Amanunte pe www.protv.ro
Blog
-
SIF-urile au recuperat trei procente
"Ar putea fi vorba de inceputul unui perioade de revenire mai puternica, asteptata de multa vreme. Increderea pare a fi pe cale sa revina in piata, dupa ce primul trimestru a fost dezastruos din acest punct de vedere. Chiar daca nu va fi o caracteristica a intregului trimestru secund, revenirea va reduce substantial pierderile de la inceputul anului", a declarat un broker.
Indicele BET a urcat 2,3% in sedinta de astazi, ajungand pana la 7.344 puncte, iar BET-C s-a apreciat cu 1,9%, pana la 5.164 puncte. SIF-urile au recuperat cel mai mult astazi, lucru normal in conditiile in care societatile de investitii financiare au scaderile cele mai mari in 2008. BET-FI a crescut 3,3%, pana la 56.672 puncte. Valoarea totala de tranzactionare s-a ridicat la aproape 12 milioane euro, cu 10,7 milioane euro aferente pietei principale a BVB.
Piata autohtona de capital s-a miscat in aceeasi directie cu bursele europene, care consemneaza aprecieri de circa un procent pana la aceasta ora. Totodata, moneda nationala a crescut fata de euro, cursul oficial fiind de 3,6949 lei/euro in conditiile unui sentiment regional pozitiv. Banca Nationala a si atras astazi depozite cu scadenta la doua saptamani in valoare de 630 milioane lei, dobanda oferita fiind de 9,5%.
-
BVB merge la brat cu yenul
Toata lumea este de acord ca este vorba de o legenda urbana. Procentual insa, rezultatul finalei, cunoscuta ca Super Bowl, s-a potrivit cu tendinta bursei americane in proportie de 80%, iar nepotriviri au aparut de numai sapte ori in 36 de ani. Din aceasta cauza, legenda legata de unul dintre sporturile preferate ale americanilor continua sa-i influenteze pe superstitiosii bursei.
Pentru ei, victoria unei echipe din asociatia National Football Conference (NFC) inseamna tendinta crescatoare la bursa, iar castigarea campionatului de catre o formatie provenita din American Football Conference (AFC) anunta un an de scadere a cotatiilor.
Exista si pentru bursa romaneasca asemenea repere?
Despre corelarea Bursei de Valori Bucuresti si pietele internationale s-a discutat foarte mult in ultimul timp, evident din cauza crizei prin care trec pietele de capital. Indicii de corelare au si fost calculati de catre brokeri si a rezultat o legatura relativ stransa intre evolutia BVB si trendul bursei din New York (NYSE – New York Stock Exchange).
Analistilor de la Intercapital Invest le-a rezultat un grad de corelare de 0,52 intre indicele BET, care urmareste evolutia principalelor companii listate la BVB, si DJIA (Dow Jones Industrial Average), principalul indice american.
Aceasta nu inseamna ca indicii au mers in tandem, dar tendinta a fost in cea mai mare parte aceeasi. Corelarea este pusa pe seama activitatii institutiilor de investitii. Daca fondurile mari, prezente peste tot in lume, vand in acelasi timp actiuni de pe NYSE si de la BVB, cele doua piete vor scadea la fel.
Evident ca diferentele sunt date de marimea fiecarei burse in parte, amploarea scaderilor si a cresterilor fiind diferita. Mai curioasa pare insa corelarea dintre bursa de la Bucuresti si piata de capital din Japonia. Atentie, nu este vorba de bursa din Tokio, ci de piata valutara, mai exact de raportul dolar/yen. Posibilitatile de corelare ale acestor doua variabile par a fi la fel de intamplatoare ca acelea dintre Super Bowl si NYSE.
Totusi, dupa cum o arata graficul alaturat, evolutia BET si a USD/JPY este izbitor de asemanatoare in ultimii trei ani.
Cum s-a ajuns la o astfel de apropiere? In primul rand trebuie sa ne intrebam cine s-a gandit sa faca legatura dintre o pereche valutara, tranzactionabila pe piata forex (piata internationala de schimb valutar) si evolutia celor mai importante societati listate la BVB, grupate in indicele BET.
Graficul a fost prezentat ca o curiozitate de catre Emil Pop, freelancer in IT, pe forumul bursanoastra.ro, forum dedicat investitorilor de la BVB.
“Acum zece ani am avut o slujba in cercetare la o universitate australiana, in domeniul retelelor neurale si al inteligentei artificiale. Pe vremea aceea cautam sa descoperim corelari intre diverse seturi de date aparent fara nici o legatura”, spune Emil Pop, investitor la BVB din 2004 si din 1998 la Nasdaq, echivalentul american al pietei Rasdaq.
Ca sa putem intelege modalitatea de corelare sunt necesare cateva explicatii despre instrumentele financiare utilizate. Perechea USD/JPY este utilizata in carry trade – denumirea data operatiunii de imprumut intr-o valuta cu dobanzi mici si utilizarea banilor pentru a obtine randamente mai mari decat dobanda initiala.
Yenul japonez este moneda clasica pentru carry trade, deoarece dobanda de referinta a Bancii Japoniei este apropiata de 0,75%, iar dobanzile percepute de bancile comerciale la creditare sunt mai mici de un procent.
Speculatorii internationali se pot imprumuta in yeni, convertesc banii intr-o moneda in care dobanzile sunt mai mari (spre exemplu, lire sterline, unde dobanda de referinta este acum de 5,25%) si dupa o anumita perioada obtin profit din diferenta de randament.
Principalul risc asociat este cel valutar, in cazul intaririi yenului fata de cealalta valuta, cu posibilitatea aparitiei de pierderi. In cazul carry trade este utilizat si efectul de levier, adica speculatorul multiplica de mai multe ori banii imprumutati pentru a maximiza profitul.
Tranzactionarea in marja inseamna ca pot accesa o suma de bani depunand in cont doar 10% (sau cat permite societatea la care este deschis contul). Cel mai simplu exemplu este urmatorul: un trader imprumuta 1.000 de yeni de la o banca japoneza cu o dobanda mai mica de un procent, schimba banii in dolari si ii depune la o societate de brokeraj americana, prin care cumpara certificate de trezorerie purtatoare ale unei dobanzi de 4,5%.
Traderul a achizitionat astfel certificate in valoare de 10.000 de yeni, deoarece are o marja de 10 la 1 de la societatea cu care lucreaza. Dupa un an, speculatorul inchide contul si returneaza banii, ramanand cu un profit de peste 40% dupa achitarea comisioanelor si dobanzilor.
Bineinteles, profitul se pastreaza doar daca raportul dolar/yen ramane neschimbat. Daca yenul se intareste fata de dolar, traderul pierde, iar daca yenul se depreciaza fata de moneda americana, poate castiga chiar mai mult.
Pericolul insa ramane, iar traderii, prin strategia de investitie, inchid imediat pozitiile si returneaza banii atunci cand observa ca directia pietei devine nefavorabila. Cu alte cuvinte, atunci cand dolarul merge mai putin bine, iar yenul se apreciaza, traderii vand dolarii ca sa poata returna creditele in moneda nipona.
Yenul este astfel un activ speculativ, ca si leul romanesc. In perioade de incertitudine pe piata, aceste active sunt primele vandute, iar banii sunt redirectionati catre obligatiuni sau certificate de trezorerie, considerate plasamente sigure.
Miscarea poate fi observata usor pe graficul USD/JPY. Cat timp economia SUA a mers bine, dolarul s-a intarit fata de yen, dar in momentul aparitiei problemelor, moneda americana a pierdut mult, in ciuda eforturilor Bancii Japoniei de a stabiliza cursul (un yen puternic este defavorabil exporturilor nipone, cu efecte negative in economie).
Aprecierea yenului inseamna inchiderea pozitiilor cu active speculative si este relevanta pentru tendinta investitorilor, deoarece Japonia este una dintre superputerile economice ale lumii. Romania in schimb este o economie emergenta, cu o piata de capital pe masura. Investitorii mari au aproximativ aceleasi strategii, iar o situatie nefavorabila inseamna lichidarea sau reducerea expunerilor in instrumente cu risc crescut.
“Corelarea dolar/yen si BET poate fi relevanta pentru investitorii de la BVB, deoarece poate functiona ca indicator in avans al momentului in care vor incepe scaderile sau vor fi reluate cresterile”, spune Emil Pop.
Practic, miscarea inceputa in Japonia se va propaga mai mult ca sigur in pietele emergente, inclusiv in tara noastra. Urmarirea graficului zilnic USD/JPY ar putea ajuta la gasirea celor mai favorabile momente de marcare a profitului sau de deschidere a noilor pozitii.
Legatura dintre cele doua evolutii nu este insa batuta in cuie. In primul rand trebuie precizat ca nu exista niciodata o certitudine privind mersul burselor, iar influentele macroeconomice pot distorsiona paralelismul celor doua active. De aceea este necesar ca un investitor sa urmareasca si informatiile din afara pietei de capital inainte de a lua o decizie pe baza raportului dolar/yen.
“Graficul se potriveste la nivel de tendinte, insa corelarea ca timp este inexacta; pe un grafic realizat pe evolutia dintr-o ora, evolutia celor doi indicatori este diferita. Pe langa aceasta, trebuie luat in calcul si volumul de tranzactionare, care indica forta scaderilor sau a cresterilor”, explica Marius Ghisea, trader cu experienta pe piata forex.
Ramane insa paralelismul in tendinta. “O strategie simplista ar putea fi deschiderea unor pozitii pe termen mediu sau lung la BVB, pe actiuni bune fundamental, atunci cand USD/JPY depaseste o anumita valoare, spre exemplu 105 yeni/dolari, si lichidarea pozitiilor daca raportul scade sub 100 yeni/dolar. Dar ar fi o strategie mult prea simplista si nu poate garanta randamente”, comenteaza Emil Pop.
In plus, posibila recesiune a economiei SUA poate arunca dolarul chiar mai jos fata de cotatia din prezent, influentand decorelarea dintre evolutiile dolarului si ale celorlalte active. Un curs de 1,65 dolari/ euro, cat este estimat sa ajunga anul acesta, poate transforma moneda americana intr-o valuta in cadere libera.
Ideea corelarii intre activele speculative ramane insa valabila, la nivel de tendinte. Dolarul poate fi inlocuit cu euro sau cu alta valuta stabila si lichida. Iar in aceeasi idee de estimare a trendului poate fi verificata si piata certificatelor de trezorerie.
Cu cat sunt mai mult vandute, miscare vizibila prin volume si prin majorarea randamentului (yield – perioada in ani in care poate fi recuperata investitia), cu atat banii investitorilor institutionali intra in pietele cu risc crescut. Iar paralela intre bursa noastra mica si activele care au forta sa modifice tendinta la nivel global ramane intemeiata, pariul investitorului fiind de a le descoperi pe cele cu un grad mare de corelare.
-
Romania este pe placul investitorilor
Ultimul raport trimestrial al analistilor de la Erste Bank considera piata de capital din tara noastra subevaluata, cu indicatori mult imbunatatiti fata de anul trecut. "Piata din Romania era considerata scumpa in cursul anului trecut, insa criza a dus la reducerea preturilor si a indicatorilor. In prezent, tranzactiilor au loc la un raport P/E (Pridce/Earnings – perioada de recuperare a investitiei din profitul companiei) de 13,2 pentru 2008 si de 9,5 pentru 2009", se arata in raportul bancii austriece. O valoare a indicatorului sub 15 indica o subevaluare.
Analistii Erste Bank admit ca principalele riscuri ale pietei autohtone deriva din rata de inflatie in crestere si din adancirea deficituliu de cont curent, insa considera aceste riscuri acceptabile pentru o piata in dezvoltare. "Riscurile sunt acceptabile pentru acest stadiu de dezvoltare si ar fi fost acceptae in oricare alt mediu. Partea pozitiva este ca investitiile straine directe acopera in mare parte deficitul de cont curent si vor contribui la cresterea profitabilitatii si a exporturilor pe termen mediu si lung", se mai spune in raport.
Pietele de capital din Austria si Polonia sunt considerate cele mai stabile, cu posibilitati bune de crestere in ciuda supraevaluarii din prezent. Insa lichiditatea si dimensiunile celor doua piete sunt argumente puternice pentru investitori. Piata din Ungaria este de asemenea vazuta ca supraevaluata si se recomanda prudenta in mediul actual.
-
Vicepresedinte roman in cadrul IAA
Numirea sa a avut loc in cadrul summit-ului mondial al IAA, desfasurat la Washington cu tema “What’s coming next?”. La aceasta editie vor participa reprzentanti ai celor mai importante grupuri de comunicare (Interpublic, Publicis, Dentsu), ai mass-media (NBC Universal, The Wall Street Journal), dar si reprezentanti ai companiilor (Microsoft, HP, Motorola).
-
Crestere la bursa
Indicele BET a urcat 2,1% dupa prima jumatate a sesiunii de trenzactionare, ajungand pana la valoarea de 7.331 puncte, crestere dubla fata de cea din deschidere. BET-C a avansat 1,6%, pana la 5.178 puncte, iar BET-FI a sarit 3,2%, pana la 56.636 puncte. Lichiditatea este, de asemenea, mai mare decat media ultimelor saptamani, cu un total de sase milioane euro, din care 5,3 milioane euro aferente pietei principale a BVB. Partea a doua a zilei ar putea consemna o reducere a aprecierilor, conform opiniilor brokerilor, in cazul in care speculatorii vor gasi oportunitati de marcare a unor profituri. Dar trendul ramane de apreciere, cel putin pe termen scurt.
-
Razboiul mut din supermarketuri
E o perioada cand supermarketurile se afla mai mult ca oricand sub lupa atenta a concurentei, care le studiaza orice miscare.
Comerciantii isi pun la bataie tacticile de negociere pentru a obtine pretul pe care-l considera corect, iar odata cu uscarea cernelii pe contracte, anunturile invadeaza piata. Nu mai departe de saptamana trecuta, Mega Image, cea mai mare retea de supermarketuri de pe piata romaneasca, a preluat lantul La Fourmi de la fondul de investitii Global Finance, intr-o tranzactie de aproape 19 milioane de euro.
Pretul este insa supus “ajustarilor contractuale”, cum a precizat grupul belgian Delhaize, cel ce opereaza supermarketurile Mega Image. Dupa ce la inceputul anului reteaua belgiana anuntase ca are in intentie sa deschida in medie doar 4-5 magazine pe an, acum si-a majorat brusc numarul de magazine de la 23 la 37, cu cele ale La Fourmi.
“Am abordat proactiv La Fourmi, deoarece am considerat ca aceasta afacere e o buna oportunitate”, declara John Kyritsis, director general al Mega Image. Mega Image este prima retea de supermarketuri aparuta pe piata Capitalei, bazele afacerii fiind puse, in 1992, de investitori de origine libaneza, pentru ca ulterior sa fie preluata de Delhaize.
Fondul elen de investitii Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in anul 2005, prin achizitia a 80% din compania care la acea data numara 11 supermarketuri. Ulterior, fondul a ajuns sa detina aproximativ 90% din operatorul La Fourmi si a extins reteaua cu trei unitati dupa ce a cumparat trei supermarketuri The Best.
Cu cele 14 spatii ale sale, La Fourmi era inainte de preluare a doua retea de supermarketuri din Bucuresti ca marime, dupa Mega Image, iar vanzarile pentru anul trecut sunt estimate la circa 30 de milioane de euro.
Din cele 37 de spatii pe care le controleaza acum Mega Image, doar trei sunt in afara Capitalei – doua la Constanta si unul la Ploiesti. Compania si-a consolidat astfel pozitia de lider detasat pe segmentul supermarketurilor in Capitala, mult inaintea unor concurenti ca Albinuta, Ethos, Primavara, Angst sau Cris-Tim. 2008 promite sa continue insa sirul anunturilor de achizitii.
“Supermarketurile reprezinta cel mai dinamic domeniu in acest an”, declara pentru BUSINESS Magazin Jose Caller Celestino, director general al Carrefour Romania, care a preluat anul trecut reteaua de supermarketuri Artima. Carrefour va schimba numele magazinelor in Carrefour Express si le va reorganiza cu investitii de 6 milioane de euro.
In ce priveste extinderea retelei, Caller spune ca “se vor intampla multe lucruri aici, dar nu vreau sa dam prea multi bani pe o operatiune, vreau sa crestem, dar sa fim si profitabili”. Segmentul supermarketurilor va mai oferi oportunitati vreme de cativa ani, apreciaza el; deocamdata insa, anul acesta are prioritate pentru companie segmentul de hipermarket, unde Carrefour trebuie sa mareasca ritmul extinderilor pentru a-si mentine pozitia de lider in functie de volumul vanzarilor, respectiv 866 de milioane de euro anul trecut.
Un criteriu ce determina daca un spatiu este sau nu atractiv e dimensiunea: “ne intereseaza tot ce e suficient de mare”, afirma Caller, pentru care “prea mic” inseamna un spatiu de vanzare cu dimensiune mai mica de 700 de metri patrati. Pentru magazinele de proximitate, aflate in cartiere si cu suprafete mici de vanzare, francezii nu au deci niciun interes, “cel putin deocamdata”; castigurile sunt acum de partea magazinelor de dimensiuni mari (supermarketurile) si foarte mari (hipermarketurile).
Preluarea La Fourmi de catre Mega Image era intr-o oarecare masura previzibila, macar din perspectiva vanzatorului, fondul Global Finance, care trebuia sa-si lichideze participatia la investitia in retail pana cel mai tarziu in toamna, conform unor surse din piata. Dintr-un unghi de vedere, vanzarea La Fourmi calca pe urmele tranzactiei prin care Artima a fost preluata de Carrefour.
Pana saptamana trecuta, Artima era singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de Enterprise Investors in 2005 (pentru 12 magazine insa).
Pe reteta preluarii de magazine, dar mai degraba la bucata, mizeaza si reteaua de origine olandeza Spar, ce numara acum 14 magazine, dintre care cele trei din Alba Iulia functioneaza in spatii preluate de la reteaua Diskont.
“Suntem in negocieri pentru preluarea spatiilor cu mai multe companii”, declara Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania. Faptul ca reteaua are acum doar 14 spatii nu confirma declaratiile lui Tizzanini, care spunea la inceputul anului trecut ca in 2007 vor fi deschise nu mai putin de 20 de magazine, dintre care 11 proiecte erau deja definitivate.
“Depinde insa foarte mult de partea tehnica, in cazul spatiilor din constructii noi, care nu se incadreaza, de regula, in termenul de predare”, explica directorul Spar. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket.
Un interes (cel putin) la fel de viu pentru spatiile comerciale ale altor operatori manifesta si Billa, cea mai mare retea de supermarketuri din tara. Directorul general al retelei, Wolfgang Janisch, a declarat in repetate randuri ca este interesat de orice oportunitate de preluare, pentru un pret corect. Pretul corect pare a fi insa principalul punct de divergenta intre comerciantii ce au afaceri suficient de atractive pentru a fi curtati, dar suficient de stabile pentru ca vanzarea sa nu fi e singura alternativa.
Reteaua Alcomsib din Sibiu, de pilda, ce opereaza in prezent sase supermarketuri, a fost curtata de posibili cumparatori, dar “n-am trecut la pasul doi, pentru ca n-am primit pana acum nicio oferta convingatoare”, sustine Ciprian Aldea, director de marketing al companiei. “Am primit oferte din partea retelelor internationale”, precizeaza el.
Familia Aldea detine compania Redal, ce grupeaza, in afara de operatiunile supermarketurilor, si o afacere cu produse de panificatie si patiserie, precum si cateva cafenele. Pentru cele sase magazine, ale caror vanzari “au crescut anul trecut, dar nu in acelasi ritm cu cel al retelelor internationale care au spatii in Sibiu”, un impact pozitiv l-a avut numarul mare de turisti ce au vizitat anul trecut orasul, ce a avut statut de capitala europeana.
Cu sediul central tot in Sibiu si tot in asteptarea pretului corect se afla si reteaua Trident, care a fost gandita inca din start pentru a fi vanduta, afirma reprezentantii companiei Trident Trans Tex, operatorul retelei. Infiintata in 2004, reteaua Trident are in prezent sase spatii de vanzare cu suprafete cuprinse intre 2.000 si 5.000 de metri patrati, iar pana la finalul acestui an vrea sa deschida inca patru.
Ion Soloman, fondatorul retelei de supermarketuri Ethos, spune “un nu ferm vanzarii cel putin pentru doi ani”. Motivul tine de faptul ca in urmatorii doi ani mai vrea sa deschida magazine (“mai cu seama in orasele de dimensiuni mici, care sunt inca neatractive pentru marile retele”) si sa-si extinda gama de produse proprii Ethos. Reteaua numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, si se va mari anul acesta cu inca patru, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.
Soloman adauga ca spre deosebire de alti comercianti romani, ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care ii ofera acum siguranta supravietuirii pe piata. Anul trecut, compania a ajuns la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro.
Pe lista de posibile achizitii se plaseaza la loc de cinste si reteaua de supermarketuri Primavara, ce are o suprafata totala de vanzare de aproape 12.500 de metri patrati. Compania fondata de omul de afaceri Ion Avram a avut anul trecut vanzari de 35 de milioane de euro, iar declaratiile oficiale sustin ca reteaua nu e de vanzare. Declaratiile raman in picioare pana la proba contrara, insa un pret bun pentru Primavara ar putea schimba lucrurile, mai ales ca reteaua de supermarketuri este doar o divizie din afacerile detinute de antreprenorul roman, alaturi de restaurante si de o fabrica de paine.
Recent, Ion Avram s-a lansat si in dezvoltarea de proiecte imobiliare in segmentul rezidential, iar nevoia de fonduri pentru ele s-ar putea dovedi cel mai bun imbold. In categoria supermarketurilor de cartier joaca si retele ca Angst sau Cris-Tim. O retea puternica se poate dovedi pentru un producator ce a mizat pe dezvoltarea propriilor magazine un veritabil as din maneca, pentru ca asigura piata de desfacere, in conditiile in care conditiiile impuse de marile retele de magazine sunt pentru furnizori tot mai impovaratoare.
Acesta a fost si argumentul de la baza dezvoltarii lantului Angst, care vinde in propriile magazine cam jumatate din productia de mezeluri a fabricilor grupului. Angst a vandut anul trecut de 60 de milioane de euro, fata de 50 de milioane de euro in 2006. Angst nu pare deloc dispus la vanzare – desi a primit oferte de preluare, “e putin probabil ca vreuna sa primeasca raspuns pozitiv”, afirma Stefan Padure, vicepresedinte al companiei, care este detinuta in proportie de 80% de un investitor elvetian.
Divizia de retail ofera companiei avantajul de a-si vinde produsele in propriile conditii. Ceea ce nu-i putin, avand in vedere ca la masa negocierilor, retelele internationale pun presiune pe pret si isi stabilesc intotdeauna propriile conditii de expunere pe rafturi.
-
“Capsunarii” au dus Blue Air la jumatate din afacerile TAROM
Blue Air, compania low-cost care in patru ani a ajuns la aproape jumatate din veniturile celui mai vechi operator de pe piata locala, Tarom, mizeaza in continuare pe cursele in Spania si Italia, care asigura 56% din venituri.
Pentru mai multe detalii, click aici.
-
Heineken a luat spuma
Paharul pe care l-au ciocnit in momentul incheierii negocierilor este unul de maxima importanta pentru piata berii din Romania: in urma tranzactiei estimate la 150 de milioane de euro, furnizorul Heineken si-a asigurat o cota de 31% pe piata locala, fata de 25,8%, cat detinea inainte, iar capacitatea de productie va creste la 6 milioane de hectolitri anual fata de 1,6 milioane hectolitri in prezent. Producatorul roman de bere a reprezentat o miza destul de atragatoare pentru investitori, cu o cota de 6% din piata, un volum de 1,2 milioane de hectolitri vanduti in 2007 si trei branduri bine pozitionate pe piata locala – Neumarkt, Dracula si Sovata. Pe langa fabrica de bere din portofoliul Bere Mures, Heineken a cumparat si productia de ape minerale Cezara si Cheile Cibului, dar si complexul turistic Germisara din statiunea Geoagiu-Bai, judetul Hunedoara. Pentru Heineken, Bere Mures este asul din maneca in lupta pentru primul loc pe piata romaneasca de bere, unde principalul adversar era SABMiller, producatorul berii Ursus. La sfarsitul anului 2007, diferentele dintre cotele de piata ale principalilor trei jucatori, Heineken (25,8%), Ursus (24,9%) si InBev (23,2%), erau mai mici de doua procente. Vanzarea catre Heineken vine dupa mai bine de trei ani in care proprietarii i-au cautat un petitor bun firmei romanesti, iar asta in conditiile in care Virgil Mailat, ce detine 25% din actiuni, a declarat ca nu vedea o alta oportunitate sau inovatie pe care sa o aduca la Bere Mures. Compania este cea care, in 1998, a introdus pentru prima oara pe piata berea la PET, ce reprezinta astazi 45% din totalul pietei. In 2007, marimea pietei de bere din Romania a fost de aproximativ 19 milioane de hectolitri, cu un consum pe cap de locuitor de 89 de litri. In 2008, se estimeaza ca piata de bere va continua sa creasca. Cu trei ani in urma, Bere Mures a fost tinta preluarii de catre InBev, iar in noiembrie 2007 Ursus si Heineken s-au oferit simultan sa cumpere. Voturile au inclinat mai mult catre Heineken atat datorita pretului oferit, cat si disponibilitatii de a achizitiona toate cele trei active ale companiei – fabrica de bere, fabrica de apa si complexul turistic. La ora actuala, Heineken, al patrulea producator mondial de bere ca volum, detine patru fabrici de bere in Romania: la Constanta, Craiova, Hateg si Miercurea Ciuc. Portofoliul de marci este alcatuit din Heineken, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Gosser si un numar limitat de marci regionale. Preluarea Bere Mures, intermediata din partea Heineken de catre casa de avocatura Schoenherr & Asociatii, este cea mai impor?tanta tranzactie de pe piata berii din 2000 incoace, care a dus la detasarea clara a Heineken Romania fata
de ceilalti concurenti din top trei. -
Bancherul de ceremonii
Businessul pe care il conduce de la sfarsitul anului trecut nu are nimic de a face cu bankingul: WeeDoo, compania fondata de fostul bancher privat, activeaza in domeniul organizarii de evenimente si are in portofoliu trei activitati de acest gen.
De unde si pana unde trecerea de la plasamente profitabile la “events”? “Intotdeauna mi-am dorit sa am afacerea mea, iar organizarea de evenimente a fost ceva ce mi-a placut mereu. In plus am vazut destul de multe evenimente nereusite din cauza unor ‘greseli’ ce ar fi putut fi evitate si mi-am dorit sa incerc sa fac ceva in acest sens”, spune Sorana Tetik. “Dorim ca evenimentele pe care le organizam sa aiba impactul scontat (sa-si atinga tinta) si sa ramana o amintire placuta si nu o bataie de cap, atat pentru beneficiar, cat si pentru participant.”
Cea mai recenta actiune organizata sub marca WeeDoo a ramas oarecum legata de zona bancara. Tetik a organizat o expozitie de fotografii realizate de un angajat al Credit Europe Bank, care au fost cumparate de oameni de afaceri in scop umanitar, fondurile fiind donate Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei. Cele mai scumpe fotografii vandute la eveniment, doua la numar, au fost achizitionate de catre doi businessmani turci, la pretul de 1.100 de euro fiecare.
Cand a plecat din ING ca sa organizeze evenimente, Sorana Tetik nu a plecat singura, ci si-a luat alaturi un partener din acelasi departament. “Intr-adevar, colega mea, Cristina Marinescu, mi-a fost colega in cadrul Departamentului de Private Banking al ING si am facut o echipa buna impreuna timp de trei ani. Astfel, cand i-am comunicat decizia mea de a porni aceasta afacere, Cristina a dorit sa mi se alature.” In plus, decizia a fost fundamentata si pe baza relationala pe care si-a format-o pe vremea cand lucra ca bancher de lux. “Am considerat ca ‘network-ul’ pe care il am este un element foarte important in acest business si intr-adevar, faptul ca am foarte multe cunostinte si prieteni (atat in zona de furnizori cat si in cea de beneficiari) ma ajuta foarte mult. A fost important si faptul ca pentru a porni afacerea nu am avut nevoie de foarte multi bani. Totusi, odata pornita, ea necesita resurse atat financiare, cat si emotionale destul de importante. Nu-mi pare insa rau, satisfactia pe care o am dupa un eveniment reusit este enorma.”
Sorana Tetik (32 de ani) a avut o cariera indelungata in banking, incepand ca referent in cadrul BNR, in 1994. Ea a fost pe rand, dealer in Departamentul de Trezorerie al fostei Finansbank (acum Credit Europe Bank), sef al diviziei de trezorerie din Finansbank, a fondat Finans Servicii Financiare S.R.L. si a devenit ulterior sefa Diviziei de Private Banking a ING, unde a ramas pana in octombrie 2007.
