BusinessMagazin

Blog

  • Ghid TV online

    Alianta Nord-Atlantica a anuntat recent ca lanseaza o televiziune online, pentru a imbunatati imaginea aliantei militare occidentale. “O mare parte din continut se va axa pe misiunea celor 47.000 de trupe din Afganistan si ne dorim sa avem cinci echipe de televiziune care sa transmita din aceasta tara”, spunea comunicatul dat publicitatii de catre NATO cu o saptamana inaintea lansarii televiziunii online la summit-ul de la Bucuresti.

    Pentru piata romaneasca, principiul de functionare al unei televiziuni online nu e strain, insa exemplele de astfel de initiative se pot numara pe degete si, in ciuda declaratiilor optimiste cu care fiecare din ele a pornit la drum, pana acum nici una n-a reusit sa se impuna in dauna celorlalte, nemaivorbind de intrarea in concurenta cu televiziunile clasice. Prima televiziune online din Romania a fost Evo TV, infiintata in luna mai a anului trecut de catre Sergiu Mihalcea, fostul realizator al posturilor Antena 1, Realitatea TV si Prima TV impreuna cu inca trei actionari: “Lucram de zece ani in televiziunea traditionala si am fost oarecum dezamagit de niste limite pe care managerii nu voiau sa le depaseasca. M-am gandit ca asa cum in strainatate televiziunile online s-au impus, si in Romania trebuie sa existe un moment de inceput in acest domeniu”.

    La inceput, televiziunea s-a adresat tinerilor intre 16-25 de ani, insa ulterior conducerea si-a dat seama ca agentiile de publicitate sunt de fapt interesate de publicul intre 25 si 40 de ani, cu putere de cumparare mai mare, ceea ce a dus la o repozitionare a televiziunii in luna septembrie. “Tot atunci am inteles ca e mai bine sa transformam Evo TV intr-o televiziune cu canale proprii: lifestyle, business, monden etc”. Daca in primele luni de la lansare, pentru Evo lucrau aproximativ 30 de oameni, acum numarul acestora a scazut la 10. “La inceput erau mai multi, dar ne-am dat seama ca nu are rost, pentru ca mediul online nu are aceeasi structura ca televiziunea traditionala. Nu este nevoie sa supervizezi mereu, doar postezi si apoi vezi daca totul este in regula”, spune Sergiu Mihalcea.

    O alta decizie importanta luata dupa lansarea site-ului de televiziune a fost de retragere din clasamentul Trafic.ro, reprezentantul Evo spunand ca alegerea sa se bazeaza pe stagnarea site-ului dupa o crestere semnificativa la inceput. “La noi, in momentul de fata traficul creeaza valoarea unei televiziuni, si nu invers”, spune Mihalcea, care adauga ca momentan site-ul Evo TV are in jur de 7.000-8.000 de vizitatori pe zi, iar numarul afisarilor este aproximativ triplu fata de numarul vizitatorilor. Investitia initiala in Evo a fost de aproximativ 100.000 de euro, iar in momentul de fata televiziunea isi acopera cheltuielile lunare de aproximativ 8.000 de euro din publicitate. Anul trecut, veniturile din publicitate ale Evo TV au fost de aproximativ 200.000 de euro; Sergiu Mihalcea estimeaza insa ca televiziunea ar putea avea castiguri de aproximativ 50.000 de euro pe luna, fie in urma unei schimbari a continutului site-ului, fie in urma vanzarii catre o alta institutie media.

    “Conform datelor de audienta din momentul de fata, a crescut foarte mult targetul feminin. Ni se cer din ce in mai multe emisiuni pentru femei, iar trendul pentru Evo este sa se indrepte catre acest public”, sustine directorul general al Evo, care precizeaza ca dupa emisiunea “Romania”, care are cea mai mare audienta (2.500-3.000 de vizitatori unici zilnic), in topul programelor celor mai accesate sunt cele dedicate femeilor.

    In ceea ce priveste vanzarea catre o alta institutie media, Sergiu Mihalcea afirma ca pana acum a primit oferte din partea a doua trusturi din strainatate si una de pe piata romaneasca. Daca pana in urma cu cateva luni ofertele au fost refuzate intrucat cei trei actionari nu au considerat businessul destul de matur pentru a fi vandut, reprezentantul Evo considera acum ca vanzarea catre o alta companie mai mare este solutia cea mai buna. “Trebuie sa acceptam ca aceasta televiziune sa fie sub umbrela unui brand media care sa o impuna ca o televiziune online”, spune Mihalcea, care vede posibila achizitionarea Evo de catre un trust media, un ziar important sau un furnizor de internet.

    O alta televiziune online este Brain TV, care s-a lansat in vara anului trecut sub sloganul “Televiziunea pentru oameni inteligenti”. Emil Gal, directorul general al postului, explica atunci ca n-a fost niciodata multumit de continutul promovat de emisiunile clasice si a vrut sa imbine cunostintele pe care le avea in domeniul televiziunii, cat si in mediul online. Cea mai dificila parte in realizarea proiectului a fost conceperea grilei de programe, grila care se va schimba in curand, odata cu relansarea site-ului. “In momentul cand ne-am lansat, am gandit grila in functie de ce ne-ar fi placut noua sa urmarim. Acum insa nu se va mai numi , vom avea o grafica noua si posibilitati mai mari de interactiune cu utilizatorii.” Emil Gal precizeaza ca se vor adauga rubrici noi sau rubrici care au legatura vor fi puse sub un singur nume.

    Investitia initiala pentru Brain TV a fost de 100.000 de euro, dar pana la sfarsitul anului, directorul postului spune ca se vor mai investi 150.000 de euro in echipa, grafica, programe si promovare. In momentul de fata, personalul Brain TV este format din opt oameni cu o medie de varsta de 22-23 de ani si patru colaboratori. In ceea ce priveste audienta Brain TV, in prima luna de la lansare site-ul televiziunii a fost accesat de aproximativ 150.000 de vizitatori unici, pentru ca acum sa ajunga in jur de 200.000. Cea mai vizionata emisiune a avut in trei zile in jur de 20.000 de afisari, in timp ce in medie o emisiune are in acelasi interval de timp aproximativ 1.000 de vizionari. Deocamdata, televiziunea nu are venituri din publicitate, ci doar din proiecte speciale (sponsorizarea unor emisiuni de catre anumite persoane), insa Emil Gal spune ca spre sfarsitul anului ar putea sa aiba si castiguri din publicitate, nivelul tintit fiind de aproximativ 10.000 de euro pe luna, indeajuns incat sa acopere costurile lunare de 7.000-8.000 de euro.

  • Vacante dupa buget

    O alternativa mai comoda pentru cei aflati in cautare de oferte turistice pentru vacanta ar fi sa poata gasi ofertele mai multor agentii de turism in acelasi loc. De la aceasta idee a plecat Razvan Tirboaca, proprietarul companiei Zoom Studios, atunci cand s-a decis sa lanseze site-ul UndePlec.ro, cu o investitie foarte redusa, de aproximativ 75 de euro.

    Conceput in noiembrie anul trecut si lansat in martie 2008, site-ul este un serviciu online gratuit de listare a ofertelor turistice existente pe piata in portofoliul agentiilor de turism. Insa scopul sau este de fapt sa functioneze ca un motor de cautare in segmentul turistic. “Deocamdata, UndePlec.ro este in versiune beta, ceea ce inseamna ca inca nu au fost adaugate toate functionalitatile, dar in iunie va fi gata”, sustine Tirboaca. Planurile sale imediate sunt sa adauge site-ului un motor de cautare care sa claseze ofertele in functie de bugetul pe care-l au la dispozitie vizitatorii pentru vacantele lor. Ulterior, Tirboaca se gandeste sa adauge si un planificator de drum pentru cei care vor sa plece in vacanta cu masina, informatii turistice si un ghid de calatorie online, dar nu mai devreme de vara aceasta. Pe site exista deocamdata 12 oferte cu destinatii variate, atat din Romania, cat si din Europa si din restul lumii, preturile fiind cuprinse intre 22 euro pe zi in Brasov si 3.390 de euro pentru 22 de zile in America de Sud. “Ofertele sunt introduse in prezent de un administrator care efectueaza cautarea pe site-urile agentiilor turistice, insa dupa ce voi incheia parteneriate cu acestea, fiecare isi va introduce propriile oferte”, spune Tirboaca.

    Odata ce numarul vizitatorilor va creste, antreprenorul vede doua oportunitati de a genera venituri: publicitatea (pe site exista acum doar cateva reclame prin Google Adwords) si introducerea unei taxe modice, de cativa euro pentru fiecare anunt introdus pe site.

  • KBC investeste 12 mil. euro in credite de consum

    KBC consumer finance este al treilea pas al companiei belgiene pe piata romaneasca, "dar cu siguranta nu este ultimul", declara Andre Bergen, CEO al KBC Group.

    "Nu stiu exact care va fi urmatorul pas pe paita romanesca; suntem in continuare interesati atat de domeniul bancar cat si de asigurari, dar nu stiu in care dintre aceste domenii vom intra mai intai", completeaza Bergen.

    KBC a abordat pana acum abordarea prin achizitii a pietei romanesti: Romstal Leasing si Swiss Capital (actuala KBC Securities Romania). "Piata creditelor de larg consum reprezinta un motor de crestere foarte important pentru KBC)", a mai spus Bergen.

  • Copos plateste 17-18 mil. euro pentru a stinge litigiul de la Athenee Palace Hilton

    Amanunte pe www.zf.ro

  • Taxa de poluare auto a fost aprobata

    Click aici pentru a citi de cand intra in vigoare noua taxa de poluare auto.

  • Vosganian: Pretul imobiliarelor s-ar putea stabiliza de anul viitor

    Preturile la imobiliare, in special la apartamente, s-ar putea stabiliza incepand de anul viitor, in special datorita finalizarii mai multor proiecte importante care vor creste oferta de pe piata, dupa cum a declarat ieri ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.

    Click aici pentru mai multe detalii.

  • Surprize placute! Leul isi ia revansa si se intareste

    Leul este la mare cautare. Astfel se explica si intarirea cursului de luni cand BNR a anuntat o cotatie de 3,56 lei pentru un euro.

    Mai multe amanunte pe www.protv.ro

  • Croitori din Bangladesh la Steilmann

    "Toti vorbesc despre cat au investit in masini, dar cat a investit fiecare in oameni?”, intreaba retoric Romeo Pomponiu, incercand parca sa se convinga ca pentru producatorii romani de confectii, importul de forta de munca din pietele asiatice poate fi o solutie care sa-i poata salva de la faliment.

    “De fapt nu este import, este o investitie pe termen lung, cu multe riscuri si pe care o faci din necesitate”, se corecteaza repede directorul general al Steilmann Bukarest, companie in care actionar majoritar este grupul italian de textile Miro Radici, dupa ce a cumparat in 2006 compania Steilmann International, cu care Romeo Pomponiu s-a asociat in afacerea din Romania.

    In fabricile Steilmann din Craiova, Satu Mare, Sibiu, Sighetu Marmatiei si Mangalia lucreaza 3.300 de angajati, jumatate fata de cati erau in urma cu opt ani. Productia a scazut pana la 3,5 milioane de confectii pe an, de trei ori mai putin decat in 2000.

    “Folosim doar 50% din capacitatile de productie pe care le avem. Necesarul de personal ar fi de circa 5.000 de oameni”, estimeaza Mariana Pietrareanu, director de productie in cadrul Steilmann Bukarest.

    Cu perspectiva ca Romania sa devina centrul de productie al grupului Radici pentru toata Europa de Est, actionarii au decis sa suplimenteze numarul de salariati cu muncitori straini. “Evident ca am cautat mana de lucru in tara, dar n-am avansat in nici-un fel pana acum. Tinerii prefera alte meserii mai banoase, in loc sa lucreze intr-o fabrica de confectii”, tine sa precizeze Romeo Pomponiu.

    Asa incat vor veni lucratori straini: 600 de muncitori din Bangladesh vor fi angajati in fabricile Steilmann din Craiova si Satu Mare. “Intr-o prima etapa vom aduce 200 de oameni, restul urmand sa ajunga in tara in alte doua transe. Proiectul este foarte complex, pentru ca implica si administratiile locale cu care vom lucra pentru a le asigura cazarea si masa”, explica Pomponiu.

    Cat cheltuie Steilmann cu un angajat strain? “Mult. Daca inmultim salariul platit de cateva sute de euro, plus transport, cazare, masa si asigurari cu o perioada de timp de minimum trei ani, pentru ca nu poti face un contract pe cateva luni, investitia e considerabila”, raspunde omul de afaceri, fara a intra in detalii.

    In Romania, salariul mediu net in industria confectiilor este undeva la 300 de euro, de cel putin cinci ori mai mult decat in Bangladesh. Angajarea de muncitori straini in fabricile de confectii nu este o premiera: firma de confectii Wear Company din Bacau lucreaza deja de aproape doi ani cu muncitori chinezi, iar in februarie anul acesta a anuntat completarea schemei de personal cu 190 de angajati din Bangladesh, dintre care 60 au ajuns la Bacau.

    “Avem contracte de respectat. Nu ne putem permite ca oricand se deschide un mall sau un hipermarket sa ne plece zeci de angajati. Este nevoie de un numar fix de muncitori pe care sa ne bazam”, declara intr-un interviu anterior Antonello Gamba, directorul general al Wear Company, parte a grupului italian CDA specializat in productia de confectii sportive.

    In afara de China si Bangladesh, Gamba cauta mana de lucru si in Coreea sau Vietnam. Intr-adevar, refrenul tuturor producatorilor de confectii este ca amenintarea principala, a acestui an si probabil a altor cativa ani de acum inainte, este criza de forta de munca.

    “Vad viitorul foarte gri”, apreciaza Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Forta de munca oricum a scazut continuu, pe masura pierderii de viteza a industriei: de la 830.000 de angajati in 1990, in industria textila mai lucreaza acum cu circa 350.000. Si desi anul trecut s-au desfiintat aproape 50.000 de locuri de munca, ar mai fi vacante in domeniu aproape 20.000 de posturi.

  • S-a vandut IP Devel. Din nou!

    La finalul saptamanii trecute, seful IP Devel, Bogdan Putinica, si elvetienii de la Adecco, compania de recrutare care in vara lui 2006 a cumparat firma romaneasca pentru cateva milioane de euro, puneau la punct ultimele detalii legate de vanzarea integrala a companiei.

    “Totul s-a petrecut extrem repede, de la decizia de a vinde si pana la negocieri si finalizarea actelor necesare”, explica Bogdan Putinica faptul ca in numai trei saptamani, compania unde detine 24% din actiuni (restul de 76% apartinand Adecco) a traversat procesul de due diligence, astfel incat acordul de vanzare catre compania suedeza Enea sa poata fi semnat.

    Potrivit CEO al IP Devel, finalizarea tranzactiei a fost facuta intr-un ritm atat de alert pentru ca “oferta celor de la Enea a fost interesanta”, atat pentru el, cat si pentru cei de la Adecco.

    Cumparatorul este o companie care furnizeaza aplicatii de software incorporabile (destinate altor echipamente decat computerele, precum telefoane mobile, televizoare, telecomenzi sau aparate de fotografiat) si servicii de retea in domeniul telecom, medical si auto, printre clientii sai fiind nume cunoscute din piata, precum Nokia ori Sony Ericsson.

    Enea, firma cu peste 87 de milioane de euro cifra de afaceri in 2007, s-a angajat sa plateasca pentru IP Devel 3,2 milioane de euro in numerar, urmand ca peste patru ani sa plateasca inca o transa similara, dar care depinde insa de rezultatele financiare ale companiei.

    Din punctul de vedere al lui Putinica, care va continua sa conduca IP Devel si dupa tranzactie, obiectivele de crestere si profitabilitate nu ar trebui sa fie greu de atins, unul dintre principalele atuuri ale companiei sale fiind echipa de 120 de angajati, cu planuri de extindere pentru acest an pana la 225.

    Enea a fost unul dintre principalii clienti ai IP Devel inca din 2006, contractul dintre cele doua companii fiind prelungit anterior pentru inca trei ani.

    Consiliati financiar de PricewaterhouseCoopers (PwC), David & Baias si Ahlfords Advokatbyra, suedezii de la Enea privesc IP Devel nu doar ca pe o baza prin intermediul careia sa-si extinda prezenta in Europa, dar si ca pe o resursa de dezvoltare a produselor proprii.

    “Cunoastem indeaproape specializarea companiei, aplicatiile soft incorporabile si suntem multumiti de achizitie”, a declarat Johan Wall, directorul executiv si presedintele Enea, in comunicatul de presa care a anuntat tranzactia. “Prin IP Devel ne extindem oferta de servicii in Europa si ne asiguram viitorul in ce priveste capacitatea de dezvoltare de software si servicii intr-un mediu cu costuri reduse.”

    Totodata, IP Devel constituie un punct de atractie pentru suedezi si datorita bazei de clienti mari, printre care Vodafone, Motorola sau Bang & Olufsen, clienti care contribuie la afacerile companiei chiar si cu un milion de euro anual.

    In 2006, IP Devel a avut o cifra de afaceri de 3,3 milioane de euro (la cursul mediu anual din anul respectiv) si un profit de aproximativ 450.000 de euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor.

    Astfel ca anul trecut nu au mai putut fi atinse obiectivele financiare de 5-6 milioane de euro anuntate anterior, insa “am reusit sa acoperim pierderea”, precizeaza Putinica, facand referire la afacerile de 4 milioane de euro cu care a incheiat anul. Cat despre 2008, seful IP Devel precizeaza ca bugetul pentru acest an are in vedere o crestere de 50% a afacerilor fata de 2007.

  • Jean Valvis a vandut LaDorna gigantului francez Lactalis

    Amanunte pe www.zf.ro