BusinessMagazin

Blog

  • Drame microscopice

    Ati auzit vreodata de Miranda July? Aproape sigur nu, pentru ca pana la Caméra d’Or si alte premii anul trecut la Cannes, July era doar o necunoscuta artista multimedia.

     

    Statutul Mirandei July i-a fost schimbat de primul ei lungmetraj, „Me and You and Everyone We Know“ („Eu, tu si toti cei pe care-i stim“), un antifilm despre sentimente, acte ratate si o insingurare ciudata, exuberant-comunicativa. Pe numele ei adevarat Miranda Grossinger, regizoarea si-a ales numele de scena „July“ pentru ca, spune ea, luna iulie este cea care ii amplifica spiritul creator. „Me and You and Everyone We Know“ a fost filmat in iulie si august 2004. Fara a avea un actor principal, „Me and You and Everyone We Know“ – titlu extrem de bine ales – este mai degraba un buchet de vieti stranse laolalta de acelasi fir: dorinta de comunicare, dar, in acelasi timp si teama de ea.

     

    Richard Swersey (John Hawkes) este un vanzator de pantofi (nici o asemanare cu Al Bundy) separat de curand de sotia sa, entuziasmat, dar si speriat de noua sa libertate. E dornic sa-si ia viata de la capat, dar, cand spontana Christine (Miranda July) se simte atrasa de el, il cuprinde panica si reactioneaza exagerat. Christine, o artista in cautarea afirmarii, este cea care da tonul filmului, scenariul combinand fragmente din creatiile ei (de fapt creatii multimedia ale regizoarei si scenaristei Miranda July) si interactiunile cu Richard si alte personaje ale filmului. Printre acestea, Robby (Brandon Ratcliff), fiul in varsta de sase ani al lui Richard, implicat intr-o relatie pe internet cu o straina, sau fratele lui, Peter (Miles Thompson), care devine subiect de experiment pentru colegele de scoala si vecinele din cartier, dornice sa-si exploreze sexualitatea sau abilitatile de a intemeia o familie. Una peste alta, multitudinea de copii din film si replicile dulci-amare, dar pline de speranta ale lui July, transforma „Me and You and Everyone We Know“ intr-un experiment in acelasi timp ludic si foarte serios, in care nu se intampla nimic si totusi se intampla totul. Sub acest aspect, pelicula lui July seamana foarte mult cu „Off the Map“ („Dincolo de departe“, 2003), un film al lui Campbell Scott, ale carui personaje (o familie, vecini, un intrus) incercau sa comunice intr-un tinut arid a carui imensitate dadea oricarei incercari de comunicare o aparenta de inutilitate. Miranda July schimba tinuturile desertice ale Americii cu orasul mic, de provincie, dar la fel de refractar in fata comunicarii, o adevarata invitatie la izolare, la ridicarea de bariere vizibile si invizibile.

     

    „Ma intereseaza oamenii care vor sa se apropie unii de altii – un cartier, o familie, un cuplu – dar care nu au mijloacele pentru a face acest lucru. Unele dintre cele mai eficiente ritualuri care tin de apropiere sunt ritualurile care implica dezastrul. Dupa coeziunea dezastrului, apare nostalgia dupa inocenta, care precede criza. Dupa nostalgie vine un sentiment covarsitor ca nimic nu s-a schimbat. Asadar acesta este un film in care foarte putine lucruri se schimba, insa schimbarile infime care apar sunt declansate de capacitatea personajului de a face fata momentului, de a ramane deschis in fata problemelor. Personajele sunt intotdeauna tentate de criza, insa adevaratele drame sunt microscopice“, a spus Miranda July despre scenariul ei premiat si la Sundance.

     

    „Me and You and Everyone We Know“ este unul dintre exemplele fericite ale filmului independent, concentrat mai degraba pe originalitatea viziunii si nu pe promovare sau profit. Pelicula lui July este aproape un film de familie (buget de 2 mil. $), o joaca distractiva, invioratoare, cu efect pozitiv atat asupra creatorilor cat si a spectatorului. Pornit suta la suta din mintea de-acum faimoasei Miranda July, el ocoleste plin de intuitie capcanele intinse de originalitatea sa, reusind sa ramana alert, egal, curajos si in acelasi timp accesibil. Simplitatea scenariului lui July ii permite sa acorde o atentie egala tuturor personajelor de diverse varste si sa observe lupta lor pentru o comunicare cu sens intr-o societate in care insingurarea si izolarea s-au transformat in mod de viata.     

     

    ME AND YOU AND EVERYONE WE KNOW/EU, TU SI TOTI CEI PE CARE-I STIM R: MIRANDA JULY CU: MIRANDA JULY, JOHN HAUKES, BRANDON RATCLIFF, MILES THOMPSON, CARLIE ESTERMAN, BRAN WILLIAM HENKE DIN 18 AUGUST

  • Fostul CEO Flanco mai vrea o data

    Marius Ghenea s-a intors in business. S-a intors de fapt, pentru mai multa acuratete, in management. La aproape un an dupa ce a parasit pozitia de CEO al Flanco International, Ghenea redevine manager – de data asta pentru doi furnizori de Internet preluati recent de compania americana Clearwire.

     

    Dupa cum el insusi afirma, Marius Ghenea e la a treia mare incercare din cariera sa. Ghenea, acum in varsta de 38, a inceput prin a distribui computere si tehnica de calcul in anii ‘90 (a fost unul dintre cei trei fondatori ai grupului Flamingo si directorul executiv al organizatiei), dupa care a pariat pe retail-ul de electronice si electrocasnice, ca director general al Flanco International.

     

    Dupa aproape un an de absenta – in care s-a ocupat, zice el, de propriile companii – Marius Ghenea intra acum intr-un domeniu in care experienta lui in retail e folositoare poate, dar secundara: comunicatiile. Va trebui, de acum inainte, sa implementeze pe piata locala o tehnologie in jurul careia se face mult zgomot in afacerile occidentale – mai ales in cele americane. E vorba de tehnologia WiMax – despre care unii spun ca va schimba, in urmatorii doi-trei ani, viitorul comunicatiilor. Una peste alta, Ghenea experimenteaza un domeniu nou si pentru el, si pentru lumea IT&C in general.

     

    Marius Ghenea se intoarce dupa o perioada in care, spune el, s-a ocupat de investitiile sale personale, cea mai vizibila dintre acestea fiind distribuitorul IT, FIT Distribution. Anul acesta, a anuntat ca si-a consolidat pozitia in companie, devenind proprietarul a 100% din actiuni. In cursul acestei veri, Ghenea vorbea de o relansare a magazinului online www.pcfun.ro – o extensie pe Internet a companiei FIT Distribution. Fostul manager al Flanco International anunta, atunci, o investitie de 150.000 de dolari in magazinul online.

     

    Discutiile cu cei de la Clearwire au inceput in primavara, iar proaspatul manager al celor doua companii romanesti cumparate de americani povesteste ca a avut chiar o intalnire fata in fata cu proprietarul grupului american, miliardarul Craig McCaw, unul dintre pionierii telefoniei mobile. McCaw si-a vandut la mijlocul anilor ‘90 grupul telecom McCaw Cellular gigantului AT&T pentru 11,4 mld. dolari; compania a fost redenumita, dupa aceea, AT&T Wireless. Cel mai nou pariu al lui Craig McCaw e tehnologia WiMax, prin investitia in Clearwire – compania care tocmai a anuntat achizitia a 100% din actiunile furnizorilor romani de Internet AccesNet si Idilis, ambele detinand licente intr-o frecventa care ar putea fi alocata WiMax.

     

    In ce consta pana la urma acest „next big thing“ care poarta numele WiMax? Tehnologia permite accesul la Internet prin unde radio la viteze superioare si pe o raza mai mare decat hot-spot-urile – puncte de acces la Internet tot prin unde radio, amplasate in hoteluri, benzinarii sau aeroporturi – care exista deja si care functioneaza pe baza tehnologiei Wi-Fi. „In esenta, WiMax inseamna mai multa mobilitate“, explica Marius Ghenea, in prezent managing director la Clearwire Romania. Mai multa mobilitate? Da, printr-o raza de acces mult mai mare decat in cazul Wi-Fi, pentru ca WiMax permite accesul la Internet pe o raza de circa 20 km.

     

    Cand va deveni WiMax o tehnologie raspandita pe scara larga? Specialistii cred ca vremea WiMax o sa vina dupa ce investitiile producatorilor de tehnologie in tehnologia anterioara, Wi-Fi, se vor amortiza total. Deja marii producatori de hardware fac investitii masive in WiMax: inclusiv Clearwire a primit o infuzie de 600 mil. dolari de la Intel Capital (divizia de investitii a Intel). Analistii internationali spun ca suma e un record pentru Intel Capital.

     

    De altfel, fondul de investitii al celui mai mare producator de cipuri din lume si-a manifestat intentia de a investi in WiMax si pe piata romaneasca inca de acum trei ani, iar responsabilii fondului pentru Europa Centrala si de Est au cautat potentiale tinte pentru achizitii si in Romania. Iar cei de la Intel sunt interesati sa raspandeasca WiMax tocmai pentru ca ei produc echipamente hardware incorporate in laptopuri care permit accesul la aceasta tehnologie.

     

    Deocamdata, WiMax ramane la nivel de provocare chiar si pentru operatorii de telecomunicatii din Vest. Cu atat mai mult acest lucru este valabil pentru business-ul la conducerea caruia se afla Ghenea. In afara de compania pe care o conduce el acum, interes pentru WiMax au mai manifestat si alti operatori importanti telecom de pe piata romaneasca, precum Orange, Romtelecom sau Vodafone.

     

    Pe de alta parte, nu e exclus ca americanii de la Clearwire sa mai cumpere alte companii de comunicatii din Romania pentru a-si consolida pozitia pe piata. Investitia facuta pana acum de Clearwire in cele doua companii cumparate la inceputul lui august a fost evaluata de surse din piata la o valoare de sub 10 milioane de euro. Marius Ghenea a refuzat sa faca vreun comentariu despre achizitiile Clearwire in Romania.

     

    Pe plan mondial, investitiile in WiMax sunt uriase. Saptamana trecuta Sprint Nextel Corp, al treilea operator de telefonie mobila de pe piata americana, a comunicat ca va investi in urmatorii trei ani pana la 3 mld. dolari in dezvoltarea unei retele de date bazate pe tehnologia WiMax. Compania americana va colabora in acest proiect cu furnizorii de hardware Motorola, Samsung si Intel.

     

    Care vor fi, in Romania, dimensiunile pietei de WiMax? Foarte greu de estimat in conditiile in care nici Wi-Fi nu e o tehnologie prea populara la noi. Acum, in Romania, hot-spot-uri exista in hoteluri (J.W. Marriott), cafenele (Turabo Café) sau in locuri publice (de exemplu, Piata Unirii din Timisoara). Pe langa viteza de transfer superioara, raza de actiune mai mare (raportat la Wi-Fi), WiMax ar putea oferi teoretic si interconectare intre operatori, in conditiile in care se va ajunge la standarde de comunicare comune.

     

    „WiMax ar putea deveni un fel de roaming pentru accesul Internet, prin tehnologie wireless. Practic, utilizatorii s-ar putea conecta oriunde va exista WiMax cu acelasi nume de utilizator si cu aceeasi parola“, apreciaza Ghenea. Directorul de la Clearwire Romania mai spune ca tehnologia WiMax va fi rentabila in special in aglomerarile metropolitane.

     

    Pentru moment, cele doua companii achizitionate de Clearwire in Romania isi vor continua activitatea de furnizori de comunicatii, asa cum au facut-o pana in momentul preluarii. Aceasta pana in momentul in care Clearwire va „ordona“ implementarea WiMax in Romania. AccesNet International, detinuta inainte de achizitie de omul de afaceri Mihail Rotenberg, furnizeaza in special solutii de tip VPN, pentru comunicarea intre mai multe puncte de lucru ale aceleiasi companii.

     

    Idilis SA, companie controlata inainte de tranzactie de Telecom Management Group, inregistrata in Luxemburg si de Satelrom Bucuresti, este un furnizor clasic de Internet care a anuntat in februarie 2006 un proiect-pilot pentru implementarea unei retele wireless, bazate pe standardul WiMax. Intentiile anterioare ale companiei erau sa lanseze o oferta comerciala pentru anul in curs.

     

    E greu de cuantificat succesul noii tehnologii pe piata romaneasca si cu atat mai greu destinul investitiei americanilor de la Clearwire. Cert este ca, in momentul in care tehnologia WiMax va deveni populara, noul intrat pe piata va avea de concurat cu operatori locali de calibru care au experimentat deja Wi-Fi – este vorba mai ales de operatorii de telefonie mobila Vodafone, Orange si Zapp sau de producatorul de cipuri Intel.

     

    Asa ca Ghenea are de castigat doua pariuri deodata: cel pentru formarea pietei si cel impotriva competitorilor.

  • Ce promite WiMax

    La nivel mondial, dimensiunile pietei WiMax sunt pe masura investitiilor anuntate. O companie americana de cercetare a pietei estima in 2004 ca piata WiMax va ajunge in 2007 la circa 5 miliarde de dolari.

     

    DEFINITIE: WiMax e o tehnologie de comunicatii radio care permite acces la Internet cu o rata de transfer ridicata (max. 10 Mbps) pe o raza de 20 km. Banda de frecventa specifica WiMax este de 3,5 GHz. Tehnologia e rentabila in marile orase.

     

    INVESTITII: Miliarde de dolari sunt investiti in viitoarea tehnologie de comunicatii. Intel Capital a investit 600 de milioane de dolari in Clearwire (cumparatorul a doua companii romanesti). Interesati de dezvoltarea WiMax sunt producatori de hardware precum Intel, Motorola sau Samsung.

     

    JUCATORI IN ROMANIA: Pe langa Clearwire, intentia de a opera WiMax o mai au si alti operatori de comunicatii. La nivel national, s-au vandut zece licente, detinute de sapte operatori, iar la nivel local s-au vandut 175 de licente, detinute de cinci operatori.

  • Romanii zboara tot mai mult in tara

    La terminalul de curse interne de la Otopeni se infiinta pentru prima data, in urma cu circa jumatate de an, un check-in pentru un zbor intern operat de o alta companie decat TAROM. Primul bilant arata ca statisticile privind cursele interne au prins avant.

     

    Desi a crescut cu aproape o treime fata de aceeasi perioada a anului trecut, traficul aerian intern de persoane reprezinta o cota mica din operatiunile celor doua companii aeriene de linie din Romania: una de stat, TAROM, si una privata, Carpatair. Cu toate acestea, orice segment de piata cucerit – mai ales la cursele interne – este cu atat mai pretios cu cat intrarea in UE si aderarea la acordul Open Sky (prin care orice companie aeriana va putea veni sa opereze orice ruta, cu investitiile si acordurile de rigoare) va creste semnificativ concurenta.

     

    Iar preturile se vor modifica in consecinta. De aceea, desi a avut de dus o lupta nu tocmai usoara pentru a opera de la inceputul acestui an de pe Otopeni, Carpatair are acum, in paralel cu TAROM, curse catre Timisoara de pe cel mai mare aeroport din tara, dar si alte doua curse interne pe care compania de stat nu le-a bifat: Timisoara-Iasi si Timisoara-Constanta. Si desi zboara acum in paralel cu Carpatair de pe Otopeni, TAROM nu se poate plange. „Cresterea numarului de pasageri pe cursele interne ale companiei TAROM  in prima jumatate a lui 2006 fata de 2005 a fost de 16%“, dupa cum declara pentru BUSINESS Magazin oficialii companiei TAROM. Cu alte cuvinte, pasageri pentru curse Bucuresti-Timisoara au fost destui pentru toata lumea. 

     

    Despre ce crestere e vorba si cui se datoreaza? Aeroportul International Henri Coanda (AIHC) a avut in primele sase luni ale acestui an o crestere cu 15% a numarului de pasageri (care a depasit 1,5 mil.). Dintre acestia, 127.000 au optat pentru curse interne, fiind cu peste 21% mai multi fata de aceeasi perioada a anului trecut. O cota din crestere o au si pasagerii Carpatair, care au intrat in statisticile AIHC din martie, desi doar pentru o singura destinatie, Timisoara.

     

    Nu numai AIHC a raportat cresteri de pasageri pe cursele interne. Aeroportul din Timisoara, al doilea hub aerian din Romania, a raportat cresteri atat pentru traficul extern, cat si pentru cel intern. Mai precis, pe aeroportul Traian Vuia au fost procesati 1.500 de pasageri pe zi in primele luni ale 2006, fata de 1.200 in acelasi interval al anului trecut.

     

    „Rutele interne sunt importante pentru portofoliu, dar deocamdata reprezinta putin din totalul curselor Carpatair“, spun oficialii companiei cu capital romano-elvetian infiintate in anul 1999 de catre Veg Invest SRL, Wilson Property si o serie de persoane fizice straine. Dar traficul generat de cursele atat interne, cat si externe pe aeroportul din Timisoara a determinat pe oficialii aeroportului sa ia masuri: „Pentru a face fata dinamicii hubului Carpatair, vor fi create inca patru porti de imbarcare, ce vor dubla potentialul zonei portilor de imbarcare“, dupa cum se arata in strategia de dezvoltare a aeroportului pentru acest an.

     

    Atributul de hub al aeroportului din Timisoara a aparut odata ce Carpatair si-a dezvoltat o retea de preluare a pasagerilor catre cursele externe atat din mai multe orase din Romania, cat si din orase din Ucraina sau Moldova. Mai precis, in afara de Iasi, Constanta si Bucuresti, unde poate transporta pasageri in regim de cursa interna, dar poate prelua pasageri si pentru extern, Carpatair mai opereaza si din aeroporturi precum Suceava, Bacau, Targu-Mures, Oradea, Sibiu sau Satu Mare, de unde poate lua pasageri doar catre toate cursele externe, cu escala la Timisoara.

     

    Miscarea pe care Carpatair a facut-o la inceputul acestui an, cand a inceput sa opereze si din estul tarii, de la Iasi, atat curse interne, cat si externe, i-a facut pe cei de la TAROM sa isi extinda si ei prezenta acolo. Odata cu integrarea Iasului in reteaua Carpatair, TAROM, care in mod normal isi conecteaza toate operatiunile prin AIHC, a inceput sa incheie parteneriate pentru a-si pastra clientela. A semnat, de exemplu, un acord cu Austrian Airlines pentru a transporta pasageri pe ruta Iasi-Viena – acordul a inceput in martie, cu trei curse pe saptamana (in zilele de luni, miercuri, vineri si duminica) si a crescut din luna mai la sase curse, pentru marti si joi.

     

    In paralel, zboruri similare au inceput din Sibiu si Targu-Mures. Cresterile de pasageri pe cursele interne, considerate absolut normale de toti operatorii aerieni „datorita dezvoltarii zonale si a afacerilor“, vor fi insa mult mai dinamice din 2007 incolo. 

    Multe companii, printre care si Blue Air (companie romaneasca low-cost apartinand omului de afaceri Nelu Iordache), asteapta ca odata cu integrarea in UE sa poata sa isi includa in portofoliu curse interne. Blue Air opereaza in tara pe aeroportul din Arad, insa doar in regim de escala catre Valencia.

     

    Posibilitatea ca oferta de curse interne sa se dezvolte este asteptata cu mare interes de pasagerii care calatoresc des in tara cu trenul ori cu automobilul in locul avionului din cauza ca gasesc biletele de avion prea scumpe: preturile pentru orice fel de cursa nu sunt decat rareori mai mici de 100 de euro pentru un zbor dus-intors. E firesc deci ca toata lumea sa astepte intrarea operatorilor low-cost pe rutele interne. „Acestia vor face adevaratul boom in piata curselor interne“, spune Stefan Mladin, reprezentant al Aeroportului International Aurel Vlaicu (Baneasa).

     

    „Curse cu putine locuri, care sa zboare pe diverse distante, la preturi care pot concura lejer cu autobuzele, aceasta este piata de zboruri interne pe care o asteptam“, mai spune Stefan Mladin, care asteapta sa vada si in Romania, ca in Croatia, avioane de 12-16 pasageri, care sa zboare in regim de taxi intre orase aflate la 200 km distanta. Aici este diferenta deocamdata intre Romania si alte piete, unde zborurile interne nu numai ca exista, dar sunt si accesibile publicului larg. In Romania, deocamdata, zborurile interne sunt un fel de business class cu aripi, fiind ocupate in majoritate de oameni de afaceri care calatoresc dintr-un oras in altul. Operatorii low-cost vor schimba asta repede.

  • Statisticile lui 2006

    Toate aeroporturile din Romania au anuntat cresteri ale numarului de persoane care se inregistreaza zilnic pentru zbor. Iar estimarile sunt in continua crestere.

     

    HENRI COANDA: Pentru 2006, Aeroportul International Henri Coanda estimeaza un numar total de pasageri de 3,4 milioane, iar pentru 2007 este prognozat un trafic de circa 4,4 milioane de calatori.

     

    AUREL VLAICU. Aeroportului International Aurel Vlaicu (Baneasa) a inregistrat 261.828 de pasageri in primele sase luni din 2006, in crestere cu peste 80% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand s-au inregistrat peste 144.000 de pasageri. Pentru acest an, se estimeaza circa 410.000 de pasageri, in 2007 traficul urmand sa atinga 480.000 de pasageri.

     

    TRAIAN VUIA. Pentru 2006, Aeroportul Traian Vuia din Timisoara estimeaza o crestere de la 36 de zboruri pe zi anul trecut la 45 de zboruri pe zi si o crestere cu peste 300 a numarului de pasageri inregistrati zilnic.

  • Cum vinzi 1,2 miliarde euro?

    La peste un an de la demararea lucrarilor, cartierul Baneasa prinde contur. Cateva magazine s-au deschis deja, se construiesc apartamente si tocmai au inceput lucrarile la cladirile de birouri. Dar cineva trebuie sa ocupe imobilele construite. Cine vinde un proiect de 1,2 mld. euro?

     

    Este imens, dar m-au atras chiar dimensiunea proiectului si posibilitatea de a construi o echipa“, declara, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin in primavara, Alin Negulescu, director de vanzari al Baneasa Rezidential. Partea rezidentiala a cartierului Baneasa este cea mai intinsa, ca suprafata de teren ocupata, si prevede constructia a peste 3.000 de locuinte. Alaturi de Negulescu, echipa Baneasa Rezidential mai cuprinde trei oameni de vanzari si inca doua persoane de suport.

     

    Obiectivul pentru 2006 si prima jumatate a anului viitor este vanzarea a peste 160 de apartamente. Dezvoltarea sectorului rezidential din cartierul Baneasa a inceput cu cateva blocuri, care vor avea in total 227 de apartamente si ar trebui sa fie finalizate pana in decembrie 2007. Dupa care echipa se va concentra pe vanzarea caselor si vilelor din proiect. Practic, fiecare om din echipa rezidentiala ar trebui sa vanda circa 500 de locuinte intr-un deceniu.

     

    Proiectul Baneasa, construit de compania Baneasa Investments – detinuta de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti (USAMVB) si un grup de firme controlat de omul de afaceri Gabriel Popoviciu -, prevede constructia unui nou cartier in nordul Bucurestiului. Intins pe o suprafata de circa 220 ha – adica 1% din suprafata totala a Capitalei – proiectul va cuprinde o zona comerciala, un parc de afaceri si mai multe zone rezidentiale. Potrivit oficialilor companiei, proiectul va necesita investitii de 1,2 miliarde de euro pana in 2015.

     

    Din aceasta suma, cea mai mare parte – circa doua treimi – va fi alocata constructiei de locuinte. Practic, sase oameni pregatesc acum vanzarea unor resedinte care vor necesita investitii de 800 mil. euro. Cea mai avansata sectiune a proiectului este zona comerciala. Compania a inchiriat o parte din teren mai multor firme care au dezvoltat aici magazine pentru lanturile de retail. S-au deschis deja Metro, Carrefour si Bricostore, iar pana la finalul anului ar urma sa fie gata si un magazin Mobexpert. Iar in primavara lui 2007 va fi deschis si primul magazin din Romania al retailerului de mobila Ikea.

     

    Pentru a inchide cercul, recent au inceput lucrarile la un centru comercial si de divertisment, ce va necesita investitii de circa 150 mil. euro. La inceputul anului, Baneasa Investments l-a recrutat pentru acest proiect pe Ali Ergun Ergen, omul care a condus Anchor Mall, dezvoltatorul celor mai mari mall-uri din Capitala, Bucuresti Mall si Plaza Romania. „E o mare provocare“, spunea la cateva saptamani de la numire Ali Ergun Ergen.

     

    Intre timp, a avut timp sa-si stabileasca obiectivele pentru Baneasa Shopping City, mall-ul cu o suprafata de inchiriat de circa 65.000 mp pe care-l va administra. Ali Ergun Ergen vrea sa obtina cel mai bun mix de chiriasi, mai ales prin plasarea in acelasi loc a unor marci internationale. Exista insa obiective care vizeaza si recuperarea investitiilor facute de actionari. „Vrem ca centrul comercial sa fie 100% inchiriat pana la deschiderea sa in toamna anului viitor“, spune el. In plus, in completarea centrului comercial, se planuieste constructia unui centru de distractii, care ar putea cuprinde inclusiv o sala de concerte, dar Ali Ergun Ergen nu ofera foarte multe detalii: „Planurile inca nu sunt definitivate“.

     

    Tot de curand au inceput si lucrarile la imobilele de birouri, al treilea sector al proiectului Baneasa. Conform datelor oficiale, Baneasa Business & Technology Park (BB&TP) va fi dezvoltat, intr-o perioada de cinci ani, in mai multe etape, pe o suprafata de 12 ha. In total vor fi 11 cladiri de birouri de clasa A si A plus, cu o suprafata totala de peste 160.000 mp.

     

    De inchirierea imobilelor se ocupa doi oameni de vanzari, dar echipa mai cuprinde alte patru persoane insarcinate cu supervizarea constructiei si trei arhitecti. Nicoleta Radu, care a lucrat in cadrul companiei imobiliare Colliers International, este liderul echipei BB&TP. Ea spune ca lucrarile vor avea loc in mai multe faze, iar obiectivele de vanzari sunt stabilite in functie de aceste faze.

     

    In 2006, „vrem sa contractam aproximativ 40% din totalul suprafetei de inchiriat din faza I“, spune ea. In aceasta prima faza, vor fi construite doua cladiri cu o suprafata totala de 30.000 de metri patrati, astfel ca pana la finele anului, echipa de la birouri ar trebui sa semneze contractele pentru circa 12.000 mp. Cele doua imobile ar trebui sa fie terminate in toamna anului viitor.

     

    Pe langa cele 11 cladiri de birouri, in zona parcului de afaceri mai sunt planificate si constructia unui centru medical cu trei clinici si un spital, a unui hotel de 4 stele cu centru de conferinte, precum si a unor mici zone de spatii comerciale pentru cei care vor lucra in zona. Spre deosebire de locuinte, cladirile de birouri nu vor fi vandute, afirma oficialii Baneasa Investments. Astfel ca, pentru a recupera investitiile de circa 250 mil. euro, estimate pentru constructia BB&TP, echipa Nicoletei Radu trebuie sa gaseasca in cinci ani chiriasi pentru 160.000 mp.

     

    Dat fiind ca sunt, practic, doar doi oameni de vanzari, fiecare ar trebui sa gaseasca ocupanti pentru 16.000 mp anual. In total, de vanzarea proiectului Baneasa se ocupa pentru moment doar sapte oameni, carora li se adauga alti noua de suport, ceea ce inseamna ca 16 oameni vand un proiect de 1,2 mld. euro. Un calcul arata ca, in zece ani, fiecare dintre ei ar trebui sa atraga clienti de 75 mil. euro. Celor 16 li se adauga altii din companiile implicate in proiect, precum si agenti din companiile imobiliare, cu care colaboreaza Baneasa Investments.

     

    Pentru cei trei sefi ai companiilor care se ocupa de fiecare segment al proiectului, aceasta afacere este cea mai mare provocare de pana acum. Cu atat mai mult cu cat echipele pe care le coordoneaza nu sunt foarte mari. De altfel, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin in primavara, Alin Negulescu recunostea ca l-a atras „dimensiunea acestui proiect si posibilitatea de a construi o echipa“. Negulescu a creat mai multe afaceri in Romania, in domenii diverse – de la comert cu telefoane mobile la publishing -, fiind insa implicat si in piata imobiliara.

     

    „Imi place sa vand si vand orice“, spune el. Iar conducerea Baneasa Investments l-a convins in toamna anului trecut sa se alature echipei de vanzari a proiectului pe care il cunostea „de cand era la faza de o hartie – un A4“. Nicoleta Radu si Ali Ergun Ergen spun, la randul lor, ca au o oportunitate excelenta de a crea un concept de la zero. Atat ei, cat si echipele pe care le coordoneaza au ani buni de munca in fata. Si chiar daca nu toate obiectivele de vanzari au fost batute in cuie, este clar ca fiecare dintre cei implicati trebuie sa aduca in Baneasa clienti de milioane.

  • Baneasa in cifre

    Istoria proiectului Baneasa a fost foarte controversata, in special din cauza terenului de 220 ha, care a apartinut USAMVB, teren amplasat strategic in nordul Bucurestiului. Primele vesti despre o dezvoltare de anvergura au aparut in 2000. In iunie 2006, proiectul a fost lansat oficial. Lucrarile ar urma sa dureze pana in 2015, iar investitiile sunt estimate la 1,2 mld. euro. Cartierul va fi impartit in trei sectiuni.

     

    Baneasa Business & Technology Park


    DESCRIERE: 11 cladiri de birouri cu o suprafata totala de peste 160.000 mp, ce vor fi amplasate pe un teren de 12 ha. Pe langa acestea, mai este proiectat un centru medical, un hotel cu centru de conferinte, spatii comerciale.


    INVESTITII: Pentru constructia BB&TP vor fi necesare circa 250 de milioane de euro, estimeaza oficialii Baneasa Investments.

     

    Baneasa Comercial

    DESCRIERE: Cu o suprafata construita de peste 250.000 mp, zona comerciala din Baneasa va fi una dintre cele mai mari din regiune. Deja s-au construit un magazin Metro, un Bricostore, un Carrefour cu galeria Feeria. Va mai cuprinde un magazin Mobexpert, unul Ikea si un centru comercial  de tip mall.


    INVESTITII: Primele magazine au necesitat investitii de peste 50 de milioane de euro, iar pentru mall vor mai fi investite alte 150 de milioane.

     

    Baneasa Rezidential

    DESCRIERE: Zona de locuinte a complexului Baneasa este cea mai intinsa si va oferi peste 3.000 de resedinte, in blocuri de apartamente, case insiruite si vile individuale.


    INVESTITII: Partea rezidentiala va necesita si cele mai mari sume, aproape 800 mil. euro.

  • Ce cauta Hostway pe piata romaneasca

    Fara a se bucura de luminile reflectoarelor precum industria publicitatii online, web designul si gazduirea site-urilor fac casa buna cu profiturile. Prin trei achizitii, Hostway a intrat pe o piata romaneasca fragmentata, dar de 2-3 ori mai mare ca piata de publicitate online.

    Februarie a fost o luna memorabila pentru Marius Ion, 28 de ani. Atunci, el si-a vandut compania proprie, IMS Soft & Services, furnizoare de servicii de dezvoltare web, pe care o fondase in urma cu opt ani. Cumparatorii? Americanii de la Hostway, unul dintre cele mai importante nume pe piata mondiala a companiilor care ofera servicii de gazduire web. Suma pentru care a semnat contractul cu americanii, nedivulgata oficial nici acum, a depasit jumatate de milion de dolari, iar el s-a ales si cu conducerea biroului local al Hostway, de-abia deschis cu 30 de zile inainte de tranzactie.

    Era doar inceputul unei adevarate campanii de „shopping“ a americanilor, care au decis sa intre in Romania fara sa treaca prin problemele inevitabile ale deschiderii unei companii de la zero. In cele sase luni care au urmat, Hostway Corporation a mai cumparat doua firme, Top Hosting si Open Link, ducand valoarea totala a achizitiilor in Romania la peste 1 milion de euro.

    Motivele lor? Achizitiile au fost cea mai eficienta metoda pentru a incepe procesul de replicare in Romania, cea de 11-a tara unde este prezenta compania americana, a celor cinci linii de business functionale pe piata-mama din Statele Unite: gazduire web, web design, marketing online, magazine, portaluri si aplicatii internet.

    De ce a cumparat Hostway echipa IMS, formata din 25 de oameni? „Pentru ca IMS era o companie cu experienta pe piata americana, 90% dintre clienti provenind de acolo“, a povestit pentru BUSINESS Magazin Marius Ion. Activitatea IMS cuprindea dezvoltarea de aplicatii Java pentru telefoane mobile, jocuri Flash pentru calculator, dezvoltarea de site-uri si aplicatii online pentru mai mult de 300 de clienti din Statele Unite sau Germania.

    Iar prin achizitia IMS, Hostway si-a creat practic primul departament din cele cinci ramuri ale afacerii: web development-ul, crearea de pagini de internet. Au urmat apoi inca doi pasi logici: achizitiile Top Hosting si Open Link. Top Hosting aducea practic americanilor alte ingrediente lipsa. In primul rand, acoperea principalul obiect de activitate al Hostway, gazduirea paginilor web, si in al doilea rand oferea un contact mai direct cu clientii de pe piata romaneasca. Portofoliul Top Hosting cuprinde 3.000 de site-uri romanesti gazduite pe 10 servere din Romania si SUA.

    „Suma nu a fost spectaculoasa dar s-a luat decizia acestei achizitii datorita portofoliului de clienti al Top Hosting“, explica Marius Ion. Apropo de lucruri spectaculoase. Nici una dintre pietele pe care activeaza Hostway nu se compara ca expunere mediatica cu vedeta Internetului, piata de publicitate online. Si totusi, surprinzator sau nu, piata de hosting este, in Romania, mai mare decat piata de publicitate online. Estimarile pentru valoarea pietei de publicitate online din Romania difera destul de mult, dar cele mai optimiste aprecieri se invart in jurul valorii de 5 milioane de euro.

    De partea cealalta, serviciile de suport tehnic, gazduirea web, designul web si aplicatiile pentru Internet, cu alte cuvinte partea nevazuta a Internetului, invizibila pentru utilizatorii de rand, pot fi considerata coloana vertebrala a Internetului.

    Toate acestea nu apar pe site-uri, nu-ti sar agresiv in fata cand deschizi o noua fereastra cum e in cazul unor variante de publicitate, dar aduc bani buni celor care fac afaceri in acest domeniu. Marius Ion vorbeste de o piata a hosting-ului „de cel putin 5 milioane de euro“, luand in calcul doar partea pietei reprezentata de gazduirea site-urilor web. Serviciile suplimentare, cum ar fi gazduirea retelelor private locale ale companiilor sau a bazelor cu clienti si informatii din centrele de date, duc estimarile pentru valoarea pietei in apropiere de 10 milioane de dolari.  Astfel ca e de inteles interesul americanilor de la Hostway pentru piata romaneasca. Cea mai recenta dintre achizitiile lor a fost Open Link, unul dintre dezvoltatorii locali de pagini internet, companie fondata in 2001 de Flaviu Radulescu (26 de ani).

    Open Link a avut anul trecut o cifra de afaceri de 200.000 de euro si opt angajati. „Daca pana acum ne ocupam de dezvoltarea site-urilor de internet, odata cu venirea Hostway ne vom concentra pe cercetare si dezvoltare de produse si servicii pentru internet“, declara imediat dupa tranzactie pentru Ziarul Financiar Flaviu Radulescu.

    „Practic, vom deveni intr-un an cel mai mare centru de profil din cadrul Hostway si ne propunem ca in aceeasi perioada de timp sa ajungem la peste 100 de angajati“. Open Link va fi condus direct de compania mama, Hostway Corporation, spre deosebire de celelalte doua achizitii de pana acum, care vor fi integrate in Hostway Romania. In viitor, Hostway Romania va deveni centru regional de operatiuni si va coordona echipele din Bulgaria, Ungaria, Turcia, Ucraina si Serbia.

    Valoarea tranzactiei cu Open Link a depasit 600.000 de euro, conform lui Flaviu Radulescu. Daca mai avem in vedere si declaratiile ulterioare ale lui Marius Ion rezulta o imagine mai bine conturata. El spune ca s-au cheltuit pentru achizitii mai mult de un milion de dolari si ca in ordinea valorii de cumparare clasamentul este compus, in ordine descrescatoare de IMS Soft & Services, Open Link si Top Hosting.

    Interesant este ca cele doua operatiuni ale americanilor din Romania au fost incredintate pentru conducere catre fostii proprietari ai doua dintre achizitii. Marius Ion a preluat conducerea reprezentantei locale a Hostway, iar Flaviu Radulescu pe cea de director de cercetare si dezvoltare al Hostway Lab Romania. Serviciile pe care le ofera cele doua companii unite sub umbrela Hostway Romania acopera toata zona de pre-publicare a unui site. De la inregistrarea unui nume de site, hosting-ul acestuia la partea de design si aplicatii web componente.

    Dintre acestea, hosting-ul este o sursa principala si constanta de venituri. Orice site are nevoie de spatiu pe un server care sa-l faca disponibil utilizatorilor de Internet. In functie de nevoile si traficul fiecarui site, taxele lunare pentru inchirierea de spatiu pe un server costa de la cativa euro la cateva sute de euro. Iar mediul de afaceri a inceput sa se schimbe in bine. Marius Ion isi aduce aminte de perioada prin care a trecut IMS Soft & Services acum cinci ani, cand inca lucra pentru clienti din Romania si era supus blocajelor financiare.

    „Ajunsesem sa avem cheltuieli de 2.000 de dolari si venituri neincasate de 30.000 de dolari. Nu cred ca ar fi vrut sa fie nimeni in locul meu aici, pentru ca traiam cu bule de oxigen. Se mai dadea drumul la o plata, mai faceai doua-trei investitii, veneau iarasi blocaje, si atunci toata lumea spunea ca plateste «maine». Acum lucrurile stau putin altfel“. Acum, Marius Ion spune ca au fost programate pentru urmatorii ani investitii de 5 milioane de euro, orientate in principal catre achizitia de hardware (servere) si acoperirea costurilor aferente largirii echipei pana la 100 de oameni, de la aproximativ 40 cati sunt acum.

    Din afirmatiile lui Marius Ion, concurenta pe piata de hosting este aproape inexistenta. „In momentul de fata sunt 2-3 firme care pot spune ca fac hosting si nu cred ca poate spune cineva ca face mai mult de 15.000 de euro pe luna. Noi vom putea, prin crestere organica.“ Directorul Hostway spune ca anul viitor va fi unul hotarator pentru multe dintre aceste firme, invocand apropierea de Uniunea Europeana si necesitatea de a ajunge la niste standarde de calitate, dar si venirea Hostway. „Acum vom vedea cine rezista la anul. Probabil ca se vor mai vedea cei care au atras fonduri de investitii sau vand afacerea si se ocupa de altceva“, spune Ion.

    Are el motive bine intemeiate ca sa arate aceasta incredere? Afacerile din hosting au particularitatea ca necesita investitii initiale mari, in partea de hardware (servere) si apoi costurile de intretinere sunt relativ mici, iar fluxul de bani este continuu, ca un abonament la cablu de exemplu. „In business-ul de hosting conteaza sa semnezi azi cu un client si sa te asiguri ca il pastrezi pentru mult timp, pentru ca tu nu faci bani azi cu el. Acoperirea costurilor vine in luna a treia, a sasea, in functie de pachetul luat.“ De aceea, Ion spune ca vor rezista cei care vor atrage fonduri de investitii, pentru a avea puterea financiara de a cheltui fara sa incaseze.

    Pentru ca odata cu venirea Hostway, datele problemei se vor schimba. „Un jucator mare poate sa arunce pe piata trei luni de zile publicitate de un milion de dolari si sa omoare piata pentru ca isi permite.“ Estimarile cifrei de afaceri dupa un an complet de activitate in Romania sunt, cu rezerve, in jurul a 1,5 milioane de dolari. Iar tinta lui Ion sunt clientii din randul IMM-urilor. „1.000 de clienti cu 2 euro pe luna nu ma ajuta nici sa tin becul aprins de la intrare.“ De aceea, abordarea va fi similara cu cea a Hostway in Statele Unite, prin parteneriate cu mai multe industrii verticale.

    De exemplu, oferte speciale catre asociatii de profil, cu mii de membri, asa cum este recent cazul parteneriatului dintre Hostway Corporation si o asociatie americana a agentiilor imobiliare care-i va asigura direct cateva mii de contracte. Mai au americanii ce sa cumpere in Romania? Momentan, este elaborat planul de business. Dar daca privim in urma la faptul ca fiecare dintre activitatile pe care Hostway le va dezvolta in sau din Romania, si implicit departamentele aferente, au fost realizate in urma unor achizitii, se poate banui ce va urma.

    Niciodata nu au fost dezvoltate linii de business de la zero. Si in Romania, trei din cinci nu sunt deloc acoperite: marketing online, dezvoltare de magazine pe internet si portaluri internet. Sunt premise, asadar, pentru a crede ca in viitor „cutia cu sigle“, cum descriu angajatii logo-ul care insoteste prezentarile companiei (o cutie albastra cu siglele celor trei achizitii de pana acum in ea), o sa fie umpluta cu nume noi.

  • Ce inseamna gazduire web?

    Un serviciu de web hosting este cel care iti gazduieste site-ul pe internet. In functie de serviciile si optiunile oferite, costurile pentru un asemenea serviciu incep chiar si de la 5 euro pe luna. Evident, cu cat este necesar mai mult spatiu, mai multe optiuni aditionale, si cu cat site-ul genereaza mai mult trafic, cu atat tariful va fi mai mare. Cum functioneaza, mai exact, serviciul?

     

    COSTURI. La alegerea companiei care va gazdui site-ul, priviti cu atentie structura de costuri propusa. In mod normal, companiile vor pretinde o taxa initiala, taxe lunare si costuri suplimentare pentru diverse optiuni.


    DOMENIU    . Unele servicii permit inregistrarea domeniului web contra unei taxe. In cazul domeniilor .ro, inregistrarea si plata se face o singura data, pe perioada nedeterminata. Orice alta terminatie presupune plata unei taxe anuale, care va fi introdusa la un moment dat si pentru Romania.


    SPATIU    . Spatiul pe care il ai la dispozitie initial poate fi extins ulterior, pe masura ce nevoile site-ului cresc.


    E-MAIL    . Pot fi create mai multe casute de  folosind numele de domeniu al site-ului


    STATISTICI    . Pot fi generate rapoarte si statistici privind numarul vizitatorilor de pe site, lunar, saptamanal sau zilnic.


    GARANTII    . Sunt mai scumpe serviciile care garanteaza ca site-ul va fi disponibil 24 de ore pe zi. De asemenea, garanteaza suficienta latime de banda pentru ca vizitatorii sa poata naviga rapid chiar si in momentele cele mai aglomerate ale zilei.

  • Hostway

    Centrul Hostway din Romania se adauga retelei de centre de operatiuni pe care compania americana le are in SUA, Europa de Vest si  in lume, fiind prima „baza“ din Europa Centrala si de Est. Cateva date despre companie: 

    • fondata in 1998 in Chicago
    • 400 de angajati
    • peste 400.000 de clienti in lume
    • unul dintre cei cinci mari furnizori independenti de web hosting din lume
    • linii de business: web hosting, design de website-uri, inregistrare domenii, marketing online, e-mail, servere dedicate
    • clienti cunoscuti: Sony Music, JVC, Coca-Cola, PEPSICO, McGraw-Hill, Bank of Montreal, Tribune Co., Hershey’s Food Corp, Campbell Food, Wrigley Jr. Company, Disney, Infinity Broadcasting, Fox News, Britney Spears, Norah Jones, Fleetwood Mac