BusinessMagazin

Blog

  • Cel mai lung blocaj guvernamental din istoria SUA a creat un gol fără precedent: Funcţionarii publici nu au putut să strângă date în timpul celor 43 de zile de şomaj tehnic, ceea ce a dus la o întrerupere în seriile statistice, lăsând investitorii în ceaţă cu privire la starea celei mai mari economii a lumii

    Cel mai lung blocaj guvernamental din istoria SUA a creat un gol fără precedent în evaluarea stării celei mai mari economii din lume, întrucât rapoarte economice critice urmează să fie întârziate sau chiar abandonate.

    Agenţii precum Bureau of Labor Statistics (BLS) şi Bureau of Economic Analysis (BEA) nu au putut, în mare parte, să colecteze şi să publice date în timpul celor 43 de zile de blocaj, creând o întrerupere în seriile statistice care va face ca imaginea economică să fie mult mai greu de interpretat pentru investitori şi factorii de decizie.

    Odată cu revenirea angajaţilor trimişi în şomaj tehnic, multe rapoarte vor fi întârziate, iar altele vor fi parţial sau complet anulate — lăsând lipsuri în indicatori consideraţi cruciali.

    „Am fost într-un loc foarte întunecat şi plin de ceaţă [în timpul blocajului]”, a declarat Torsten Sløk, economist-şef la Apollo. „Ceaţa începe să se risipească, dar nu treci de la noapte la zi în 10 minute.”

    Perioada prelungită de inactivitate a pus şi mai multă presiune pe agenţiile statistice americane, care deja se confruntau cu tăieri de buget, forţă de muncă redusă şi o politizare tot mai accentuată a activităţii lor.

    În august, Donald Trump a concediat-o pe comisarul BLS, Erika McEntarfer, după un raport slab privind locurile de muncă pe care acesta l-a numit „falsificat” împotriva lui — alimentând o dezbatere privind încrederea în datele economice, mult timp considerate standardul de aur pentru evaluarea sănătăţii economice a Americii.

    „Blocajul nu a făcut niciun favor BLS şi datelor federale în general, având în vedere evenimentele recente”, a declarat Paul Schroeder, director executiv al Council of Professional Associations on Federal Statistics.

    „Cred că ne aflăm cu siguranţă într-un moment de cotitură, nu doar din cauza acestui eveniment, ci din cauza tuturor celorlalte lucruri care se întâmplă şi a atenţiei tot mai mari acordate statisticilor federale.”

    Erica Groshen, fost comisar BLS care a condus agenţia la ultima oprire a activităţii în 2013, a spus că instituţia se confruntă acum cu „întrebări mult mai dificile” din cauza duratei blocajului şi a slăbirii forţei de muncă.

    „BLS va prioritiza indicatorii economici federali principali şi, în mod ideal, va dori să acorde prioritate continuităţii — dar este posibil să nu poată face acest lucru”, a spus ea.

    Peste 30 de rapoarte ale BLS, BEA şi Census Bureau — care monitorizează totul, de la construcţii şi comerţ până la PIB şi stocuri — nu au fost publicate în perioada celor şase săptămâni.

  • Fost asociat al lui Zelenski, cândva negociator din umbră, acuzat în scandalul de corupţie

    Mindich era asociat cu temerile crescânde legate de influenţa sa tot mai mare în industriile profitabile ale ţării, accesul său fiind facilitat de legăturile sale cu preşedintele Volodimir Zelenski. Cei doi au fost cândva parteneri de afaceri, iar influenţa lui Mindich s-a extins în timpul mandatului lui Zelenski, potrivit Associated Press.

    Amploarea acestei influenţe a fost dezvăluită săptămâna aceasta, când autorităţile anticorupţie din Ucraina au făcut publice concluziile unei anchete de 15 luni privind o schemă de deturnare de fonduri în valoare de 100 de milioane de dolari, în care erau implicaţi înalţi funcţionari şi compania nucleară de stat din Ucraina, acuzându-l pe Mindich că ar fi creierul din spatele complotului.

    Mindich a fugit din ţară, iar orice procedură penală împotriva sa va fi probabil desfăşurată în lipsă. Doi miniştri de rang înalt au demisionat.

    Oficialii, experţii şi activiştii ucraineni susţin că ascensiunea lui Mindich la putere este strâns legată de relaţia sa privilegiată cu preşedintele şi cercul restrâns al lui Zelenski.

    Ancheta nu îl implică pe Zelenski însuşi, iar acesta a susţinut în mod deschis activitatea agenţiilor anticorupţie şi l-a sancţionat pe Mindich odată ce concluziile anchetei au fost făcute publice.

    „Ceea ce auzeam doar ca zvonuri are acum dovezi”, a declarat activista Tetiana Shevchuk de la Centrul de Acţiune Anticorupţie din Ucraina. „De mult timp auzim că Tymur Mindich este un controlor din umbră al sectorului energetic”.

  • 100 Tineri manageri de top. Adrian Pânzaru, Banca de Celule Stem Regina Maria

    Director General, Banca de Celule Stem Regina Maria

    39 de ani

    Are 20 de ani de experienţă în domeniul sănătăţii, dintre care ultimii 17 în reţeaua de sănătate Regina Maria. Cele mai importante lecţii din carieră le-a deprins de la fiecare om alături de care a lucrat, iar astăzi coordonează echipe de oameni, de la care, spune el, continuă să înveţe zilnic.

     

    START & TRASEU

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.

    Cea mai mare greşeală din carieră a fost să subestimez importanţa comunicării. Am realizat că, fără o colaborare eficientă, chiar şi cele mai bine concepute planuri pot eşua. Lecţia învăţată: ascultă-i pe oameni, vorbeşte cu ei, nu cu funcţiile pe le au în semnătură.

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine?

    În prezent, coordonez echipe diverse şi contribui la dezvoltarea strategiilor de business. Este o responsabilitate mare, dar şi un privilegiu să pot influenţa direcţia în care mergem ca organizaţie.

    CEO sau antreprenor?

    Îmi doresc ca, într-o zi, să contribui ca CEO nu doar la performanţa companiei, ci şi la crearea unui mediu de lucru în care oamenii să simtă că munca lor contează, că sunt sprijiniţi să crească şi că fac parte dintr-o echipă care continuă să aducă inovaţie reală în domeniul sănătăţii. Pentru mine, responsabilitatea de manager nu înseamnă doar atingerea obiectivelor, ci şi impactul real pe care îl am asupra vieţii oamenilor alături de care lucrez.

     

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru?

    Cea mai mare reuşită a mea rămâne echipa pe care o conduc. Mulţi dintre colegii mei îmi sunt alături de peste zece ani – într-o piaţă dinamică şi competitivă, acest lucru înseamnă enorm. Pentru mine, loialitatea şi stabilitatea vin din încredere, respect reciproc şi grija faţă de oameni. Cred că un mediu sănătos se construieşte în timp, cu multă consecvenţă şi implicare.

    Trei superputeri profesionale.

    Adaptabilitatea, perseverenţa şi ambiţia.

    Ce curs sau experienţă ţi-a schimbat perspectiva profesională?

    Un curs de leadership pe care l-am urmat acum 14 ani mi-a schimbat radical perspectiva. M-a învăţat cum să motivez echipele şi să creez un mediu de lucru pozitiv, ceea ce a fost crucial pentru dezvoltarea mea profesională.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job + viaţă personală = echilibru?

    Încerc să păstrez un echilibru între muncă şi viaţa personală prin organizare şi prioritizare, dar adevărata inspiraţie o găsesc în copiii mei. De la ei învăţ zilnic lecţii despre rezilienţă, curiozitate şi bucuria de a învăţa, ceea ce mă ajută să rămân flexibil şi deschis atât la job, cât şi acasă. Acest lucru mă face să fiu mai prezent şi mai implicat, indiferent dacă sunt la birou sau cu familia. Pentru mine, echilibrul nu înseamnă perfecţiune, ci conştientizare şi adaptare continuă.

    Ce faci când nu lucrezi?

    În timpul liber, îmi place să citesc cărţi de dezvoltare personală şi să practic sporturi în aer liber. De asemenea, mă bucur de timpul petrecut cu familia, în special cu cei doi copii ai mei – îmi oferă energia pozitivă de care am nevoie.
     

  • Păr de colecţie

    Păstratul de şuviţe de păr ca amintire e un obicei vechi, acestea fiind adeseori în trecut ţinute în bijuterii. Există însă şi persoane care nu doar păstrează aceste şuviţe ca amintire, ci le folosesc pentru a confecţiona obiecte de artă şi chiar bijuterii din ele, scrie Washington Post, iar acestea pot fi admirate graţie colecţionarilor. Un exemplu ar fi Leila’s Hair Museum, din Independence, statul american Missouri, inaugurat în anii optzeci. Acesta expune bijuterii şi lucrări de artă din păr de om – de la cununi, foarte populare în perioada victoriană, când familii sau chiar comunităţi întregi donau păr pentru confecţionarea de asemenea obiecte, la inele, broşe sau brăţări. O artistă din Idaho, Zen Hansen, realizează la comandă inele, brăţări şi pandantive, iar în Carolina de Sud, artista Gina Iacovelli creează bijuterii cu metale preţioase şi păr pentru evenimente sau ca amintire.

     

  • Inovaţia: de la plan pe hârtie, la mecanism de apărare

    Indiferent de industrie — securitate cibernetică, FMCG, real estate, AI sau educaţie antreprenorială — regula prezentului e aceeaşi: ciclurile de inovaţie s-au scurtat, iar cei care nu se mişcă suficient de repede devin vulnerabili. Atacatorii, competitorii, consumatorii şi tehnologia avansează simultan. În 2025, diferenţa dintre a rezista şi a performa nu mai este dată de mărime, ci de viteză, adaptare şi capacitatea de a transforma ideile în soluţii, înainte ca presiunea pieţei sau a riscurilor să te forţeze, după cum reiese din discuţiile de pe scena conferinţei „Cum transformă companiile viitorul prin inovaţie şi sustenabilitate?”.

     

    Inovaţia ca scut. Cum rămâi cu un pas înaintea atacatorilor cibernetici?

    Răzvan Costache — Director of Innovation, Consumer Solutions, Bitdefender

    • „Atacatorii informatici nu mai sunt personaje izolate într-un subsol, ci actori tehnologici extrem de avansaţi, care folosesc cele mai noi descoperiri tehnologice ca să-şi atingă scopul, inclusiv AI. Diferenţa dintre ei şi o companie de securitate este viteza de reacţie. Dacă noi inovăm în şase luni şi ei inovează în şase zile, am pierdut. De aceea, la Bitdefender avem echipe care lucrează nu doar pe nevoile actuale ale pieţei, ci şi la tehnologii inovatoare care încă nu sunt livrate în piaţă, ca să fim pregătiţi înainte ca atacurile să apară.”

    • „În momentul de faţă, cele mai mari pierderi vin din fraudele online, nu din atacuri tehnice complexe. În 2024, pierderile globale au depăşit 1.000 de miliarde de dolari, iar statisticile arată că doar 7% dintre fraude sunt raportate. Deci cifrele reale sunt mult mai mari, iar creşterea a fost posibilă pentru că AI-ul a democratizat frauda, a ieftinit-o şi a făcut-o scalabilă. Azi poţi trimite 200 de milioane de mesaje-capcană la un click distanţă.”

    • „Lucrul cu adevărat periculos este că fraudele nu mai sunt generice. În 2025 vedem conţinut scam personalizat pe vârstă, profesie, comportament digital. Există fraude făcute special pentru studenţi, pentru pensionari, pentru angajaţi din IT, pentru părinţi, pentru investitori. Şi multe dintre ele sunt distribuite prin acelaşi mecanism de targetare pe care îl foloseşte şi publicitatea online. Asta înseamnă că fiecăruia dintre noi i se poate întinde o capcană făcută special pentru el.”

     

    Cristian Iordache — Director of Product Marketing, Business Solutions, Bitdefender

    • „În securitate cibernetică nu mai vorbim despre hackeri în sensul clasic — vorbim despre o industrie de criminalitate digitală, grupuri specializate, cu bugete inovează constant — găsesc metode noi de a evita detecţia constantcu echipe, cu infrastructură. Au timp, au resurse şi inovează constant. Asta înseamnă că inovaţia în securitate nu poate fi opţională. Nu este un experiment, este un element de supravieţuire pentru companii.”

    • „Am analizat 700.000 de incidente majore de securitate şi am descoperit ceva contraintuitiv: 84% dintre atacuri folosesc unelte legitime care sunt preinstalate pe sistemul de operare, şi se bazează tot mai puţin pe malware. Asta le face extrem de greu de detectat şi oprit. De aici s-a născut PHASR: o soluţie nouă, care foloseşte AI pentru a învăţa constant comportamentul unic al fiecărui angajat şi care restricţionează automat acţiunile riscante care sunt atipice pentru respectivul angajat.”

    • „Inovaţia contează cu adevărat abia atunci când devine accesibilă, nu doar când e spectaculoasă.”

    • „Nu este suficient să inventezi un produs. Trebuie să demonstrezi că funcţionează. Noi validăm inovaţia în trei feluri: teste independente, analizele analiştilor precum Gartner şi Forrester şi, cel mai important, feedback real de la clienţi. Dacă un atac major a afectat alte companii, iar tu eşti nevătămat, acela este testul suprem al inovaţiei.”

     

    Cum arată inovaţia în FMCG?

     

    Radu Berevoescu, General Manager, PepsiCo East Balkans

    • „Doritos este un produs made in Romania: porumb din România, linie de producţie în România, într-o companie globală de 90 de miliarde de dolari.”

    • „Oricine poate veni cu o idee, dar mă interesează să văd pe ce insight-uri a fost construită acea inovaţie. Avem mai multe procese interne prin care o idee ajunge pe masa consumatorului.”

    • „Pepsi Twist Zero Zahăr a fost o inovaţie lansată în România înaintea altor pieţe. Era deja demonstrat că românilor le place Pepsi Twist, aşa că am cerut aducerea versiunii fără zahăr şi am fost printre primele ţări care au lansat-o.”

    • „În FMCG, inovaţia nu are succes în 90% dintre cazuri. De aceea e important să ne asumăm eşecul. Avem KPI-uri clare de la început. Dacă nu funcţionează, oprim produsul sau vedem ce facem diferit data viitoare.”

    • „Avem bugete dedicate inovaţiei, în funcţie de potenţial. În primul an nu te uiţi neapărat la procent din vânzări, ci la cât trebuie să investeşti ca produsul să aibă o şansă reală.”

    • „Automatizăm acolo unde procesele sunt foarte lungi sau ineficiente. În fabrica noastră din Popeşti-Leordeni, oamenii care împachetau pungile manual operează acum maşini. E important să nu privim automatizarea ca pe un pericol, ci ca pe o oportunitate de a învăţa altceva.”

    • „Folosim AI în forecasting – comparăm predicţiile făcute de oameni cu cele generate de AI. Când diferenţa devine suficient de mică, putem lua decizia să lăsăm AI-ul să facă estimările pentru noi.”

    • „Inovaţia nu înseamnă doar produse noi. Poate însemna ambalaje noi sau ocazii noi de consum. Consumatorul român este mult mai up-to-date, vede un produs pe social media şi vrea să-l testeze imediat.”

     

    De ce inovaţia nu mai e opţiune, ci plan de business?

    Bogdan Iliescu, director comercial, NUSCO

    • „Clienţii sunt foarte, foarte informaţi. Avem din ce în ce mai multe proiecte de bună calitate în oraş, deci clienţii au cu ce să compare. Automat, aşteptările pe partea de tehnologie sunt ridicate. Tot ce înseamnă panouri fotovoltaice – că vorbim despre case sau blocuri – a devenit un must, mai ales că există o normă în construcţii care impune criterii stricte de consum de energie.”

    • „Trebuie să avem viziune: peste 5–6 ani, când omul deja locuieşte în apartament, să simtă că produsul nu a rămas în urmă faţă de ce apare pe piaţă.”

    • „Ventilaţiile, încălzirea în pardoseală, ferestrele performante, sistemele smart-home – toate au devenit standard. Nivelul de calitate al materialelor a crescut exponenţial în ultimii cinci ani.”

     

    Lucia Stoicescu, Country Manager, Wonderful România

    • „A fost o decizie strategică să ne lansăm în România: sunt puţine companii de tehnologie de top care pun Europa pe primul loc şi aleg o piaţă dificilă din punct de vedere al limbii, dar decid să investească aici.”

    • „Misiunea noastră este simplă: vrem să ajutăm cât mai multe companii din România să folosească AI în producţie, la scară, nu doar într-un pilot sau într-un use case izolat.”

    • „România este o piaţă extrem de frumoasă, plină de talent de top. Factorii de decizie sunt la curent cu tehnologia şi cu trendurile, iar interesul este mare, mai ales în enterprise.”

    • „Piaţa începe să recompenseze AI-ul care funcţionează, nu hype-ul. Nu mai vorbim despre ceva ‘drăguţ de avut’, ci despre tehnologie care este aici, reală, şi tot ce lipseşte este o decizie executivă de implementare.”

    • „Wonderful a ridicat o finanţare de 34 de milioane de euro. Nu ştiu să existe o finanţare mai mare decât aceasta pentru o companie de agenţi AI din afara SUA.”

     

    Flavia Husar, Cofounder & Chief Innovation Officer, Innovation Labs

    • „La început, în 2012–2013, nu prea existau evenimente de antreprenoriat în tehnologie. Erau multe hackathoane, dar nu exista focus real pe construit produse în România. De aici a pornit Innovation Labs.”

    • „La primul hackathon aveam 20 de echipe. Astăzi abia mai încăpem în bibliotecă: sunt peste 200. A crescut dimensiunea, dar cel mai important – a crescut calitatea.”

    • „Cel mai greu lucru pentru studenţii din tech este să iasă din cod şi să vorbească cu oameni. Ei vor să construiască ceva cool din dragoste pentru tehnologie, dar noi îi obligăm să vorbească cu cel puţin 10 potenţiali utilizatori. În două săptămâni se întorc alte persoane: îşi dau seama că ideea trebuie schimbată.”

    • „Inovaţia în România este jos pentru că nu se investeşte în inovaţie. Nu doar de la stat – nici privat. Inovaţia cere implicare pe cinci-zece ani. Nu se face pe un an.”

    • „Anul viitor aducem toate echipele din ţară la Bucureşti pentru programul de 10 săptămâni. În paralel, lansăm o aplicaţie gratuită, astfel încât zeci de mii de tineri să poată accesa conţinutul Innovation Labs, fără limite logistice.”

     

    Dan Huru, CEO şi cofondator, MeetGeek.ai

    • „Suntem într-o fază de creştere globală: avem peste 5.000 de clienţi în zeci de ţări. Lucrăm şi cu companii mici, şi cu companii mari.”

    • „Cea mai mare schimbare care vine: conversaţiile devin sursa care declanşează automatizările. Deciziile se iau în şedinţe – iar aceste decizii trebuie să fie uşor de transformat în acţiuni automate.”

    • „Asistenţii pot intra în call fără tine. Poţi sări şedinţa, iar apoi citeşti un sumar sau asculţi înregistrarea. Asta salvează 30–40% din timpul de calendar.”

    • „Am început cu o finanţare de 150.000 de euro şi trei oameni. Astăzi suntem 50. Nu am luat runde uriaşe – sub 3 milioane în total – şi am mers pe un model hibrid: venituri Ă investiţii.”

    • „Ideile sunt peste tot. Diferenţa o face execuţia: să ajungi la client, să livrezi ce ai promis şi să marchetezi corect.”  

     

     

    Panel I

    Temele principale ale conferinţei dedicate inovaţiei

    1. Cum stimulăm inovaţia în securitatea cibernetică?

    Speakeri:

    • Cristian Iordache – Director of Product Marketing, Business Solutions, Bitdefender

    • Răzvan Costache – Director of Innovation, Consumer Solutions, Bitdefender

     

    2. De la produs la proces: cum redefineşte PepsiCo inovaţia în industria bunurilor de larg consum

    Speaker:

    • Radu Berevoescu – General Manager, PepsiCo East Balkans

     

    3. Inovaţia, motorul schimbării

    Panel cu:

    • Bogdan Iliescu – Director Comercial, NUSCO

    • Lucia Stoicescu – Country Manager, Wonderful Romania

    • Flavia Husar – Cofondator & Chief Innovation Officer, Innovation Labs

    • Dan Huru – CEO & Cofondator, MeetGeek.ai

    CSR-ul, de la gesturi punctuale la strategii care schimbă comunităţi

     

    „Responsabilitatea nu e trend, ci angajament de durată” este ideea dezbătută în cadrul panelului dedicat din cadrul conferinţei BUSINESS Magazin, ediţia 2025. Trăim într-o perioadă în care sustenabilitatea, grija faţă de comunităţi şi etica în afaceri sunt, uneori, folosite ca simple etichete. Însă adevărata valoare stă în consecvenţă, în capacitatea de a transforma intenţiile bune în rezultate reale. Oamenii şi organizaţiile care fac diferenţa zi de zi, prin proiecte care lasă urme vizibile, nu doar impresii trecătoare, sunt tot mai numeroşi. Sunt iniţiative care inspiră, implică şi construiesc viitorul pe baze solide, iar responsabilitatea devine un angajament autentic, care schimbă comunităţi şi vieţi.

     

     

    Florentina Ion — Fondator & CEO, Didactica Publishing House (DPH)

    • „Cred că responsabilitatea despre care vorbim trebuie să fie un atribut al persoanei, nu neapărat al companiei, pentru că în momentul în care acesta este o însuşire a persoanei, automat se extinde în abordarea companiei.”

    • „Încă de la începutul activităţii Didactica Publishing House, în centrul atenţiei mele a fost educaţia copiilor şi educaţia din diverse perspective.”

    • „Unul din programele care funcţionează încă de la început este acela de a atrage copiii către lectură, pentru că în primul rând cartea este cea care îi aduce pe copii către educaţie chiar de la o vârstă fragedă.”

    • „Trebuie să dezvoltăm în viaţa copiilor valorile umane şi responsabilitatea.”

    • „În cazul nostru, cel mai important proiect din sfera responsabilităţii sociale de leagă de dotarea <Colţurilor de lectură> în şcoli din mediul rural. Într-una din şcoli, la inaugurarea proiectului, au venit cam 200 de copii, care erau entuziasmaţi să vadă că pentru prima dată în satul lor exista o mică bibliotecă.”

    • „Am început cu un buget de aproximativ 100.000 lei anual, iar în 2024 suma alocată a fost de aproximativ 300.000 lei.”

    • „Ne dorim să ajungem la cel puţin 200 de colţuri de lectură în următorii ani.”

    Marilena Bărliga — Director, Divizia Market Management & Comunicare, Allianz-Ţiriac

    • „Atunci când eşti parte dintr-o companie mare, internaţională, activitatea de CSR nu se leagă doar de persoana care gestionează un proiect, ci este este în linie cu o strategie globală.”

    • „Ne uităm la proiecte mari, care sunt scalabile, care ar putea să facă diferenţa în societatea românească şi în comunitatea din România.”

    • „Este dificil să spui NU atunci când primeşti o solicitare pentru o investiţie care nu are legătură cu direcţiile tale strategice.”

    • „Campusul Lumya era perfect aliniat cu ceea ce credem că putem să facem în zona de Cesar.”

     

    Angela Galeta — Director, Fundaţia Vodafone

    • „Responsabilitatea socială este un angajament pe termen lung şi nu neapărat un un trend.”

    • „Rata mortalităţii infantile în România era de 10‰ (…) acum am ajuns la 6,4‰ dar tot este mare, este dublă faţă de media Uniunii Europene. Mai sunt multe lucruri de făcut. Ce am observat este că nu poţi face bine cu forţa. Şi am ales să ne implicăm, să dotăm secţii de neonatologie din spitale mai mari sau mai mici, care au fost interesate, unde medicii – deşi nu este treaba lor – au căutat finanţare.”

    • „Am reuşit să ducem soluţia de telemedicină pe care am dezvoltat-o în 23 de secţii de neonatologie din toată ţara. Datorită soluţiei de telemedicină, a fost salvat un domn care apelase iniţial 112. Vorbind despre impact, nu putem măsura doar în cifre – o viaţă este la fel de importantă.”

    • „Doar 24% din populaţia României are abilităţi digitale de bază, faţă de 58% cât este media Uniunii Europene.”

    • „Suntem prezenţi în România de 27 de ani. Am investit peste 38 de milioane de euro în proiecte pentru comunitate, prin Fundaţia Vodafone.”

    Roxana Vârgă-Ştefănescu — Impact & Sustainability SEE Coordinator, Glovo

    • „Strategia de CSR vizează impactul social şi de mediu şi facem paşi prin transformarea infrastructurii logistice într-un mecanism de sprijin comunitar. Programul social Glovo Access… a venit ca un răspuns natural (…) de a re-distribui resursele într-un mod rapid, eficient, şi pentru a combate risipa alimentară.” „În România, în 2024, noi am livrat peste 1,1 milioane de mese sociale. (…) La nivel global, în anul tecut, prin acest proiect, au fost livrate peste 7 milioane de mese sociale, ceea ce se traduce şi prin mai mult de 3.000 de tone de alimente salvate de la risipă.”

     

    Marian Pavel — Country Manager, Rezolv Energy

    • „Rezolv Energy a beneficiat de expertiza acţionarului nostru Actis, un fond de investiţii care dezvoltă energie regenerabilă la nivel global. De la lansare, direcţia strategică a fost clară: o abordare focusată pe sustenabilitate în tot ceea ce înseamnă portofoliul nostru de proiecte.”

    • „Noi activăm în producţia de energie electrică din surse regenerabile, deci suntem parte din tranziţia către energie curată. Dar nu este suficient ca produsul final – energia – să fie verde. Este foarte important şi CUM ajungi acolo.”

    • „Proiectul nostru eolian de la Buzău, VIFOR, are 461 MW instalaţi. Ca ordine de mărime, un reactor de la Cernavodă are 700 MW. Va fi cel mai mare parc eolian construit în România în ultimii zece ani.”

    • „Finanţarea vine cu standarde stricte de mediu şi sociale: IFC, BERD, bănci comerciale. Toţi aceşti finanţatori cer bune practici, iar noi aplicăm aceleaşi rigori şi în relaţia pe termen lung cu clienţii noştri.”

    • „Raportările sunt dificile, dar totul pleacă din faza de planificare: planuri de acţiune socială, planuri de mediu, reconversie a forţei de muncă, indicatori de sănătate şi siguranţă.”

    „Am lansat, împreună cu un ONG din Bulgaria, un accelerator pentru startup-uri din energie. Oferim mentorat, asistenţă juridică, project finance şi know-how real, ca ideile să poată sta pe picioarele lor.”    

     

    Panel II

    Responsabilitatea, noul model de leadership: Responsabilitatea nu e trend, ci angajament de durată

    ​Speakeri

    • Florentina Ion, Fondator & CEO, Didactica Publishing House (DPH)

    •  Marilena Bărliga, Director Divizia Market Management & Comunicare, Allianz-Ţiriac

    • Angela Galeta, Director, Fundaţia Vodafone

    •  Roxana Vârgă-Ştefănescu, Impact & Sustainability SEE Coordinator, Glovo

    •  Marian Pavel, Country Manager, Rezolv Energy

    10 diplome pentru 10 inovaţii & proiecte de CSR din ediţia 2025 a catalogului BUSINESS Magazin

     

    În cadrul evenimentului, au fost acordate zece premii pentru companiile care au inclus proiecte în anuarul dedicat inovaţiei şi sustenabilităţii, lansat de BUSINESS Magazin în luna septembrie:

  • Oana Ioniţă, ZF: Ce înseamnă „un oraş bun de locuit” pentru tineri? Clasamentul global făcut chiar de generaţia Z include Bangkok, Melbourne şi Cape Town în top 10

    Un oraş „bun de locuit” nu înseamnă acelaşi lucru pentru toate generaţiile. În timp ce criteriile clasice includ infrastructura, cultura, siguranţa sau economia locală, pentru tinerii sub 30 de ani contează tot mai mult accesibilitatea, mobilitatea, diversitatea şi posibilitatea de a avea o viaţă socială activă fără costuri excesive.

    Pornind de la baza de date a clasamentului anual „Best Cities” din timeout.com, publicaţia a extras separat răspunsurile celor sub 30 de ani, rezultând o listă globală a oraşelor în care generaţia Z spune că se trăieşte cel mai bine în 2025.

    Clasamentul este construit din opiniile a peste 18.500 de locuitori din marile oraşe ale lumii, care au evaluat aspecte precum cultura, viaţa de noapte, accesul la spaţii verzi, sentimentul de fericire, costul vieţii şi uşurinţa de a socializa în mediul urban.

    Ce contează pentru tinerii de azi ? Potrivit insighturilor Time Out, generaţia Z preferă oraşele în care cultura este accesibilă, care pot fi parcurse uşor la pas, au costuri reduse în ceea ce priveşte socializarea, sunt diverse şi incluzive şi au transport public eficient, alături de suficiente spaţii verzi.

    Un element recurent este accesibilitatea economică: oraşele în care costurile cotidiene sunt rezonabile tind să fie evaluate mai bine de tinerii de 20–29 de ani.

    Primele 10 oraşe din preferinţele generaţiei Z sunt:

    1. Bangkok, Thailanda

    Bangkok ocupă primul loc datorită scorurilor ridicate la capitolele fericire (84%) şi accesibilitate financiară (71%). De asemenea, tinerii spun că este oraşul în care este cel mai uşor să îţi faci prieteni.

    2. Melbourne, Australia

    Capitala culturală a Australiei este evaluată excelent pentru diversitate şi incluziune (77%) şi pentru scena artistică (96%). Calitatea vieţii primeşte, de asemenea, note foarte mari.

    3. Cape Town, Africa de Sud

    82% dintre tinerii din Cape Town se declară fericiţi. Oraşul primeşte scoruri ridicate la viaţă de noapte accesibilă şi dinamism urban.

    4. New York, SUA

    New York este descris drept cel mai „incitant” oraş din clasament. Gen Z apreciază şi faptul că poate fi explorat uşor pe jos (82%) şi descriu viaţa de noapte ca fiind foarte ofertantă.

    5. Copenhaga, Danemarca

    Considerat recent cel mai locuibil oraş din lume, Copenhaga are scoruri bune la fericire (64%) şi chiar la capitolul romantic (54%).

    6. Barcelona, Spania

    Barcelona combină un grad ridicat de satisfacţie (71%) cu unul dintre cele mai mari scoruri din clasament pentru diversitate şi incluziune (77%).

    7. Edinburgh, Marea Britanie

    Oraşul excelează la capitolele natură şi acces la spaţii verzi (95%) şi este uşor de străbătut la pas (89%).

    8. Ciudad de México, Mexic

    Unul dintre cele mai fericite oraşe din listă (83%). Este şi al doilea cel mai accesibil oraş ca preţ pentru gen Z, după Bangkok.

    9. Londra, Marea Britanie

    Londra primeşte scoruri bune pentru cultură (96%) şi gastronomie (95%). Accesibilitatea financiară rămâne însă un punct slab (doar 45% îl consideră ca fiind „budget friendly”).

    10. Shanghai, China

    Shanghai primeşte unul dintre cele mai mari scoruri pentru transport public (96%) şi fericire (84%). Oraşul este descris cel mai des ca „modern”.

    Următoarele 10 oraşe incluse în clasamentul de preferinţe al gen Z au fost: Sydney (Australia), Beijing (China), Paris (Franţa), Tokyo (Japonia), Berlin (Germania), Sevilla (Spania), Chicago (SUA), Chiang Mai (Thailanda), Praga (Cehia) şi Lisabona (Portugalia).

    Pentru Generaţia Z, un oraş nu trebuie doar să ofere oportunităţi. Trebuie să fie accesibil, uşor de parcurs pe jos, cultural şi, mai ales, un loc în care viaţa socială nu este un lux.

    Clasamentul Time Out arată că tinerii nu caută neapărat metropolele cele mai scumpe sau faimoase, ci oraşele în care pot trăi echilibrat. Este o preferinţă care indică nu doar gusturile unei generaţii, ci şi direcţia în care ar putea evolua oraşele în anii următori — spre accesibilitate, diversitate şi infrastructură urbană mai prietenoasă.

     

     

  • Planul „Autostradă Polară” al Chinei către Europa se accelerează şi solicită o cooperare rusească

    Este un traseu pe care Beijingul îl promovează drept începutul unui coridor regulat în cadrul ambiţioasei sale „Rute a Mătăsii Polare”. După cum subliniază agenţia de presă EFE, prin această realizare logistică, gigantul asiatic urmăreşte să deschidă un al treilea coridor maritim către continentul european, să reducă costurile şi să-şi consolideze autonomia într-o hartă globală a rutelor tot mai instabilă, scrie Huffingtonpost.es.

    Traseul, care pentru moment este sezonier, promite timpi de transport mai scurţi şi emisii mai reduse. Totuşi, ridică semne de întrebare privind viabilitatea ecologică a unei linii ce depinde de topirea accelerată a Arcticii şi de cooperarea cu Rusia.

    China aspiră să transforme această conexiune într-un serviciu regulat până în 2026. Portcontainerul Istanbul Bridge a ajuns acum două săptămâni la Gdansk (Polonia), după douăzeci de zile de navigaţie din Ningbo (Zhejiang, est), completând primul voiaj al „Rutei Arctice Express China–Europa”, noua conexiune pe care Beijingul o integrează în „Ruta Mătăsii Polare”.

    Pentru China, această cale reprezintă un al treilea coridor maritim între Asia şi Europa, alături de rutele tradiţionale care traversează Canalul Suez şi ocolesc Capul Bunei Speranţe.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, deja anunţase la sfârşitul lui septembrie că Beijingul „va coopera cu Rusia şi cu alte ţări interesate de dezvoltarea şi protecţia Arcticii”.

    Conexiunea a finalizat primul traseu în douăzeci de zile, cu două mai multe decât era prevăzut, faţă de cele patruzeci sau cincizeci necesare unei nave care trece prin Canalul Suez sau pe lângă Capul Bunei Speranţe. Astfel, Beijingul intenţionează să reducă tranzitul la 18 zile între porturile Ningbo şi Felixstowe (Regatul Unit).

    Conform informaţiilor dezvăluite, nava a transportat aproximativ 4.100 de containere, mai puţine decât marile portcontainere de pe rutele tradiţionale, dar cu încărcături cu valoare adăugată mare, precum module fotovoltaice şi componente de baterii.

    „Înainte, trecerea prin Suez necesita 40 de zile şi produsele riscau auto-descărcarea; acum, cu doar 18 zile de călătorie, controlul calităţii este mai precis”, a explicat pentru presă Li Ming, director logistic al unei companii din domeniul noilor energii. De asemenea, Yang Linsheng a declarat că noua rută poate scurta timpii cu aproximativ zece zile şi poate reduce costurile cu circa 35%.

    Totuşi, utilizarea ei rămâne limitată la lunile de vară, cu o fereastră de navigaţie de aproximativ 120 de zile, şi depinde de o infrastructură rusă încă insuficientă şi de costurile ridicate ale operării spărgătoarelor de gheaţă în apele polare.

    Topirea accelerată a Arcticii, unde temperaturile cresc de trei ori mai rapid decât media globală, a deschis o fereastră de circa patru luni care permite navigarea prin Pasajul de Nord-Est.

    Potrivit Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA) din SUA, temperaturile din Arctica în perioada 2023–2024 au fost cele de-a doua cea mai ridicate de când există înregistrări, iar în martie 2025 stratul de gheaţă a atins cea mai mică întindere de iarnă de la apariţia observaţiilor satelitare.

    Ruta, prezentată de Beijing drept un model de „transport verde”, cu până la 50% mai puţine emisii, se confruntă totuşi cu riscuri de mediu semnificative. În acest sens, tranzitul navelor în apele polare poate elibera carbon negru, care accelerează topirea prin înnegrirea gheţii, şi poate favoriza răspândirea speciilor invazive ataşate de coca navei, conform unor studii canadiene şi ale British Antarctic Survey citate de agenţie.

    Astfel, China speră să opereze ruta în mod regulat începând din 2026, într-un context ce va necesita o cooperare internaţională strânsă şi o guvernanţă ambientală încă de definit într-o Arctică tot mai deschisă şi disputată.

     

     

     

     

  • Clinica unde a murit copila de 2 ani neagă că ar avea probleme cu autorizaţiile şi avizele

    „Activităţile de sedare profundă, desfăşurate de clinică în ultimii ani, s-au realizat în cadrul unei unităţi care a funcţionat în baza autorizaţiilor şi avizelor necesare, eliberate de instituţiile competente. De asemenea, în procesul de extindere a activităţii, clinica a investit în noi spaţii medicale şi echipamente moderne de sedare, iar procedurile de avizare şi autorizare pentru aceste spaţii sunt în desfăşurare, conform etapelor legale prevăzute. Aceste demersuri au fost cunoscute şi monitorizate de instituţiile abilitate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă”, transmite clinica Crystal Dental Clinic.

    Clinica arată că este „alături de familie în această perioadă extrem de dificilă”, motiv pentru care „evităm orice declaraţie care ar putea accentua durerea sau influenţa ancheta în curs”.

    Dosarul penal deschis după decesul fetiţei de 2 ani, la o clinică stomatologică din Capitală a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, după ce a fost înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3. Se fac cercetări pentru ucidere din culpă.

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a spus că joi seara, imediat ce a aflat, a trimis Inspecţia Sanitară de Stat din minister sǎ verifice. Din primele verificări, constatările „sunt cutremurătoare”: „din nou respectarea legislaţiei este pentru unii opţionalǎ, spaţii improvizate, protocoale ignorate. Exact aceleaşi probleme pe care le găsim, repetat, de luni întregi. Exact aceleaşi nereguli care, în final, ucid. Prea mulţi ani, aceste clinici au făcut ce au vrut, fără control, fără reguli, fără responsabilitate. Până acum, am închis multe cabinete private şi am sancţionat peste 30. Dar astăzi spun limpede: dacă ştiţi că funcţionaţi ilegal, puneţi cheia în uşă acum! Nu mai merge cu improvizaţii! Nu mai merge cu „lasă că nu se întâmplă nimic”! Deja s-a întâmplat. Şi este ireversibil. Nu fac rabat, indiferent cine mă sună”.

    O fetiţă de doi ani a murit joi seară la o clinică stomatologică privată din Sectorul 3. Copilul a intrat în stop cardio-respirator după o anestezie generală, iar manevrele de resuscitare nu au reuşit să-i salveze viaţa.

  • Care sunt cele două oraşe din România devenite cele mai apreciate destinaţii pentru city break, turism cultural, spa şi cure balneare

    Un adevărat muzeu în aer liber, Oradea este un oraş în plină efervescenţă care urmează o strategie ambiţioasă de dezvoltare pentru a-şi creşte atractivitatea atât pentru turiştii români, dar şi străini, iar unul dintre atuurile pe care le promovează este proximitatea Băilor Felix.

    Oradea oferă peste 3.000 de locuri de cazare, cu opţiuni diverse atât pentru turiştii de business cât şi pentru cei de agrement, iar în Băile Felix, capacitatea de cazare este de peste trei ori mai mare, cu aproape 9.500 de paturi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, dar construcţiile şi noile oferte hoteliere sunt departe de a stagna, aşa cum se poate vedea cu ochiul liber într-o plimbare prin oraş şi staţiune.

    Cel două destinaţii, care au atras împreună aproape o jumătate de milion de sosiri ale turiştilor în 2024, sunt incluse în cea mai recentă campanie de promovare la nivel naţional, iniţiată de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) „Redescoperă Oradea şi Băile Felix” şi realizată în colaborare cu Asociaţia pentru Promovarea Turismului din Oradea şi Regiune (Visit Oradea) şi Asociaţia de Promovare Băile Felix.

    Turiştii care sunt curioşi să viziteze Oradea pot alege din cele aproximativ 40 de proprietăţi cu locuri de cazarea, de la hoteluri boutique, aparthoteluri, hoteluri localizate în clădiri istorice sau hoteluri care aparţin marilor lanţuri internaţionale, care au de la 10 camere până la 190 de camere, după cum a detaliat Alexandru Chira, director general al Visit Oradea, în cadrul infortripului organizat recent în Bihor pentru agenţii de turism şi presa economică.

    Potrivit statisticilor de la nivelul asociaţiei, în 2024 au fost înregistrate 235.429 de sosiri individuale, aproape de nivelul de dinainte de pandemie, din 2019, când erau 236.793 de sosiri, dar peste nivelul de acum 10 ani, din 2015, când veniseră în Oradea 162.253 de turişti. În primele opt luni din acest an, numărul sosirilor de apropie de 150.000.

    Mai mult, trei proiecte majore sunt în prezent în construcţie sau foarte aproape de finalizare, iar acestea vor suplimenta oferta turistică cu 276 de camere de cazare, dar şi unităţi de alimentaţie publică, organizare evenimente şi spa.

    Nici Băile Felix nu se lasă mai prejos, iar conform informaţiilor verificate de oficialii ANAT la Serviciul de Urbanism al Primăriei Sânmartin, în total sunt 669 de locuri de cazare aflate în construcţie sau în curs de autorizare, care urmează să fie finalizate şi puse în funcţiune sau vânzare.

    Potrivit datelor INS, la finalul lui 2024, din totalul de 9.591 de locuri de cazare, mai mult de jumătate, 5.560 sunt în hoteluri, 2.071 în pensiuni agroturistice, dar şi 1.101 în apartamente şi camere de închiriat şi câteva zeci de locuri în bungalouri, căsuţe şi pensiuni turistice. Datele agregate de INS arată că în 2024, în Sânmartin au venit 253.366 de turişti, peste nivelul din 2019, când au fost raportate oficial 224.336 de sosiri individuale.

    Calitatea apei termominerale şi tradiţia tratamentelor balneare sunt mândria şi atuul destinaţiei, aşa cum a detaliat pentru vizitatori Jean Podilă, unul dintre cei mai mari investitori autohtoni din staţiune.

    La nivel naţional sunt 38 de staţiuni acreditate şi 121 de baze de tratament autorizate medico – balnear de către Ministerul Sănătăţii, conform informaţiilor strânse şi publicate recent de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT), într-un set de 12 ghiduri informative privind afecţiunile care pot fi ameliorate prin utilizarea factorilor terapeutici naturali din România. Iniţiativa face parte dintr-un amplu demers de promovare a turismului de sănătate şi de valorificare a patrimoniului balnear naţional, după cum a anunţat ministerul în cursul săptămânii trecute.

    Fiecare ghid prezintă afecţiunile ce pot fi ameliorate prin cura balneară – de la boli cardiovasculare, reumatologice şi neurologice, până la afecţiuni dermatologice, metabolice, respiratorii, digestive, endocrine, ginecologice, urologice şi ortopedo-traumatice. Potrivit oficialilor MEDAT, materialele vor fi utilizate şi în cadrul acţiunilor de promovare, precum târgul Les Thermalies din Franţa, singurul eveniment internaţional dedicat turismului balnear la care România participă cu stand naţional.

    De ce s-a mobilizat ANAT
    Secretarul general al ANAT, Alexandra Arsene, a detaliat, într-o declaraţie pentru Mediafax, care au fost resorturile care au determinat iniţierea campaniei de promovare a zonei Oradea şi Băile Felix, menţionată repetat ca „cea mai mare staţiune balneară din România” în materiale turistice.

    „Seria infotripurilor de promovare marca ANAT, Redescoperă România a luat naştere din dorinţa preşedintelui Alin Burcea de a impulsiona vânzările de turism intern, atât către turiştii români, cât mai ales către cei străini, pentru că, din păcate, suntem ultimii la incoming în Europa, cu puţin peste 2 milioane de turişti străini anual. Actualmente, aceste acţiuni au devenit unul dintre cele mai puternice proiecte de promovare realizate în ultimii ani în turismul intern, tocmai pentru că ANAT a decis să acţioneze acolo unde Ministerul Turismului nu o face. Lipsa unei strategii naţionale de promovare, lipsa unor campanii constante pentru incoming şi absenţa dialogului instituţional ne-au determinat să ne mobilizăm şi să demonstrăm că industria poate genera rezultate atunci când există viziune şi colaborare”, a declarat Alexandra Arsene, la întrebările reporterului Mediafax.

    Arstfel, ANAT a organizat anul acesta şase evenimente majore dedicate profesioniştilor din turism, pentru că aceştia să cunoască mai bine produsul România, restiv Redescoperă Valea Prahovei, Redescoperă Maramureş, Redescoperă Bucureşti–Ilfov, Redescoperă Bucovina, Redescoperă Oradea & Băile Felix şi Mega Infotripul Riviera Românească.

    Potrivit Alexandrei Arsene, toate au fost posibile datorită partenerilor şi autorităţilor locale care au înţeles că promovarea destinaţiei este o investiţie, nu o cheltuială şi ANAT are exemple excelente de bune practici din partea judeţelor Maramureş, Ilfov, Suceava, dar şi din partea OMD-urilor şi asociaţiilor de promovare precum APDT Prahova, Visit Oradea sau OMD Constanţa.

    „ANAT îşi reafirmă poziţia de lider al industriei, cu proiecte majore în derulare — cel al fondurilor de garantare fiind unul dintre cele mai importante. Acesta vine în sprijinul turiştilor şi demonstrează încă o dată că instrumentele actuale de protecţie sunt insuficiente şi trebuie modernizate. Prin aceste acţiuni, ne-am dorit să arătăm că industria privată poate suplini lipsa de acţiune a autorităţilor centrale, dar şi că România are potenţial real dacă este promovată profesionist”, a declarat Alexandra Arsene.

    „Ne dorim o strategie naţională pentru turismul balnear”
    Întrebată care sunt argumentele forte pentru promovarea zonei Oradea şi Băile Felix, secretarul general al ANAT a precizat că acestea sunt astăzi un exemplu clar de ce înseamnă o destinaţie bine administrată, bine promovată şi orientată spre calitate.

    „Oradea a devenit una dintre cele mai apreciate destinaţii urbane din România datorită investiţiilor în patrimoniu, infrastructură, spaţii publice şi managementul profesionist al destinaţiei. A reuşit să îmbine turismul cultural, arhitectural şi de city-break cu o ofertă atractivă pentru turiştii internaţionali”, spune Alexandra Arsene.

    În completare, Băile Felix rămâne una dintre cele mai puternice staţiuni balneare din ţară, cu resurse naturale unice şi cu investiţii private majore în ultimii ani, explică oficialul ANAT, iar prin promovarea zonei Oradea şi Băile Felix, asociaţia doreşte să arate încă un exemplu de succes în turismul românesc şi să demonstreze că atunci când autorităţile locale, asociaţiile de promovare şi mediul privat lucrează împreună, rezultatele sunt vizibile şi multiplicabile.

    Alexandra Arsene a răspuns şi la întrebarea despre cum şi-ar dori ANAT că statul să ajute turismul balnear.

    „Ne dorim că statul să trateze turismul balnear că pe un domeniu strategic, pentru că România are una dintre cele mai bogate resurse balneare din Europa. Ne dorim o strategie naţională pentru turismul balnear, corelată cu tendinţele europene şi cu potenţialul de incoming al României, investiţii în infrastructură publică din staţiuni, programe de finanţare dedicate modernizării şi certificării bazelor balneare dar şi promovarea internaţională a segmentului balnear & wellness, unde România poate concura cu succes state precum Ungaria sau Cehia”, a declarat secretarul general al ANAT.

    Totodată, spune oficialul ANAT, este necesară crearea unui cadru legislativ coerent, care să sprijine dezvoltarea şi acreditarea centrelor balneare şi stabilirea unor parteneriate reale între minister, asociaţiile profesionale şi autorităţile locale.

    „ANAT este pregătită să contribuie cu expertiză, date şi proiecte, dar este nevoie că statul să îşi asume un rol activ şi constant. Turismul balnear nu poate fi dezvoltat doar prin eforturile mediului privat, are nevoie de o strategie naţională şi de investiţii publice predictibile”, a conchis Alexandra Arsene.

    Top 10 al obiectivelor din Oradea
    Pentru cei mai conştiincioşi turişti, care vor să se documenteze înainte de un city break, echipa Visit Oradea a ales 10 obiective de neratat în oraşul cu o istorie de peste 900 de ani, cu 89 de obiective spectaculoase în stil Art Nouveau, care au făcut Oradea singurul oraş din România membru al Reţelei Oraşelor Art Nouveau (Réseau Art Nouveau Network) alături de oraşe precum Barcelona, Viena, Budapesta, Bruxelles, dar şi numeroase muzee, centre spa şi un aquapark uriaş şi o mare varietate de evenimente.

    Piaţa Unirii
    Palatul Vulturul Negru
    Biserica cu Lună
    Cetatea Oradea
    Malul Crişului Repede/Riverside
    Casa Darvas-La Roche
    Aquapark Nymphaea
    Complexul Baroc
    Calea Republicii
    Palatul şi Turnul Primăriei

     

     

  • Posibil una dintre cele mai mari mişcări a legendarului investitor american Warren Buffett înainte de a se retrage: Berkshire Hathaway şi-a construit o participaţie de 4,3 miliarde de dolari în Alphabet (Google), după ce a vândut acţiuni Apple de 11 mld. dolari în T3

    Berkshire Hathaway a lui Warren Buffett, şi-a construit o participaţie de 4,3 miliarde de dolari în Alphabet, într-o mişcare care ar putea fi una dintre ultimele poziţionări bursiere noi ale conglomeratului înainte ca legendarul investitor să se retragă la finalul acestui an.

    Noua participaţie în compania-mamă a Google este a zecea cea mai mare deţinută de Berkshire şi reprezintă o oarecare abatere de la filosofia tradiţională a lui Buffett de a prefera acţiuni de valoare, stabile, pe termen lung, în detrimentul companiilor cu creştere rapidă.

    Între timp, Buffett a vândut acţiuni Apple în valoare de aproximativ 11 miliarde de dolari în trimestrul al treilea, continuând să-şi reducă investiţia într-una dintre cele mai profitabile tranzacţii ale sale, pentru al doilea trimestru consecutiv.

    Berkshire a dezvăluit că a vândut aproximativ 42 de milioane de acţiuni Apple între iunie şi septembrie, rămânând cu o participaţie evaluată la aproximativ 61 de miliarde de dolari la finalul trimestrului al treilea. Cu toate acestea, producătorul iPhone rămâne cea mai mare poziţie bursieră a Berkshire.