BusinessMagazin

Blog

  • Preşedintele Fondului de Garantare: Deponenţii din România ai Bank of Cyprus au venit la nişte condiţii de dobândă, dar au fost informaţi că este vorba de o sucursală a unei bănci străine

    Eugen Dijmărescu, preşedintele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, afirma ieri după-amiază că soluţia cea mai bună ar fi ca sucursala locală a Bank of Cyprus să fie preluată de altă bancă.

    „Cel mai bine ar fi să existe un cumpărător pentru Bank of Cyprus din România. Noi nu participăm în etapa aceasta, ci vom interveni dacă nu va fi găsită o soluţie. Banca centrală trebuie să ia o decizie. Situaţia este încă în evaluare”, a spus Eugen Dijmărescu. Întrebat dacă deponenţii din România la Bank of Cyprus România vor fi taxaţi în mod excepţional, ca în Cipru cu 60% din depozitele care depăşesc 100.000 de euro, Dijmărescu a explicat că deocamdată nu există informaţii în acest sens.

    „Deocamdată, ei înşişi în Cipru nu au ajuns la o înţelegere. Există o diversificare a tipurilor de sucursale şi filiale pe care le deţine Bank of Cyprus în străinătate. În Londra au o filială, o bancă de sine stătătoare, în România o sucursală, pe când în Rusia este de alt tip”, a declarat Dijmărescu. Şeful FGDB a mai spus că nefiind un caz de faliment, nu există deocamdată intenţia de activare a mecanismului de bancă-punte.

    „Oricum, Bank of Cyprus nu are dimensiunea unei bănci cu caracter sistemic.” Dijmărescu nu a exclus însă posibilitatea ca Fondul de Garantare să intervină, totul depinzând de BNR şi Bank of Cyprus. În ceea ce priveşte faptul că depunătorii Bank of Cyprus nu sunt garantaţi de FGDB, ci de Fondul de Garantare din Cipru, el a precizat că deponenţii au fost informaţi în momentul deschiderii depozitelor, prin contract, că este vorba de o sucursală, nu de o bancă de sine stătătoare.  „Deponenţii din România au venit la nişte condiţii de dobândă şi au avut în faţă toate prevederile contractuale”, a spus preşedintele FGDB.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Un membru al familiei preşedintelui cipriot a transferat 21 de milioane de euro în străinătate înainte de blocarea sistemului bancar

    Compania A.Loutsios & Sons, deţinută de John Loutsios, soţul uneia dintre fiicele lui Anastasiades, a transferat la Londra  banii depozitaţi la banca Laiki cu doar trei zile înainte de închiderea băncilor timp de două săptămâni, potrivit cotidianului local Haravgi care sprijină partidul comunist AKEL. Aceasta este cea mai mare formaţiune politică din opoziţie şi a doua după numărul de mandate în parlamentul de la Nicosia.

    Publicaţia cipriotă susţine de asemenea că ministrul de finanţe Michalis Sarris a recunoscut public că guvernul ştia dinainte de intenţia liderilor din zona euro de a impune o taxă pe depozitele bancare peste 100.000 euro.

    Purtătorul de cuvânt al partidului AKEL, Stavros Evagorou, a solicitat comisiei care investighează cazul să verifice informaţia privind retragerea banilor de către familia preşedintelui cipriot, precum şi celelalte transferuri de fonduri efectuate cu puţin timp înaintea deciziei Eurogroup.

    Anastasiades a negat acuzaţiile, spunând că publi­caţia „încearcă să calomnieze companiile sau persoa­nele care au legături cu familia sa“. „Acuzaţiile nu sunt decât o încercare de a distrage atenţia cetăţenilor de la persoanele care au dus ţara în pragul falimentului“, a declarat preşedintele, adăugând că nimeni, nici măcar el nu va scăpa de investigaţiile care urmăresc identificarea responsabililor pentru criza care a afectat economia cipriotă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Guvernul de la Moscova nu va despăgubi cetăţenii ruşi pentru pierderile din Cipru

    Guvernul Rusiei nu va ajuta investitorii care au pierdut bani în Cipru ca urmare a crizei bancare, a spus vicepremierul rus Igor Shuvalov, accentuând astfel intenţia Moscovei de a combate transferul capitalurilor către centrele financiare offshore, scrie agenţia Thomson Reuters. 

    Multe dintre persoanele care au conturi bancare în Cipru sunt antreprenori ruşi, iar aceştia vor pierde 60% din valoarea depozitelor de peste 100.000 de euro deţinute la cea mai mare instituţie de credit a ţării, Bank of Cyprus.

    „Este păcat că ruşii vor pierde bani, însă guvernul nostru nu va lua nicio măsură în acest sens”, a declarat Shuvalov pentru agenţia Interfax.

    El a adăugat că dacă va fi vorba de o companie mare la care statul rus este acţionar, atunci cabinetul va fi dispus să analizeze situaţia în mod public şi transparent, dar fără ca acest lucru să implice şi sprijinirea Ciprului.

    Se estimează că oligarhii ruşi deţin aproximativ 19 miliarde euro în băncile cipriote, potrivit datelor băncii centrale din luna ianuarie, aceştia fiind suspectaţi că spală bani prin intermediul sistemului financiar al statului insular.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Un nou val de arestări în cazul fraudelor bancare

    Un număr de 16 persoane suspectate că au dat bani cu camătă reţinute în dosarul cu prejudiciul de 15 milioane de euro au fost arestate preventiv de magistraţii Tribunalului Călăraşi, transmite corespondentul Mediafax.

    Potrivit anchetatorilor, procurorii au dispus, în total, reţinerea a 19 persoane în acest caz, însă pentru două dintre acestea nu s-a mai solicitat arestarea preventivă. De asemenea, pentru o a treia persoană s-a cerut disjungerea cauzei, iar dosarul se judecă separat, aceasta urmând să fie prezentată luni-seară magistraţilor cu propunere de arestare preventivă. Astfel, 16 din cele 19 persoane reţinute în dosarul cu prejudiciul de 15 milioane de euro au fost arestate preventiv, pentru 29 de zile de Tribunalul Călăraşi.

    Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Cei 16 suspecţi au fost duşi în arestul Inspecto­ratului de Poliţie Judeţean Călăraşi.

    Iniţial au fost emise cinci ordonanţe de reţi­nere, iar până la sfârşitul au­dierilor care au avut loc în noaptea de duminică spre luni alte 14 persoane au fost reţinute.

    Suspecţii sunt acuzaţi de sprijinirea unui grup infracţional organizat, în­şelă­ciune cu consecinţe deosebit de grave, eva­ziune fiscală şi spălare de bani.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Energie: Proiectele mari, în continuare pe hârtie

    Câteva dintre proiectele prioritare listate în programul de guvernare Ponta au început să prindă contur, dar cele mai multe nu au fost nici măcar demarate.

    În cele 100 de zile de guvernare ale cabinetului Ponta 2, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a intrat într-un parteneriat de explorare la mare adâncime în Marea Neagră, de data aceasta alături de Petrom şi de gigantul american ExxonMobil, după ce la finalul anului trecut compania a intrat într-un acord similar cu ruşii de la Lukoil. Perimetrul pe care cele trei companii se vor asocia se numeşte Midia şi a aparţinut canadienilor de la Sterling. Totodată, a fost semnat un memorandum pentru o investiţie de un miliard de euro într-o centrală pe cărbuni la Complexul Energetic Rovinari în parteneriat cu o companie chineză, China Huadian Engineering.

    Restul proiectelor, printre care se numără investiţii de amploare, cum ar fi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, sunt în continuare pe hârtie, statul nefăcând niciun pas concret pentru a atrage investitori în aceste proiecte de peste 7,5 mld. euro.

    În cele 100 de zile de guvernare însă, cea mai fierbinte discuţie din toată piaţa energetică a fost cea privind modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, sector care a atras investiţii de peste 3 miliarde de euro în ultimii trei ani de zile. Abia la finalul săptămânii trecute, ANRE a anunţat concluziile analizei de monitorizare a pieţei pe 2012 de unde rezultă o supracompensare evidentă, mai ales în cazul proiectelor de energie solară. Deocamdată însă nu a fost luată o decizie concretă, ceea ce a dus la un blocaj total al investiţiilor. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Industrie: Reindustrializarea a început cu insolvenţele

    Una dintre primele măsuri pe care guvernul Ponta le-a luat de la instalare a fost să ceară insolvenţa combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, ultima mare companie industrială care se mai află în portofoliul statului.

    Deşi la început măsura de intrare în insolvenţă a fost prezentată ca una care ar trebui să ducă la salvarea combinatului, situaţia acestuia a continuat să se deterioreze. Râmnicu Vâlcea este de o săptămână sub asediul protestelor muncitorilor de la Oltchim, care au ieşit în stradă pentru că nu şi-au mai primit salariile de mai multe luni, iar administratorul judiciar şi-a anunţat intenţia de a disponibiliza în primă fază 1.000 din cei circa 3.300 de angajaţi ai societăţii din lipsă de fonduri. În prezent compania riscă să-şi închidă total activitatea şi să disponibilizeze aproape toţi angajaţii dacă nu reuşeşte să strângă rapid finanţare pentru redeschiderea unor secţii din combinat.

    O situaţie complicată este şi la cele patru combinate siderurgice deţinute până de curând de grupul rus Mechel, care aveau la începutul anului trecut peste 6.000 de angajaţi, mulţi capi de familie care susţineau locurile de muncă din mai multe oraşe, precum Târgovişte, Câmpia-Turzii, Brăila şi Buzău. Grupul rus a disponibilizat circa 1.500 de salariaţi anul trecut, iar pentru că nu a găsit un cumpărător care să susţină finanţarea combinatelor, puternic îndatorate, Mechel le-a vândut către rudele fostei reprezentante a grupului în România, care le-a băgat în insolvenţă cu intenţia de a le restructura şi a anunţat că va mai disponibiliza circa 930 de salariaţi. Premierul Victor Ponta susţine că grupul Mechel poate să facă ce vrea cu combinatele româneşti pentru că este firmă privată şi din acest motiv statul nu poate să intervină pentru a ameliora situaţia.

    Pe de altă parte, ministrul economiei Varujan Vosganian vorbeşte despre reindustrializarea României şi a înfiinţat în acest scop o Comisie Consultativă din care fac parte mai mulţi reprezentanţi importanţi din mediul privat, care ar urma să contribuie la realizarea unui document de politică industrială. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • CEO privat la stat: Anunţuri de angajare multe, rezultate îndoielnice

    Trei CEO „privaţi“ au fost numiţi în funcţie în primele 100 de zile de la instalarea în funcţie a Guvernului Ponta II, însă numai unul dintre aceştia este cu adevărat „privat“, cel recrutat pentru conducerea Loteriei Române. Astfel, noul şef al Loteriei, Adrian Mişu Manolache, este un bancher cu o experienţă de 13 ani în cadrul BCR, cea mai mare bancă locală, unde ultima poziţie pe care a ocupat-o a fost cea de director regional corporate. În rest, ceilalţi doi CEO „privaţi“ recrutaţi în această perioadă – Laurenţiu Ciurel de la Complexul Energetic Oltenia şi Ion Smeeianu de la Poşta Română – au ocupat aceste funcţii şi anterior, când au fost numiţi politic, deşi au trecut printr-un proces de recrutare realizat de o companie privată.

    Pe de altă parte, în toată această perioadă, foarte multe companii de stat – printre care se numără Hidroelectrica, Poşta Română, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica etc. – au avut campanii prin care au anunţat că vor să recruteze manageri „privaţi“ fie pentru consiliile de administraţie, fie pentru structurile de middle management.

    De asemenea, în această perioadă primul CEO privat, Christian Heinzmann, CEO-ul  ales la Tarom în noiembrie anul trecut, a avut mai multe ieşiri în presă şi a anunţat planul de management prin care vrea să readucă compania pe profit din 2015.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Legislaţie fiscală: O nouă ordonanţă de modificare a Codului fiscal şi taxe noi pentru energy & oil & gas

    Ministerul Finanţelor a publicat la începutul anului o multitudine de modificări fiscale, în avanpremieră la bugetul anului 2013, măsurile urmând să aducă la buget aproape două miliarde de lei, potrivit estimărilor autorităţilor. Ajustarea nivelului veniturilor pentru intrarea în sistemul microîntreprinderilor, de la 100.000 de euro la 65.000 de euro, şi schimbarea opţiunii în obligaţie la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru companiile care îndeplinesc cumulativ condiţiile la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent este una dintre cele mai importante modificări decise de autorităţi la începutul anului. Finanţele au mai hotărât să crească accizele pentru bere şi să devanseze cu trei luni, la 1 aprilie, calendarul de creştere a accizei la ţigarete. Totodată, autorităţile au revizuit şi sistemul de impozitare a veniturilor din activităţi agricole. Schimbările fiscale aprobate la începutul anului vizează şi sfera TVA, contribuţiile sociale, impozitul pe profit şi impozitul pe venit.

    Guvernul a aprobat trei ordonanţe prin care se instituie o serie întreagă de noi taxe pentru domeniul energetic. Prin intermediul acestor ordonanţe se stabileşte ca, pentru o perioadă de doi ani de zile (2013-2014), producătorii de gaze să verse 60% din veniturile suplimentare pe care le vor înregistra din dereglementarea preţului către bugetul de stat. Totodată, se instituie o taxă de 0,5% pe veniturile companiilor care exploatează resursele naturale, altele decât  gazele, şi sunt taxate suplimentar companiile care au monopoluri naturale pe transportul şi distribuţia de gaze naturale şi de energie electrică.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Coplata a intrat în vigoare. Ministrul Sănătăţii anunţă că managerii de spital care nu au aflat asta vor pleca acasă

    Pacienţii internaţi din 1 aprilie vor plăti la externare, indiferent de durata petrecută în spital, o sumă între 5 şi 10 lei, a spus ministrul sănătăţii Eugen Nicolăescu, precizând că introducerea acesteia este cuprinsă în acordul cu FMI şi nu poate fi schimbată decât prin ruperea acordului.

    „Coplata a fost instituită prin lege de guvernul Boc. Din cauza ordonanţei guvernului Boc, coplata este condiţionalitate în acordul cu FMI şi nu poate fi schimbată decât prin ruperea acordului. Guvernul USL a reuşit să păstreze suma modică între cinci şi zece lei“, a declarat Eugen Nicolăescu. Ministrul Sănătăţii a precizat că despre introducerea sistemului de coplată în noul contract-cadru pentru 2013-2014 se vorbeşte încă din ianuarie.

    Nicolăescu a mai spus că hotărârile de guvern şi ordinele de ministru legate de Contractul-cadru privind acordarea asistenţei medicale în perioada 2013-2014, normele de aplicare a acestora, hotărârea de guvern privind programele naţionale de sănătate şi normele de aplicare a acestora au fost publicate în Monitorul Oficial din 27 martie până în 29 martie, iar managerii care nu au aflat încă de aceste documente „ar putea pleca acasă“.

    Unii manageri consideră că aceste sume sunt mici şi vor fi cheltuite la achiziţia chitanţierelor, necesare pentru ca pacienţii să aibă dovada plăţii făcute. Alţii susţin că din banii adunaţi vor plăti utilităţile sau vor face alte achiziţii, cum ar fi materiale consumabile de tipul mănuşi, halate sau botoşi de unică folosinţă.  

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fonduri europene: Nimic nou pe frontul absorbţiei: ţintă de cel puţin 6,5 mld. euro, 200 mil. euro atrase

    Ministerul Fondurilor Europene ţinteşte pentru acest an o rată de absorbţie pe fondurile structurale nerambursabile de cel puţin 6,5 mld. euro, ceea ce ar însemna peste 30% din totalul fondurilor alocate României în exerciţiul financiar 2007-2013, de aproape 20 mld. euro.

    Atingerea acestei ţinte ar duce fondurile europene spre o absorbţie totală de aproximativ 40%, având în vedere că, până la finele anului trecut, rata absorbţiei fondurilor structurale era de 10%. Doar că, în primele trei luni ale anului, lucrurile nu s-au mişcat. În ianuarie nu a fost luat niciun ban de la UE, în februarie POSDRU a primit rambursări de 140 mil euro (plus 0,7% din totalul alocărilor), iar până la 25 martie Bruxellesul mai rambursase alte aproximativ 100 mil. euro – lucru care a dus rata de absorbţie la 12,8% din total.

    În acest ritm, este imposibil de atins ţinta de 40% din totalul fondurilor alocate. Ministerul îşi pune speranţe în deblocarea programelor POS Transporturi şi POS Creşterea Competitivităţii Economice (acum presuspendate), după ce în februarie a fost ridicată presuspendarea pe POSDRU. După instalarea Guvernului, Ministerul Fondurilor Europene a primit puteri sporite faţă de fostul Minister al Afacerilor Europene – poate controla, de pildă, modul în care sunt cheltuite fondurile nerambursabile. În aşteptarea banilor de la UE, autorităţile de management se împrumută la Trezorerie pentru plata facturilor beneficiarilor de fonduri nerambursabile.

    Toate stirile sunt pe zf.ro