encora din Europa.

    Coforge va finanţa valoarea de 1,89 miliarde de dolari reprezentând componenta de capital a tranzacţiei prin emisiunea de acţiuni preferenţiale la un preţ de 1.815,91 rupii pe acţiune – o primă de 14,5% faţă de cotaţia de vineri. Acţionarii Encora vor primi o participaţie de 20% în compania combinată.

    Pentru acoperirea datoriilor Encora, Coforge intenţionează să atragă până la 550 de milioane de dolari, fie printr-un credit-punte, fie printr-un plasament privat de acţiuni.

    Compania indiană, care generează 58% din venituri din America de Nord şi de Sud, îşi va consolida prezenţa în vestul şi centrul Statelor Unite prin această achiziţie şi va avea acces la cei aproximativ 3.100 de angajaţi ai Encora din America Latină.

    Coforge a înregistrat venituri de 120,51 miliarde de rupii (1,34 miliarde de dolari) în anul fiscal 2025, în creştere cu 32% faţă de anul precedent. Encora a raportat o cifră de afaceri de 516 milioane de dolari.

    Potrivit Pareekh Jain, fondatorul firmei de consultanţă EIIR Trend, citat de Reuters, veniturile aduse de această fuziune vor propulsa Coforge pe locul al şaptelea în clasamentul celor mai mari companii IT din India, depăşind Persistent, Mphasis şi Hexaware.

  • Profiturile industriale ale Chinei s-au prăbuşit pe fondul cererii slabe şi a inflaţiei. Scăderea abruptă din noiembrie a şters aproape toată creşterea din 2025

    Profiturile industriale ale Chinei au scăzut în luna trecută în cel mai rapid ritm din ultimul an, pe fondul dificultăţilor întâmpinate de planificatorii economici ai lui Xi Jinping în gestionarea efectelor supracapacităţii industriale şi ale încrederii slabe a consumatorilor, potrivit FT. 

    Profiturile companiilor industriale cu venituri anuale de peste 20 de milioane de yuani (2,8 milioane de dolari) au scăzut cu 13,1% în noiembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate sâmbătă de Biroul Naţional de Statistică, după un declin de 5,5% în octombrie.

    Scăderea accentuată din noiembrie a redus creşterea profitului cumulată de la începutul anului la doar 0,1% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului 2024, în scădere de la un avans de 1,9% înregistrat în intervalul ianuarie–octombrie.

    Economia Chinei se confruntă cu dificultăţi în a identifica motoare sustenabile de creştere pe termen lung, după prăbuşirea sectorului imobiliar alimentat de datorii, care intră acum în al cincilea an de criză.

    Deşi China s-a bazat pe exporturile de bunuri cu costuri reduse pentru a susţine creşterea economică de ansamblu, a doua cea mai mare economie a lumii este afectată de presiuni deflaţioniste, cerere internă slabă şi investiţii în scădere. Indicele preţurilor producătorilor se află în teritoriu negativ de trei ani.

    Cele mai recente date din industrie evidenţiază dificultăţile cu care se confruntă factorii de decizie în încercarea de a stimula încrederea companiilor şi a consumatorilor, în pofida unei detensionări a războiului comercial dintre SUA şi China şi a unui boom al exporturilor din industria de înaltă tehnologie.

    Yu Weining, statistician-şef al Biroului Naţional de Statistică, a declarat că economia Chinei se confruntă cu „presiuni de ajustare structurală”, pe măsură ce face tranziţia de la motoare vechi la motoare noi de creştere, adăugând că mediul internaţional este marcat de „numeroşi factori instabili şi incerti”.

    Guvernul central de la Beijing a rezistat mult timp apelurilor venite din partea economiştilor — atât din interiorul, cât şi din afara Chinei — de a lansa un pachet amplu de stimulente şi de a implementa reforme profunde ale sistemului de protecţie socială, pentru a îmbunătăţi sentimentul economic şi a reporni creşterea.

    De asemenea, autorităţile au început să vizeze tot mai frecvent ceea ce numesc neijuan, sau „involuţie” — o competiţie industrială excesivă, pe care o consideră parţial responsabilă pentru supraproducţia care pune presiune descendentă asupra preţurilor.

     
     

  • În timp ce marile corporaţii europene – susţinute şi de rapoartele Draghi şi Letta – cer debirocratizare şi dereglementare pentru a putea supravieţui competiţiei americane şi asiatice, Comisia vede lucrurile diametral opus. Teresa Ribera, comisarul european pentru concurenţă: Europa trebuie să îşi apere ferm sistemul de reglementare pentru a rămâne competitivă la nivel global

    Europa trebuie să îşi apere mai ferm sistemul de reglementare pentru a rămâne competitivă la nivel global, a declarat comisarul european pentru concurenţă, într-un apel de a rezista presiunilor venite din partea lui Donald Trump şi a celor care, pe plan intern, fac lobby pentru schimbarea regulilor, scrie Financial Times. 

    Teresa Ribera, al doilea om în ierarhia Comisiei Europene, a declarat pentru Financial Times că Uniunea Europeană este sortită să piardă o „cursă către fundul clasamentului” dacă renunţă la supravegherea strictă exercitată de Bruxelles asupra economiei europene.

    Declaraţiile sale, în calitate de principal reprezentant socialist din executivul UE, vin în contextul unei iniţiative a conducerii de centru-dreapta a blocului comunitar de a mulţumi atât Washingtonul, cât şi industriaşii europeni printr-o eliminare masivă a reglementărilor.

    „Nu este o coincidenţă faptul că agenda verde şi cea digitală sunt puse sub semnul întrebării. Ele sunt principalii factori ai competitivităţii”, a declarat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru Financial Times.

    Ribera a afirmat că UE trebuie să îşi susţină ferm cadrul de reglementare digitală şi standardele de mediu, în paralel cu aprofundarea pieţei unice, pentru a se asigura că rămâne competitivă în cursa economică globală.

    Referindu-se la administraţia americană, Ribera a spus că UE ar trebui să asculte, dar să nu cedeze niciodată cererilor venite din Washington de a renunţa la legile privind lanţurile de aprovizionare sustenabile, defrişările şi reglementarea reţelelor sociale. Administraţia Trump a ameninţat cu tarife şi sancţiuni împotriva companiilor europene dacă aceste solicitări nu vor fi îndeplinite.

    „Dacă ne pierdem identitatea, valorile şi încrederea cetăţenilor noştri, nu vom mai fi în poziţia de a negocia sau de a construi punţi”, a spus ea, fără a-l numi direct pe preşedintele SUA.

    Europa trebuie să fie mai eficientă anul viitor pentru a asigura „competitivitatea, securitatea şi valorile care reprezintă, în mare măsură, sângele acestui mandat”, a mai spus Ribera.

    Numită în funcţie în decembrie 2024, fosta viceprim-ministră a Spaniei s-a poziţionat ca un apărător ferm al cadrului de reglementare digitală şi al politicilor verzi ale UE, chiar în condiţiile în care şefa sa, Ursula von der Leyen, a început să desfiinţeze unele reguli pe care le susţinuse anterior.

    „Au existat momente în care a fost nevoie — în care a fost nevoie să spun clar: îmi pare rău, dar nu vom renunţa la reglementările noastre doar pentru că nu vă plac”, a declarat Ribera.

    Avertisment dur de la şeful Prosus, cel mai mare acţionar al eMAG: Europa trebuie să îşi schimbe mentalitatea sau va deveni irelevantă tehnologic. ”După o achiziţie de peste $4 mld., cu angajament să investim până la 15 mld. $ în Europa, recomandarea pe care am primit-o de la autorităţile europene a fost să vindem active. În loc să investim miliarde, acum trebuie să vindem”

    Şeful Prosus, cel mai mare acţionar al eMAG, a criticat Uniunea Europeană că îi limitează planul de a investi până la 15 miliarde de dolari în Europa, în urma preluării Just Eat Takeaway pentru 4,1 miliarde de euro de către grupul tehnologic, acesta fiind cel mai recent avertisment la adresa abordării blocului comunitar privind politicile antitrust.

    Fabricio Bloisi a spus că este „dispus” să investească suplimentar în sectorul livrărilor de mâncare, ca parte a obiectivului Prosus de a crea un „campion tehnologic european” de 100 de miliarde de dolari, într-un moment în care rivalul american DoorDash tocmai a achiziţionat Deliveroo, competitorul Just Eat din Marea Britanie.

    „Raportul Draghi spune că avem nevoie de campioni locali. Acesta nu este modul de gândire al Comisiei Europene de astăzi; mentalitatea este «să ne uităm la concurenţa internă». Cred că aceasta este o mare greşeală”, a spus Bloisi. „Cred că mentalitatea europeană trebuie să se schimbe, altfel vom deveni irelevanţi din punct de vedere tehnologic.”

    Enrico Letta, fost premier al Italiei, la Gala ZF 2025: De ce Europa rămâne în urmă? Pentru că este o piaţă fragmentată, unde fiecare ţară încearcă să-şi pună propriile reguli ca să se apere, ceea ce este o greşeală. Nu aşa putem să facem faţă competiţiei venite din partea SUA şi China

    ♦ Enrico Letta: „Pe scurt, trebuie să creăm o piaţă comună şi trebuie să scalăm“ ♦ Dan Şucu, preşedintele Concordia, cea mai importantă organizaţie patronală de business: „Este timpul să ne apărăm afacerile, tot ce am făcut noi. Vocea noastră trebuie să fie ascultată“ ♦ Cristian Hostiuc, director editorial, Ziarul Financiar: „Dacă voi, comunitatea de business din România, nu investiţi din nou, România nu are cum să crească, iar semnele de întrebare vor deveni certitudini“ ♦ Sorin Pâslaru, redactor-şef, Ziarul Financiar: „Dincolo de alinierea de business, de competenţe şi de obiective, o organizaţie nu funcţionează dacă nu vede steagul fluturând în vânt în faţa ei“.

    Într-o lume în care competiţia mondială este dominată de blocuri economice uriaşe, relevanţa ţărilor europene depinde tot mai mult de capacitatea lor de a construi o piaţă unică reală, nu una fragmentată de reguli naţionale vechi de decenii, a fost mesajul-cheie transmis de Enrico Letta, fost premier al Italiei, invitatul special al Galei ZF 2025.

    Autor al unuia dintre cele două rapoarte strategice comandate de instituţiile europene pentru a diagnostica stagnarea UE, Letta a expus, în faţa a peste 1.000 de invitaţi ai Galei ZF, „marea problemă europeană: scalarea“. Fragmentarea pieţelor de energie, telecom şi servicii financiare – păstrată în logici naţionale din secolul trecut – împiedică firmele europene să crească şi le împinge în afara continentului.

     

  • Avarie în Capitală: Mii de bucureşteni, afectaţi. Când se va relua livrarea agentului termic

    O avarie s-a produs sâmbătă în Capitală. Mulţi bucureşteni din bucureşti au rămas fără apă caldă şi căldură. Termoenergetica anunţă că avaria va fi remediată în cursul zilei, însă anunţă că ar putea dura până la 24 de ore până când apa şi căldura vor ajunge complet la robinete şi calorifere.

    Termoenergetica anunţă că până sâmbătă seara va reporni cele două cazane de Apă Fierbinte „care nu funcţionează la parametri normali”, „producţia de energie termică fiind redusă temporar”, în urma avariei la CET Sud, care aparţine de ELCEN, companie a Ministerului Energiei.

    Sectoarele 2 şi 3 din Capitală sunt afectate de această avarie, în timp ce sectoarele 4 şi 5 sunt şi ele parţial vizate de această problemă.

    Totuşi, Termoenergetica subliniază că durează aproximativ 24 de ore până când apa şi căldura vor ajunge complet la robinete şi calorifere.

    „Atenţie! Este nevoie de aproximativ 24 de ore până când sistemul să se echilibreze, iar apa caldă şi căldura să ajungă complet la robinetele şi în caloriferele voastre”, este mesajul transmis de Termoenergetica.

  • Marea Britanie anunţă un program militar plătit de un an în rândul tinerilor

    Marea Britanie va lansa, în primăvara anului viitor, un program militar de un an, ca parte a eforturilor de a stimula recrutarea şi de a reconecta tinerii cu apărarea. Anunţul a fost făcut sâmbătă de guvernul britanic.

    Marea Britanie va lansa, în martie 2026, un program ce le va permite tinerilor care au sub 25 de ani să urmeze o pregătire remunerată timp de un an, a anunţat sâmbătă Ministerul britanic al Apărării. Vestea vine în contextul în care autorităţile fac eforturi de a stimula recrutarea şi de a reconecta tinerii cu domeniul apărării, scrie AFP.

    Programul pilot iniţial va viza aproximativ 150 de tineri care au sub 25 de ani, însă Guvernul speră să extindă „în cele din urmă” acest program pentru a oferi peste o mie de locuri, „în funcţie de interes”.

    La finalul acestui program, tinerii sunt cei care vor decide dacă rămân sau nu în cadrul armatei.

    „Acest program de an sabatic le va oferi tinerilor britanici ocazia de a descoperi abilităţile şi pregătirea incredibile oferite de armată, Marina Regală şi RAF (forţele aeriene). Face parte din determinarea noastră de a reconecta societatea cu forţele noastre armate şi de a promova o abordare a apărării naţionale care să implice întreaga societate”, a declarat John Healey, secretarul britanic al apărării, potrivit sursei citate.

    Momentan, guvernul nu a oferit informaţii despre cuantumul salariului oferit recruţilor sau modul în care vor fi găsite fondurile necesare pentru a-l finanţa. Totuşi, un purtător de cuvânt al guvernului a declarat pentru AFP că detalii suplimentare despre program vor fi furnizate „la momentul oportun”.

    Anunţul vine în contextul în care la începutul acestei luni, noul şef al forţelor armate britanice, Richard Knighton, a lansat un apel ca „fiii şi fiicele” ţării să fie „pregătiţi să lupte” în faţa ameninţărilor crescânde, inclusiv din partea Rusiei.