BusinessMagazin

Blog

  • Intrări nete de 613 mil. lei în fondurile mutuale din România în mai 2024, una dintre cele mai bune evoluţii lunare din istorie

    Activele nete ale celor 248 de fonduri mutuale deschise şi închise, locale şi străine, disponibile în România, au crescut în luna mai cu 3,3% la 44,6 miliarde de lei, iar de la începutul lui 2024 au urcat cu 12,2%. Intrările nete au totalizat 613 milioane de lei (echivalentul a 123,3 milioane de euro) în a cincea lună de anul acesta, înregistrându-se astfel una dintre cele mai bune evoluţii lunare din istoria industriei de asset management.

    Recordul fusese doborât chiar în luna precedentă, când subscrierile nete au totalizat 650 de milioane de lei, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Dinamicile au venit pe un fundal verde la Bursa de Valori Bucureşti, care s-a apreciat cu 11% în primele patru luni şi 14,4% în primele cinci luni din 2024, înregistrându-se maxime istorice atât pe BET – indicele de referinţă al pieţei locale de capital –, cât şi pe emitenţii din structura sa, precum Banca Transilvania (TLV), OMV Petrom (SNP) şi Hidroelectrica (H2O).

    „Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna mai cu 3,7%, până la 23,7 miliarde de lei (4,8 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 16,3%”, arată cele mai recente date ale AAF.

    Fondurile deschise locale au înregistrat în luna mai intrări nete de 562 milioane de lei, fiind vizate fondurile de acţiuni (+193,5 milioane), cele de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (+184,1 milioane), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+101,2 milioane) şi cele diversificate (+82,9 milioane), în vreme ce fondurile de randament absolut au înregistrat ieşiri nete de 100.000 de lei.

    Totodată, activele nete ale celor 119 fonduri străine distribuite în România – având o pondere de 7,8% în totalul activelor fondurilor deschise de investiţii – au crescut cu 2,6% în mai faţă de luna precedentă, până la 2 miliarde de lei, iar de la începutul anului s-au apreciat cu 9,6%. Intrările nete au ajuns la 17,3 milioane de lei în a cincea lună din 2024.

    În ceea ce priveşte activele nete ale celor 35 de fonduri de investiţii alternative, acestea au crescut cu 2,9% în mai, la 18,9 miliarde de lei, iar de la începutul anului s-au majorat cu 7,7%. S-au raportat subscrieri nete de 34,5 milioane de lei în mai, când numărul total de investitori în fonduri mutuale ajungea la circa 770.000.

     

  • Unul dintre cele mai de succes branduri româneşti de lux: Povestea Ami Amalia, brandul autohton al Amaliei Săftoiu care a ajuns să impresioneze întreaga lume a modei cu articole inspirate din tradiţia românească şi care concurează de unul singur cu marile nume din domeniu

    Atunci când Amalia Săftoiu a renunţat la o carieră în domeniul petrolului şi al gazelor naturale pentru a înfiinţa, în urmă cu şapte ani, un brand de tricotaje în România, apropierea de una dintre cele mai mari industrii de confecţii din Europa părea un avantaj evident. Acest sector, dezvoltat în timpul regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu, a crescut dramatic odată cu aderarea ţării la Uniunea Europeană, iar brandurile de masă, precum H&M şi Zara, se bazează pe fabricile din România pentru a-şi aduce rapid modelele în magazine.

    Iniţial, Amalia a adoptat aceeaşi tactică, dându-şi, însă, foarte repede seama că strategia în cauză nu se potrivea bine pentru compania sa, Ami Amalia. Antreprenoarea a preferat materiale naturale delicate pentru confecţionarea hainelor, dar producătorii au înclinat spre ţesături robuste, cum ar fi amestecurile de poliester, care erau mai uşor de manevrat de maşini. De asemenea, din cauza faptului că acest model de afacere depinde în mod continuu de un volum mare de articole produse, Amalia s-a temut că o parte însemnată dintre hainele ei vor rămâne nevândute. „Când lucrezi cu o fabrică, eşti limitat de cerinţele minime de comandă şi de materialele aflate la dispoziţie”, spune ea. „Începi să te concentrezi mai mult pe vânzare decât pe creaţie.”

    După trei ani, potrivit Bloomberg, Amalia Săftoiu şi-a deschis propria fabrică – o mişcare costisitoare, dar crucială pentru a transforma Ami Amalia în brandul high-end pe care şi l-a imaginat. În prezent, ea oferă opusul modei produse în masă, folosind materiale precum lâna de vigonie şi caşmirul vopsit natural pentru pulovere care costă 200 de euro (216 dolari) sau mai mult, propunând adesea o abordare contemporană a motivelor tradiţionale româneşti.

    Amalia a cumpărat iniţial o maşină automată de tricotat cu 90.000 de euro, pe lângă alte două maşini luate în chirie. Acestea i-au permis să experimenteze şi să proiecteze mai rapid, ocolind procesul îndelungat de producţie adoptat de fabrici. 

    În prezent, Ami Amalia are aproximativ 20 de angajaţi în două fabrici cu un total de şapte maşini. Producţia este încă limitată, în parte din cauza procesului de tricotare mai lent pe care îl necesită firele naturale. Amalia Săftoiu se aşteaptă să vândă aproximativ 10.000 de pulovere, paltoane, rochii, eşarfe şi alte articole de îmbrăcăminte anul viitor – în creştere cu 60% faţă de 2023.

    Ami Amalia se aşteaptă la venituri de peste 1,2 milioane de euro în acest an, de aproximativ cinci ori mai mari decât în 2019. Brandul nu are nicio locaţie fizică de vânzare cu amănuntul, desfăşurându-şi afacerea în principal prin intermediul site-ului propriu, precum şi prin buticuri independente şi prin site-ul de comerţ electronic de lux Farfetch.

    Deschiderea propriei fabrici, deşi costisitoare, a ajutat-o pe Amalia „să joace cartea luxului”, spune Frédéric Godart, profesor asociat la şcoala de afaceri Insead din Franţa. Clienţii sunt dispuşi să plătească o primă pentru bunuri de înaltă calitate, chiar şi pentru cele produse de mărci mai puţin cunoscute, provenite din locuri asociate mai degrabă cu producţia de masă. Cu toate acestea, utilizarea de către Amalia a motivelor populare transformă originea mărcii într-un simbol al autenticităţii, profund apreciat de consumatori. 

    Amalia Săftoiu spune că acesta a fost obiectivul ei atunci când a pornit Ami Amalia: să creeze un brand interesant şi de calitate, care să îi reflecte originile. După o copilărie petrecută într-un oraş minier românesc, urmată de ani de muncă în corporaţii prin toată Europa, a vrut să demonstreze că centrele tradiţionale ale modei înalte nu au monopolul inovaţiei şi al calităţii. „O ţară sau un loc nu este mai luxos decât altul”, spune ea. „Este revitalizant ca în industria modei să avem de-a face cu produse de calitate şi din alte ţări, nu doar din Franţa sau Italia”.

  • Cosmin Marinescu: România Europeană: de unde am plecat, unde suntem, ce avem de făcut

    În evoluţia unei naţiuni, este important să ne uităm în urmă, pentru a fi conştienţi de progresele realizate dar şi din convingerea că prezentul nu poate fi rupt de istorie, căci path-dependence este un factor imuabil în schimbările economice şi sociale. În acelaşi timp, este important să ne uităm în jur, pentru a înţelege sensuri şi trenduri de transformare curentă ori de schimbare evoluţionistă, direcţii care să fie decodate şi exploatate anticipativ, în favoarea unei viziuni de dezvoltare optim necesare.

    Observarea parcursului României în context european este, în primul rând, un proces de reconfirmare a identităţii noastre într-o Europă în rapidă schimbare, o introspecţie a ceea ce suntem şi o proiecţie a ceea ce dorim să devenim. În acest cadru, schimbarea de paradigmă devine un imperativ colectiv, generat de noile realităţi economice şi de nevoia de reafirmare a valorilor şi principiilor care ne definesc ca europeni.

    I. Evoluţia Uniunii Europene: de la fundamente la o nouă paradigmă

    Declaraţia lui Robert Schuman de la 9 mai 1950 este considerată primul pas către ceea ce înseamnă proiectul european astăzi – o Uniune de ţări care aderă la principii comune, pacea şi solidaritatea fiind pilonii esenţiali ai construcţiei europene. Însă această pace de peste şapte decenii, de care noi, toţi cetăţenii Uniunii, beneficiem şi azi, a pornit de la un obiectiv economic. Uniunea a două mari industrii la nivel continental, cea a oţelului şi a cărbunelui, a oprit războiul în Europa acum 74 de ani.

    Solidaritatea este principiul pe care statele aderate succesiv la Uniunea Europeană l-au supus provocărilor interne, cu precădere pe linia decalajelor sau chiar a clivajelor Est-Vest. Istoria ne aminteşte că, fără adaptări şi revizuiri permanente ale premiselor, viziunea poate deveni limitată sau inadecvată faţă de provocările actuale şi viitoare.

    În prezent, Uniunea ca întreg se confruntă cu provocări economice globale, care ameninţă poziţia blocului comunitar în economia mondială, dar şi cu provocări politice interne, care zdruncină stabilitatea politică la nivelul Uniunii pe fondul ascensiunii curentelor politice radicaliste şi extremiste, aşa cum se întâmplă în aceste zile în Franţa, dar nu numai.

    Uniunea cuprinde astăzi 27 de ţări, iar această diversitate i-a schimbat semnificativ dinamica internă. Fundamentele economice şi deciziile ce conturează destinul UE sunt sau ar trebui să fie acum influenţate de toate cele 27 de state membre. Iar acest aspect necesită, la nivelul construcţiei instituţionale europene, noi reglaje fine pentru consolidarea coeziunii şi a sustenabilităţii în cadrul familiei europene lărgite.

    În contextul global actual, competitivitatea economică trebuie să devină imperativul unei noi viziuni de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene. Afirmarea unei schimbări de direcţie începe cu evaluarea atentă a resurselor existente şi a oportunităţilor viitoare, în prelungirea ideii economice că prosperitatea unor naţiuni oferă şanse de dezvoltare şi altora. Obiectivele economice comune opresc războaie şi aduc pacea.

    Uniunea are nevoie de o adaptare de viziune la identitatea sa autentic europeană, ca set de valori şi principii, pentru ca întregul rezultat să rezoneze cu ambiţiile europene. Aderarea nu reprezintă un model de inducţie, ci de cooperare bidirecţională pentru un întreg evoluat pe care statele aderate l-au experimentat, preluând politici publice şi beneficiind de absorbţia de fonduri. Trebuie însă să existe şi un corolar. UE poate învăţa din experienţa modelelor de tranziţie experimentate de est-europeni, marcate de transformări instituţionale şi instabilitate politică, pentru a crea un aranjament superior, capabil să răspundă ambiţiilor Uniunii de actor relevant pe scena globală.

    Această evoluţie nu se limitează la consolidarea internă şi coeziunea UE, ci vizează şi o abordare anticipativă, matură, a diversităţii rezultatelor şi a provocărilor viitoare. Particularităţile statelor din Europa Centrală şi de Est par să antreneze în continuare proiectul european, arătând că Uniunea nu a anticipat pe deplin anvergura tuturor provocărilor rezultate din extindere. Prin înţelegerea adecvată a acestora, UE poate să-şi întărească fundamentele şi să-şi maximizeze oportunităţile în plan strategic.

    Avem nevoie de o schimbare de paradigmă, deopotrivă în plan european şi naţional. Astăzi, Europa însăşi trebuie să-şi reevalueze priorităţile şi ambiţiile, pentru a evita capcana obiectivelor idealizate, care pot gripa „motorul” economic european – un activ esenţial pentru menţinerea relevanţei şi influenţei UE pe scena globală.

    Uniunea Europeană a creat un mecanism bazat pe cooperare şi coeziune, care a evoluat astăzi la scara celor 27 de actori. Pentru a obţine sincronizare în noul întreg, 27 de ţări au acum o linie normativă comună, acces la piaţa unică, libera circulaţie a cetăţenilor şi economii naţionale care progresează continuu, cantitativ şi calitativ.

    Sub presiunea de reconsolidare post-pandemie şi cu un continent ale cărui graniţe de răsărit fumegă, Uniunea trebuie să îşi îndrepte privirea, din nou, către propria esenţă şi către cetăţenii săi. Ne confruntăm cu provocări majore, dintre care unele stringente, cum ar fi îmbătrânirea demografică fără precedent şi schimbările climatice, provocări asupra cărora trebuie să intervenim prin politici adecvate, care să ofere răspunsuri realiste şi eficiente, altfel consecinţele se vor resimţi profund şi pe termen lung.

    Fără o viziune economică pragmatică şi eficientă, Europa riscă să se stingă demografic, transformând sintagma „bătrânul continent” într-o realitate dură, greu de surmontat. Politicile actuale apasă pe umerii unei populaţii îmbătrânite, iar economia suferă pierderi de competitivitate. În plus, declinul treptat al liberalismului economic autentic riscă să încetinească progresul naţiunilor europene sau chiar să îl inverseze.

    Citiţi AICI opinia integrală. 

  • Ploi torenţiale, vijelii şi grindină, în 27 de judeţe

    În intervalul marţi, ora 10.00 – miercuri, ora 10.00, este în vigoare un cod galben în Crişana, nord-vestul Transilvaniei şi local în Banat, Maramureş, Muntenia şi Moldova. Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică. Aceasta se va manifesta prin averse torenţiale, intensificări ale vântului (rafale în general de 50…70 km/h), vijelii, grindină şi descărcări electrice. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 20…30 l/mp şi izolat de peste 40 l/mp.

    Miercuri (3 iulie) manifestările de instabilitate atmosferică vor continua, mai ales în centrul şi estul ţării.

    Codul portocaliu a fost emis pentru acelaşi interval de timp şi vizează Capitala şi 27 de judeţe: Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Harghita, Mureş, Cluj, Alba, Sibiu, Braşov, Covasna, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu şi Ilfov.

    Aici, vor fi perioade cu averse torenţiale, intensificări de scurtă durată ale vântului şi vijelii, cu viteze la rafală în general de 70…90 km/h, descărcări electrice şi grindină.

    În intervale scurte de timp (1…3 ore) sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 25…40 l/mp şi pe arii restrânse de peste 50…70 l/mp.

    În ce priveşte prognoza specială pentru Bucureşti, canicula şi disconfortul termic ridicat vor persista, însă din orele serii gradul de instabilitate atmosferică va fi în creştere şi se va manifesta prin perioade cu intensificări ale vântului (rafale în general de 60…80 km/h), vijelii, averse torenţiale, descărcări electrice şi condiţii de grindină.

    În intervale scurte de timp, 1…3 ore, sau prin acumulare, se vor înregistra cantităţi de 15…25 l/mp, izolat posibil 30 l/mp.

    Temperatura maximă va fi de 35…37 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi; minima termică va fi de 18…20 de grade.

  • Povestea româncei care a creat un brand internaţional de lux, ce se luptă cu giganţi cu afaceri de miliarde

    100 Cele mai puternice femei din business. Amalia Săftoiu, Antreprenor, fondator, Ami Amalia 

    Cifră de afaceri (2023): 5,9 mil. lei

    Număr de angajaţi: 20

    Biografie:
    Amalia Săftoiu este fondatoarea brandului AMI AMALIA, un brand internaţional de tricotaje sustenabile de lux, cu propriile fabrici de tricotaje în Oradea şi Deva. După 15 ani în proiecte internaţionale Amalia Săftoiu a pornit acest proiect în 2017, din pasiune pentru fire naturale şi tricotaje, dor de Transilvania şi din dorinţa de a arăta că „Made in Romania” poate reprezenta calitate pe plan internaţional. Amalia are un master în drept internaţional de la Universitatea din Oslo şi un master executiv în managementul energiei de la BI Oslo, ESCP Paris şi IFP Paris. A locuit şi lucrat în SUA, EAU, Azerbaidjan, Norvegia, Kazahstan, Rusia şi România.

    ► Acum 20 de ani eram la al treilea proiect internaţional, în Baku (Azerbaidjan), şi îmi doream să continuu să lucrez într-o multinaţională şi să descopăr cât mai multe ţări şi cât mai multe profesii legate de managementul proiectelor internaţionale. Eram fascinată de negocierea şi managementul contractelor internaţionale şi îmi doream mult să fac acest lucru pentru mai mulţi ani. Şi aşa a fost pentru încă zece ani.

    ► Până în 2001 nu aveam nicio intenţie sau prospect de a lucra într-o multinaţională în alte ţări – mă pregăteam sa devin jurist, descoperind în acelaşi timp schimbările pe care perioada de după Revoluţie le producea în parcursurile tradiţionale de cariere sau de meserii. Din 2001 a început o perioada plină din energie, din viaţa mea, cu multe proiecte frumoase în ţări interesante, cu multă muncă şi disciplină. M-a ajutat mult să fiu receptivă la nou, să învăţ lucruri noi, să nu mă gândesc prea mult la dezavantajele cu care plecam în lume dintr-o ţară prea recent „postcomunistă” şi să am încredere în mine.

    ► Mi-ar plăcea mult să văd, în următorii ani, Bucureştiul şi alte oraşe din România că îşi ating potenţialul, că ajută antreprenorii iubitori de frumos să crească. Dacă ultimii ani ne-au învăţat ceva este că trebuie să acceptăm că lucrurile neprevăzute se întâmplă mult mai des, mult mai repede. 2024 este un an cu alegeri care pot afecta atât de mult viaţa noastră, este greu să ai planuri. Da, este bine şi toţi avem planuri, şi viziune, şi dorinţe, speranţe, dar avem nevoie să ne păstrăm agilitatea în business în aceşti ani.


     

  • Grecia introduce săptămâna de lucru de şase zile, contrar tendinţei globale

    Noua lege se aplică doar companiilor private care oferă servicii non-stop. Angajaţii pot lucra fie două ore în plus pe zi, fie un schimb suplimentar de opt ore. Orele suplimentare vor fi plătite cu 40% în plus faţă de tariful normal, menţionează The Guardian.

    Guvernul invocă mai multe motive pentru această decizie: scăderea populaţiei, lipsa de angajaţi calificaţi, combaterea muncii la negru şi stimularea productivităţii şi creşterii economice.

    Premierul Kyriakos Mitsotakis susţine că măsura este „favorabilă angajaţilor” şi „aliniază Grecia cu restul Europei”.

    Reacţiile nu au întârziat să apară.

    Sindicatele consideră măsura „barbară” şi în dezavantajul drepturilor angajaţilor. Criticii avertizează că reforma ar putea duce la dispariţia săptămânii de lucru de 5 zile. Opoziţia acuză guvernul că favorizează profiturile companiilor în detrimentul calităţii vieţii angajaţilor.

    Grecii lucrează deja cele mai multe ore din Europa, în medie 41 de ore pe săptămână. În acelaşi timp, salariile din Grecia sunt considerabil mai mici decât în alte ţări europene. Acest fapt a contribuit la exodul a aproximativ 500.000 de greci, majoritatea tineri educaţi, care au părăsit ţara în ultimul deceniu.

    În timp ce alte ţări experimentează săptămâna de lucru de patru zile, Grecia merge în direcţia opusă, stârnind dezbateri aprinse cu privire la impactul acestei decizii asupra pieţei muncii şi a societăţii în ansamblu.

  • Meciul unei generaţii: România întâlneşte astăzi Olanda în optimile Euro 2024 şi se luptă pentru o calificare istorică în competiţie. Cu un lot care valorează 92 mil. de euro, Tricolorii au reuşit un miracol, iar acum trebuie să se impună în faţa unui lot de 815 mil. euro.

    Golul dat de Răzvan Marin Slovaciei din penalty-ul obţinut de către Ianis Hagi a calificat România în optimile Campionatului European de Fotbal, un moment istoric pentru echipa naţională, pentru România şi pentru fanii fotbalului. Ultima dată când România a reuşit să ajungă atât de departe în campionatul european a fost în anul 2000, iar timp de 24 de ani, echipa naţională nu a mai reuşit să treacă de faza grupelor.

    Bucuria calificării în optimi a scos oamenii în stradă în Bucureşti, în ţară şi la Frankfurt, acolo unde s-a jucat meciul contra Slovaciei. Mai mult, suportul fanilor români s-a văzut şi în tribunele meciului care a avut loc miercuri, 26 iunie, unde au fost peste 30.000 de români parte din acest moment istoric. Cine ar fi crezut însă că România va ajunge atât de departe?

    Generaţia de suflet, aşa cum a fost denumită actuala echipă naţională a României, are un lot care valorează 92 milioane de euro, iar la o scurtă analiză a echipelor de la EURO, echipa naţională are cea mai mică valoare, potrivit datelor site-ului Transfer Markt. Cu o astfel de etichetă, puţini au fost cei care au dat vreo şansă României de a trece mai departe de faza grupelor. Însă jocul a bătut cifrele şi statisticile, iar echipa naţională nu doar că a reuşit să se califice în optimi, dar o face de pe prima poziţie din grupă. Cel mai valoros jucător al României este Radu Drăguşin, de altfel cel mai valoros jucător de fotbal român din toate timpurile, cu o valoare actuală de 25 milioane euro. De altfel, Drăguşin este singurul jucător din lotul României care are o valoare de două cifre, adică peste 10 mil. euro.

    Odată cu calificarea României în optimile de la EURO, echipa naţională se va confrunta cu Olanda, pe 2 iulie, la Munchen. Olanda are un lot naţional cu o valoare de 815 milioane euro, iar cel mai valoros jucător este Xavi Simons, cu o valoare de 80 mil. euro, cât aproape toată echipa României.

    Până acum, calificarea la EURO, evoluţia în meciurile din grupe şi calificarea în optimi i-a adus României circa 12,25 milioane euro. Dacă România va reuşi o victorie în optimi, calificarea în sferturi îi va mai aduce încă 2,5 milioane euro.

    Asutria este al doilea cel mai mare investitor străin din România, cele mai cunoscute companii fiind OMV, sau Erste Group, proprietarul BCR. Pe această listă mai regăsim Raiffeisen sau Strabag.

    Aproape 1.000 de companii cu capital majoritar polonez funcţionau la sfârşitul anului trecut pe piaţa din România. Cel mai important nume este Pepco, cu o cifră de afaceri de peste 2,5 mld. de lei.

    Companiile din România ies la rândul lor peste graniţe cu tot mai mult avânt, aşa cum investitorii din zeci de ţări au intrat în economia românească. Investiţiile româneşti în afara graniţelor au ajuns la aproape 4,5 miliarde de euro în 2023, de şapte ori mai mult faţă de acum zece ani, potrivit ZF. Destinaţia banilor româneşti a fost de cele mai multe ori Europa, iar cei mai mulţi bani au mers în Olanda, Cipru, Republica Moldova, Bulgaria sau Italia. Printre numele româneşti care au ieşit în extern se remarcă TeraPlast, MedLife, FAN Courier, AROBS, Bitdefender, Alexandrion sau Teilor.

    Olandezii consideraţi favoriţi împotriva României, caută să-şi regăsească forma de joc

    Naţionala de fotbal a Olandei se pregăteşte să depăşească debutul dezamăgitor de la Euro 2024, după ce au terminat doar pe locul trei în grupă. Adversară în optimi va fi România, în faţa căreia „portocala mecanică” e considerată favorită, chiar dacă tricolorii au încheiat grupa pe primul loc.

    Împerecherea considerată de specialişti favorabilă batavilor nu-i face însă pe aceştia să desconsidere naţionala condusă de Edward Iordănescu, în meciul de marţi, de la Munchen, în optimi de finală.

    Olandezii au terminat pe locul trei în grupa lor după ce au pierdut în faţa Austriei la Berlin, dars- ar fi putut alege cu un adversar mult mai bine cotat, olandezii evitând o potenţială întâlnire cu Anglia.

    România se află cu 40 de locuri sub Olanda, ocupanta locului şapte, în clasamentul FIFA şi a câştigat doar două din cele 19 meciuri jucate în cele şase participări la turneele finale Euro.

    De asemenea, România a câştigat o singură dată în 14 întâlniri anterioare cu olandezii, pierzând 10. Singurul lor succes a fost un meci din preliminariile Euro 2008, câştigat cu 1-0 la Constanţa.

    Cu toate acestea, România nu pare că va avea vreun complex de inferioritate, neavând nimic de pierdut şi având de înfruntat o echipă olandeză aflată în oarecare dificultate, care încearcă să-şi regăsească ritmul după prestaţiile modeste din Germania.

    Olanda şi-a făcut multe analize după cele trei meciuri, căpitanul Virgil van Dijk recunoscând în mod surprinzător că poate şi-a supraestimat propriile capacităţi.

    România, care a ocupat primul loc în Grupa E cu patru puncte, a avut un start impresionant cu o victorie cu 3-0 în faţa Ucrainei, dar a pierdut cu 2-0 în faţa Belgiei şi a terminat pe primul loc în grupă în ciuda egalului cu Slovacia.

    Disciplina defensivă pare a fi piatra de temelie a trategiei de joc a antrenorului Edward Iordănescu, care a muncit din greu şi în afara terenului, pentru a crea un spirit de echipă pozitiv şi a insufla încredere în sine jucătorilor săi.

    Olandezii, a căror apărare a fost neglijentă împotriva Austriei, vor fi cu ochii pe eventualele contraatacuri rapide, avându-l pe Denis Drăguş principalul pericol, dublat de calităţile de bun execuanţi de şuturi de la distanţă ale lui Stanciu şi Răzvan Marin.

    România va fi lipsită de fundaşul stânga Nicuşor Bancu, care este suspendat după ce a încasat două cartonaşe galbene.

    Îngrijorările selecţionerului olandez Ronald Koeman sunt legate de departamentul median, unde Joey Veerman a fost înlocuit fără menajamente după 35 de minute în ultimul meci.
    O revenire în formaţie a rapidului Jeremie Frimpong este probabilă, dar apelurile pentru trecerea la o linie defensivă cu cinci jucători, aşa cum a folosit Louis van Gaal la Cupa Mondială din Qatar, unde Olanda a ajuns până în ultimele opt, au fost respinse de Van Dijk.

    Atacantul Cody Gakpo a marcat de două ori, iar Memphis Depay a înscris o dată în turneu, iar atacantul de rezervă Wout Weghorst s-a dovedit de multe ori a fi omul pe care Koeman se poate baza la nevoie.

    În mintea olandezilor persistă ceea ce s-a întâmplat în urmă cu trei ani la ultima ediţie a Euro, când din aceaşi postură de favoriţi întâlneau Cehia, în optimi la Budapesta.

    Olanezii au rămas atunci în 10 oameni, după eliminarea lui Matthijs de Ligt, şi au fost învinşi prin două goluri rapide, suferind o eliminare ruşinoasă.

     

  • Semnal de îngrijorare: Producătorii germani au început în număr record să producă echipamente militare. ”Germania pare pregătită să facă o schimbare istorică”

    Un număr din ce în ce mai mare de întreprinderi germane se orientează către echipamente şi servicii militare, încălcând un tabu larg răspândit de a furniza industriei de armament în urma invaziei Rusiei în Ucraina, scrie FT. 

    Săptămâna trecută, acţiunile producătorului de motoare Deutz au crescut cu peste 20% după ce acesta a declarat că intenţionează să construiască motoare pentru tancuri pe lângă operaţiunile sale cu motociclete. Grupul de ingineri se numără printre companiile de producţie şi inginerie din Mittelstand care reconsideră sau pun capăt interdicţiei de a încheia contracte în domeniul apărării.

    O mare parte din întreprinderile germane au evitat mult timp asocierea cu sectorul apărării din cauza moştenirii cooperării industriale cu regimul nazist. Cu toate acestea, începând din februarie 2022, unii actori-cheie din lanţul de aprovizionare al ingineriei din ţară, precum producătorul de lasere Trumpf şi firma de componente Hawe Hydraulik, au pus contractele militare în vizorul lor.

    Cathryn Clüver Ashbrook, politolog şi fost director al Consiliului German pentru Relaţii Externe, a declarat că atitudinile îndelungate cu privire la sectorul apărării se schimbă rapid.

    “După trei ani de război pe continentul european, cu pierderi economice crunte, Germania pare pregătită să facă o schimbare istorică”, a spus ea.

     

     

  • Revolut şi-a dublat veniturile în 2023, ajungând la 2,1 mld euro la nivel global, cu un profit net de circa 400 mil euro. În România, numărul clienţilor a crescut cu 13% în primele şase luni din 2024 şi urmează să atingă pragul de 4 mil.

    Grupul Revolut a încheiat anul 2023 cu venituri de 2,1 mld. euro la nivel global, în creştere cu 95% faţă de anul 2022, ajungând la un profit net de circa 400 mil. euro, potrivit informaţilor transmise de reprezentanţii Revolut.

    “Anul acesta, am făcut cele mai mari progrese în misiunea noastră de a oferi un produs şi mai bun şi o experienţă de utilizator la un nivel superior tuturor clienţilor noştri, oferind valoare adăugată fiecărui client, indiferent de locul unde se află. Baza noastră de clienţi creşte cu un ritm impresionant, iar modelul nostru de business diversificat continuă să alimenteze performanţa financiară excepţională, ceea ce a condus la venituri de peste 2,2 mld. dolari în 2023 şi un nivel record al profitului înainte de taxe, de 545 mil. dolari. Acesta a fost al treilea an consecutiv de profitabilitate pentru companie, cu un profit net de 428 mil. USD”, a transmis Nik Storonsky, CEO, Revolut.

    În România, baza de clienţi retail s-a majorat cu 13% în primele şase luni ale anului 2024 şi va atinge curând pragul de 4 mil. de clienţi. Depozitele deţinute de clienţii retail şi business au crescut cu 22% de la începutul anului. La finalul anului 2023, clienţii Revolut din România aveau în conturi peste 750 mil. euro, însemnând o creştere de 41% în 2023, faţă de 2022.

    Din perspectiva ofertei de produse şi servicii Revolut, în prima jumătate a anului au fost lansate eSIM, serviciul prin care le este permis clienţilor să cumpere pachete de date mobile prin aplicaţie, deschizând accesul Revolut într-un segment de piaţă non-financiar, programul e loializare a clienţilor cu RevPoints (puncte Revolut), consultantul robo pentru investiţii şi creditul de refinanţare şi conturile de economii.

    În România, Revolut a lansat, în premieră la nivel global, facilitatea de refinanţare a creditelor. Compania a continuat să adauge şi mai multe produse la portofoliul oferit clienţilor locali, a introdus conturile de economii cu dobândă şi noi funcţionalităţi de investiţii şi tranzacţionare, ţinând să devină contul bancar principal preferat de clienţii din această piaţă. Revolut înregistra 3,39 milioane de clienţi retail, la 31 decembrie 2023, o creştere cu 38% faţă de 31 decembrie 2022. Tot anul trecut, Revolut Business şi-a majorat baza de clienţi corporate cu 171%, pe piaţa locală.

    În ceea ce priveşte grupul Revolut, compania a continuat să obţină venituri din diversificarea portofoliului şi pieţelor, în condiţiile în care nicio piaţă sau linie de business nu a contribuit cu mai mult de 30% la veniturile totale realizate în 2023.

    De-a lungul anului, Revolut a adăugat încă 12 milioane de clienţi noi la nivel global, cea mai mare creştere anuală din istoria companiei, care a contribuit la atingerea unei baze de clienţi retail de 38 de milioane de utilizatori la finalul lui 2023. Circa 70% din creşterea bazei de clienţi la nivel global a fost obţinută organic sau pe baza  recomandărilor cu recompensă (referrals) utilizate de către utilizatorii existenţi. Recomandările clienţilor au completat investiţiile în marketing şi vânzările realizate de companie, inclusiv pentru Revolut Business, care a adăugat, în medie, 20.000 de clienţi noi/ lună, din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.

    La nivel global, creşterea a fost consistentă în toate segmentele de business generatoare de venituri, contribuind la creşterea ratei de utilizare în rândul clienţilor: Carduri şi interschimb: 605 mil. dolari (559 mil. euro), în creştere cu 59% de la 379 mil. dolari (359 mil. euro); Schimb valutar şi tranzacţionare:  491 mil. dolari (454 mil. euro), în creştere cu 46% de la 334 mil. dolari (318 mil. euro); Abonamente (planuri cu plată): 303 mil. dolari (280 mil. euro), în creştere cu 53% de la 196 mil. dolari (186,5 mil. euro); Depozitele totale ale clienţilor au crescut de la 16,4 mld. dolari (15,2 mld. euro) la 23 mld. dolari (21 mld. euro).

    Rata de utilizare în rândul clienţilor s-a intensificat, volumele totale ale tranzacţiilor crescând cu 58%, până la aproape 870 mld. dolari (804 mld. euro). În medie, în luna decembrie 2023, au fost realizate 590 milioane de tranzacţii, în creştere cu 73%. Tot mai mulţi clienţi au optat pentru planurile cu plată (abonamentele) Revolut, ceea ce a condus la o creştere cu 41% a bazei de clienţi plătitori.

    În iunie 2024, Revolut era cea mai descărcată aplicaţie din categoria Finanţe din Europa, fiind pe prima poziţie în 17 ţări. Compania a continuat să se lanseze pe noi pieţe, inclusiv Brazilia şi Noua Zeelandă, ridicând la 38 de ţări numărul pieţelor unde oferă servicii.

  • Stuttgart 21: Care este soarta celui mai ambiţios proiect german de infrastructură. Tehnologia Strabag folosită şi pe şantierele din România. FOTO

    Stuttgart, micul oraş în care regăsim nume mari ale industriei germane precum Bosch, Mercedes-Benz sau Porsche.

    Tot în oraşul cu o populaţie de puţin peste 600.000 de locuitori regăsim şi compania austriacă Strabag, un nume important în sectorul construcţiilor la nivel european, dar şi filiala acesteia Züblin, specializată în lucrări speciale de fundaţii.

    Multe din invovaţiile Strabag din Stuttgart ajung să fie folosite pe şantierele din România, întrucât ambele companii au o prezenţă considerabilă în ţara noastră, Züblin intrând pe piaţa locală în anul 2000, iar Strabag în 1994.

    Printre proiectele importante în care acestea sunt implicate regăsim construcţia autostrăzii A3, secţiunea Cheţani – Câmpia Turzii, dar şi a drumului expres dintre Centura Oradea şi A3.

    În realizarea drumului expres dintre Centura Oradea şi A3 Strabag a utilizat tehnologia BIM (Building Information Modeling). Aceasta presupune modelarea 3D şi optimizarea utilizării resurselor în construcţii. Folosind tehnologia BIM Strabag a reuşit să finalizeze proiectul cu o lună înainte de termenul asumat.

    Valoarea totală a contractului a fost de 670 de milioane de lei fără TVA din care Strabag a câştigat 545,9 milioane de lei fără TVA, acesta fiind finanţat din fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

    Reîntorcându-ne la Stuttgart, renovarea gării principale şi construirea unei staţii subterane este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte la care Strabag şi Züblin participă. Acesta presupune reabilitarea clădirii gării, întrucât aceasta este monument istoric, iar noua staţie subterană va fi sub vechea gară.

    Proiectul în valoare de 11 miliarde de euro, la care s-a început construcţia în 2010 va fi gata până la finalul anului 2026, conform ultimelor estimări.

    Züblin a primit în anul 2012 un contract în valoare de 300 de milioane de euro, din partea Deutsche Bahn, administratorul proiectului, pentru forarea tunelurilor. În 2019 împreună cu Max Bögl, Züblin a mai primit un contract cu o valoare totală de 500 de milioane de euro pentru a realiza legătura dintre noua staţie subaterană şi aeroport.

    Stuttgart 21, nume ales pentru a marca tranziţia în secolul 21, reprezintă o miză istorică pentru oraş. Scoaterea liniilor de cale ferată de la suprafaţă, odată cu operaţionalizarea staţiei subterane, ar însemna extinderea parcurilor din zonă, dar şi construirea de noi ansambluri rezidenţiale.

    În acest timp, Strabag îşi propune ţinte ambiţioase de sustenabilitate, întrucât 38% din emisiile globale de gaze cu efect de seră provin din industria construcţiilor. Astfel, compania asutriacă vrea să devină neutră climatic până în anul 2035, iar până în 2040 să atingă neutralitatea climatică pe întregul lanţ valoric. Pentru atingerea acestor obiective Strabag foloseşte tehnologii de ultimă oră în domeniul construcţiilor precum asfaltul reciclat.