Preturile anumitor produse ar putea scadea pe viitor, in momentul in care marile lanturi de magazine nu vor mai beneficia de contracte preferentiale cu producatorii si vor fi nevoite pentru a face fata concurentei sa reduca propriile taxe.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cel mai bine platit avocat din Bucuresti a castigat oficial in 2006 peste 7 milioane de lei (circa 2 mil. euro), potrivit datelor obtinute de ZF de la Directia Generala a Finantelor Publice Bucuresti. Acestea sunt ultimele date disponibile.
Mai multe amanunte, pe www.zf.ro
Intr-un magazin de haine era cazuta o bucata mare de tavan, angajatii incercand sa salveze o parte din imbracaminte din apa.
Afectate sunt si zona food-court-ului, precum si hypermarketul Auchan. De asemenea, a fost inundata parcarea de la parter. O mare parte dintre magazine au fost inchise. Agentii de securitate incearca sa le interzica fotoreporterilor sa faca fotografii si i-au indemnat pe reporterii de la clujeanul.ro sa paraseasca incinta mall-ului.
Agentii de securitate au evacuat mallul si pentru siguranta nu mai lasa pe nimeni sa intre, nici macar pe angajati. "Am lucrurile inauntru si chiar lucrarea de licenta. Abia am apucat sa ies repede cu laptopul," a declarat una din vanzatoarele magazinului Man Maetti, Ligia Stanciu, care se afla la parterul centrului comercial.
Angajatii magazinelor afectate au afirmat ca situatia de fata e rezultatul indiferentei. "De vineri au inceput problemele. Si atunci cand a plouat a intrat apa in magazin, dar nu asa grav. Acum a cazut tavanul peste marfa, inauntru e inundat si s-a intrerupt curentul. Noi am anuntat centrul de informare, dar nu au facut nimic", povesteste Ligia Stanciu.
Cititi mai multe pe clujeanul.ro.
Catalin Gavra intra pentru prima data in contact cu grupul de firme al omului de afaceri Ion Tiriac in 1994, cand devenea unul dintre primii angajati ai Romcar, importatorul Ford, imediat dupa ce a absolvit facultatea de transporturi. Aproape 14 ani mai tarziu, Gavra ajunge sef peste intreaga divizie auto a lui Ion Tiriac, care vinde pe piata locala nu mai putin de 10 marci de masini.
"Multa vreme a existat o confuzie cu privire la ceea ce inseamna Tiriac Auto. La nivel de grup se doreste acum definirea mult mai clara a unei structuri de retail", spunea saptamana trecuta pentru BUSINESS Magazin Catalin Gavra, chiar in ziua in care era anuntat oficial ca director general al Tiriac Auto.
"Functia presupune preluarea conducerii asupra dealerilor de automobile, dar nu si a importatorilor. Multa vreme Tiriac Auto a fost perceput ca o divizie care includea si importatori si retail", explica Gavra, cel care a condus in ultimii trei ani compania Romcar, dupa plecarea in 2005 a celui care construise de la zero aceasta afacere, Viorel Niculescu.
Intr-adevar, divizia auto a grupului de firme al omului de afaceri Ion Tiriac a fost construita pe doi piloni – import si retail, dar separarea celor doua activitati nu a fost o prioritate, avand in vedere cresterea exploziva a pietei auto.
Insa pe fondul intrarii in mod direct in Romania a marilor producatori de masini – fie prin construirea unei structuri de la zero (ca in cazul Honda, Citroen, Mazda sau BMW), fie prin preluarea importatorului local (Renault) sau stabilirea unui parteneriat cu acesta (DaimlerChrysler) – tot mai multi dintre jucatorii de anvergura din domeniul auto se concentreaza pe activitatea de retail.
Pe langa Tiriac Auto, care acum inglobeaza 14 companii care reprezinta 10 branduri (Mercedes-Benz, Chrysler, Jeep, Dodge, smart, Mitsubishi, Hyundai, Ford, Jaguar si Land Rover) de anul trecut a fost infiintata si Porsche Inter Auto (divizia responsabila pentru activitatea de retail din cadrul Porsche Holding, cel mai mare importator de masini de pe piata locala).
Dincolo de extinderea pana anul viitor de la 67 la 80 de amplasamente in care isi desfasoara activitatea dealerii grupului, strategia lui Gavra in calitate de sef al diviziei Tiriac Auto include si ceea ce el numeste mall-uri auto.
"Cand vorbim de un mall auto, ne referim la integrarea intr-o locatie a cat mai multor marci reprezentate de companie. In mall-ul din Bucuresti, primul nostru proiect de acest fel, care va fi finalizat spre sfarsitul anului 2009 sau inceputul anului 2010, vom regasi cel mai probabil toate cele zece marci", adauga Gavra. El spune ca acest proiect va fi construit in partea de vest a Capitalei, la iesirea spre Pitesti.
Dar afacerile cu masini ale lui }iriac nu inseamna doar dealeri auto, fie ei monobrand (Romcar Motors – Ford sau M Car Distribution – Mitsubishi) sau multibrand (Casa Auto).
In proprietatea omului de afaceri roman se afla si companii precum Romcar (importatorul Ford), M Car Trading (Mitsubishi), Hyundai Auto Romania (Hyundai) si Premium Auto (Land Rover si Jaguar), insa managerii acestor companii vor raporta in mod direct Ancai Ioan, care a preluat din anul 2005 conducerea executiva a afacerilor lui Ion Tiriac. Tot in portofoliul lui Tiriac se afla si 49% din actiunile Mercedes-Benz Romania, un joint-venture cu grupul german Daimler. Compania a preluat de anul trecut activitatea de import pentru marci precum Mercedes sau smart, activitate ce fusese anterior detinuta de compania Autorom, controlata de omul de afaceri.
Scenariul nu se va repeta insa si in cazul Romcar, spun surse din piata auto, deoarece producatorul american Ford este interesat sa preia in totalitate activitatea importatorului local, dupa ce a devenit in acest an proprietarul fabricii de la Craiova.
"Daca ne uitam la ce se intampla pe piata auto – Mercedes-Benz, Honda, BMW, Citroen -, exista un trend care indica faptul ca activitatea de import este preluata de catre producatori. In cazul in care Ford va dori sa preia importul, va exista un ‘notice’. Iar de la acest moment, va exista o perioada de un an. Iar o astfel de notificare nu a venit inca", a spus Gavra.
Pana atunci, Romcar si-a bugetat pentru acest an o cifra de afaceri de 340 de milioane de euro si vanzari de 26.000 de autovehicule. Insa pe Catalin Gavra il va interesa la fel de mult si atingerea obiectivului de vanzari pentru Hyundai, Mercedes sau Mitsubishi.
TCE, divizia de logistica a grupului RTC, va inghiti, asadar, Curiero. Desi noua firma – ce se va numi RTC Logistica – se plaseaza tot pe locul al treilea in topul firmelor de curierat, dupa Fan Courier si Cargus. "In termeni de cifra de afaceri ajungem foarte aproape de primii doi jucatori", declara Octavian Radu, adaugand ca "avand un rulaj de 26 de milioane de euro, intram in liga celor care rezista pe termen lung". Dupa fuziunea propriu-zisa, compania va fi controlata de doi actionari principali: RTC va detine 70% din actiuni, restul de 30% fiind impartite intre asociatii firmei Marchesa SA, care detine acum 99,9% din actiunile Curiero, si George Cosmin Coman, cu restul de 0,1%.
Unificarea afacerilor, ce va fi incheiata in cel mult doua luni, dupa ce isi va da acordul Consiliul Concurentei, presupune costuri doar pentru RTC. "Este o tranzactie care se materializeaza intr-o majorare de capital de trei milioane de euro. Nimeni nu pleaca cu banii acasa", precizeaza Radu, adaugand ca ratiunea unui asemenea pas a tinut de dificultatile financiare cu care s-a confruntat Curiero in ultima vreme, inregistrand datorii de aceeasi valoare cu majorarea de capital.
Cu datorii cu tot, proprietarul RTC spune ca a avut o logica in momentul cand s-a decis sa preia Curiero: "|n curierat cresti sau mori. Nu e cale de mijloc. Iar noi eram necompetitivi pe piata". |n opinia proprietarului RTC, pentru a fi competitiva, o firma de curierat trebuie sa sustina chirii si rute la un nivel de cost de cel putin un milion de euro pe an. "Pentru o firma mica de curierat, cum ar fi Roexpres (care a dat faliment), costurile fixe reprezentau 20-30% din rulaj. Pentru TCE sau Curiero, aceste costuri ajungeau intre 7-10% din rulaj. Acum costurile ni se reduc la doar 3-4% din rulaj, atat cat au primele doua firme de curierat din Romania", apreciaza Octavian Radu, care pana nu de mult era hotarat sa vanda TCE Logistica, firma care anul trecut a inregistrat afaceri de 11 milioane de euro, de doua ori mai putin decat competitori precum Fan Courier (31,5 milioane de euro) sau Cargus (29,7 milioane de euro).
Dupa discutii cu mai multi investitori care au pus pe masa oferte de cumparare care nu l-au multumit, Radu a decis ca nu vrea sa renunte total la compania sa si a gasit ca are mai multe sanse de castig de pe urma unei achizitii. "{i eu, si Bogdan Carcu eram actionari la cate o firma care nu avea un viitor clar. De aici si mesajul de vanzare. Pe urma ne-am gandit ca daca aducem volume suplimentare si ne apropiem rulajul de al celorlalti, s-ar putea sa rezistam. Celor de la Curiero le-a ajuns oricum cutitul la os."
La ce se refera Octavian Radu cand spune ca lui Curiero i-a ajuns cutitul la os? "Aveam costuri fixe mari. Am vrut crestere cu orice pret, dar fondurile pe care le-am avut au fost limitate si, tot acoperind pierderile din urma, s-a terminat pusculita", raspunde Bogdan Carcu. In plus, procedura de insolventa in care a intrat compania in martie, din cauza pierderii unui proces cu un furnizor, a accentuat criza si "a creat o problema suplimentara ce ne-a impins sa grabim negocierile in vederea unei fuziuni".
Primele discutii concrete privind o posibila uniune intre TCE si Curiero au avut loc luna trecuta, la cateva saptamani dupa ce Bogdan Carcu a confirmat intentia de asociere strategica cu Asesoft, care ar fi urmat sa dea 7 milioane de euro pe un pachet de 25% din actiunile Curiero. Carcu recunoaste insa ca daca ar fi intrat in parteneriat cu grupul controlat de omul de afaceri ploiestean Sebastian Ghita, "infuzia de capital cu care venea Asesoft ar fi fost doar o rezolvare temporara a problemelor pe care le are Curiero" – pe cand, prin aceasta fuziune, spune Carcu, cele doua companii se vor completa "excelent" si impreuna "vor continua sa se dezvolte bazandu-se si pe resursele cu care vine RTC in spate".
Punerea impreuna a celor doua firme li s-a parut rentabila tuturor actionarilor. Activitatile Curiero si TCE Logistica sunt complementare: Curiero face posta si curierat, in vreme ce 60% din rulajul total al TCE reprezinta segmentul de cargo (LTL – less than truckloading). Miscarea este una asteptata sa genereze "venituri mai mari si o crestere cu mult mai puternica decat am fi fost capabili sa obtinem pe cont propriu", spune Octavian Radu.
Daca lucrurile merg bine, Radu se asteapta ca anul viitor sa aduca un profit de trei milioane de euro, din care cel putin un milion de euro ca rezultat al sinergiilor. Cele doua companii au acum, insumat, o cifra de afaceri de 26 de milioane de euro (Curiero – 15 milioane de euro, TCE – 11 milioane) si o cota de piata de aproape 20%. "Fuziunea inseamna, de fapt, un proces de eficientizare. Vom pune presiune pe elemente cum sunt profitul si costurile", precizeaza actionarul majoritar.
In ce masura ar mai fi interesat acum Octavian Radu sa vanda compania de curierat? "Noua firma va fi si mai buna de vanzare", raspunde omul de afaceri. Acest lucru se datoreaza, dupa el, faptului ca daca pana acum cele doua firme valorau intre 5 si 10 milioane de euro fiecare, odata cu fuziunea negocierile se vor purta in termeni complet diferiti. Radu estimeaza acum RTC Logistica la o valoare de piata de 40-50 de milioane de euro, "Cu un potential de a ajunge la un rulaj de 100 de milioane de euro in patru sau cinci ani, daca tinem cont de ritmul mare de crestere al pietei de 20-30%".
Piata de curierat, impartita intre jucatori internationali precum TNT, DHL, UPS sau FedEx si zeci de companii romanesti mari, medii si mici, este estimata sa ajunga anul acesta la 240 de milioane de euro. Valul de fuziuni sau achizitii din primele patru luni ale anului in curs arata ca in curierat fortele se regrupeaza.
Fuziunea dintre TCE si Curiero vine la o luna dupa ce compania germana DHL a cumparat Cargus, americanii de la UPS au preluat controlul Trans Courier Service (TCS), furnizorul lor de servicii in Romania din 2000, iar GeoPost, divizia de curierat a Postei franceze, a cumparat 80% din actiunile Pegasus.
"E o coincidenta ciudata: avem un program mai lung si tranzactii mai mici, dar cred ca situatia se va remedia. Investitorii deocamdata lipsesc, dar cand vor reveni se vor vedea si avantajele prelungirii programului de tranzactionare", spune Laurentiu Floroiu, directorul de tranzactionare al EFG Eurobank Securities.
Stirile negative care vin din nou dinspre pietele internationale, in principal cea americana, dar si interesul redus al investitorilor, care sunt mai mult cu gandul la Campionatul European de Fotbal (EURO2008) sunt, in opinia brokerilor, principalele motive pentru apatia de pe Bursa. Valoarea medie a tranzactiilor zilnice de pe Bursa in primele patru sedinte ale saptamanii trecute nu a depasit 8 milioane de euro, in conditiile in care rulajul mediu din acest an a fost de circa 11,2 milioane de euro.
In aceste conditii, media tranzactiilor orare a fost in aceasta perioada de circa 1,3 milioane de euro pe ora, la jumatate fata de rulajul mediu de 2,8 milioane de euro inainte de prelungirea programului. Lipsa investitorilor a determinat si corectii la nivelul cotatiilor, inditele BET al celor mai importante zece companii de pe bursa pierzand 4%, in timp ce SIF-urile au scazut in medie cu 5%. "Din pacate, prelungirea programului de tranzactionare nu a adus si volume mai mari. Probabil ca e vorba si de o letargie a investitorilor, in conditiile in care nu sunt stiri de natura sa anime piata. Din acest motiv nu cresc nici preturile, nici volumele", sustine Marcel Murgoci, director de operatiuni la societatea de brokeraj Estinvest din Focsani.
Apatia de pe Bursa vine dupa o revenire semnificativa a pietei in luna mai, mai ales dupa publicarea rezultatelor pe primul trimestru ale companiilor listate. Momentul favorabil a atras investitii straine nete de 36 de milioane de euro in mai. |nceputul lunii iunie a fost marcat insa de scaderi pe pietele externe care s-au simtit imediat si pe Bursa de la Bucuresti.
"N-am simtit nicio schimbare odata cu prelungirea programului de tranzactionare. S-a instalat din nou apatia pe piata, dupa ce in ultimele luni am crezut ca se va schimba ceva pe fondul rezultatelor la trei luni. Investitorii urmaresc mai mult ce se intampla cu petrolul si dolarul, iar cat timp ne uitam la ce fac europenii si americanii, nu cred ca o sa se schimbe ceva in bine", considera Marius Veltan, directorul general adjunct al Carpatica Invest. Asadar, simpla prelungire a programului de tranzactionare nu inseamna nimic atat timp cat investitorii raman departe de piata.
"Turbulentele internationale au afectat cumparatorii. Prelungirea programului de tranzactionare nu duce automat la o crestere puternica a volumelor de tranzactionare. A fost o perioada de optimism sustinuta de stirile pozitive din tara, care a dus la cresteri importante in piata, insa acum au venit stirile din State care au provocat scaderi", explica si Rares Nilas, directorul societatii de brokeraj BT Securities.
Lasand la o parte conjuctura nefericita din ultima saptamana, brokerii sustin insa ca prelungirea programului de tranzactionare la Bursa va avea efecte pozitive pentru piata. "Consider ca e de bun augur aceasta schimbare si este timp ca piata sa reactioneze pozitiv. Practic, desi volumele n-au crescut per total, s-au observat unele schimbari: nu se mai fac tranzactii multe la 13:30, se fac mai multe pe la ora 15:00, cand investitorii au stiri mai multe de pe pietele externe", spune Marcel Murgoci.
Prin prelungirea programului de tranzactionare, Bursa de la Bucuresti a urmarit in primul rand alinierea la programul majoritatii burselor internationale, care au programe de tranzactionare de cel putin sase ore. Spre exemplu, la Bursa din Viena sedinta de tranzactionare tine de la ora 9:00 la 18:00 (ore locale). Lichiditatea la Viena este insa de cateva zeci de ori mai mare, tranzactiile zilnice depasind 300 de milioane de euro.
"In acest fel, investitorii beneficiaza de conditiile necesare pentru a reactiona la stirile financiare importante la nivel global, care, in general, devin publice inainte de ora 16:00, ora Romaniei. Apreciem ca extinderea orarului de tranzactionare va determina cresterea eficientei, competitivitatii si accesibilitatii pietei bursiere si va stimula lichiditatea generala a pietei si atragerea de noi investitori", spune Stere Farmache, presedintele si directorul general al BVB. Listarea actiunilor Erste Bank la Bucuresti a fost unul dintre factorii care au grabit prelungirea programului de tranzactionare de la BVB, in conditiile in care s-a pus problema ca investitorii care tranzactioneaza actiuni Erste la Bucuresti sa poata lua decizii in timp real in functie de stirile care apar pe Bursa din Viena.
Cu toate acestea, nici tranzactiile cu actiuni Erste Bank nu au crescut saptamana trecuta, mentinandu-se in jurul valorii de 400.000 de euro pe zi. |n comparatie, pe Bursa din Viena, tranzactiile cu actiuni Erste au depasit 75 de milioane de euro pe zi.
Din cele trei nominalizari pentru premiul sectiunii de jurnalism economic, BUSINESS Magazin si-a adjudecat doua, cealalta nominalizata fiind Iuliana Roibu.
De la lansarea sa, la sfarsitul anului 2004, revista BUSINESS Magazin a castigat in fiecare an premii la concursul "Tanarul Jurnalist al Anului" la sectiunile Financiar/Bancar (Ioana Ursu – 2004), IT&telecomunicatii (Valentin Birzoi – 2005), Publicitate (Larisa Ghitulescu – 2005) si Stiinta si Tehnologie (Mihai Musatoiu – 2006). Anul acesta premiul pentru "Stiinta si tehnologie" a ajuns tot la PubliMedia, fiind castigat de Adrian Seceleanu de la Ziarului Financiar.
Ajuns la cea de-a zecea editie, concursul a fost impartit in opt sectiuni: Cultura, Stiinta si Tehnologie, Jurnalism Interactiv si Bloguri (sectiuni sponsorizate de Vodafone), Actualitate Interna/Reportaj (GlaxoSmithKline), Economie, Afaceri si Finante-Banci (UniCredit Tiriac Bank), Politica Externa si Afaceri Europene (Rompetrol), Mediu si Ecologie (Eco Rom Ambalaje) si Media si Publicitate (The Group).
Conform analizei lunare realizata de departamentul rezidential din cadrul companiei de consultanta imobiliara Colliers International, BREI ( Bucharest Real Estate Index) a inregistrat in luna mai o valoare de 1.843 de euro pe metru patrat, cu 45 de unitati sub valoarea din aprilie, continuand trendul oscilant de la inceputul anului. Practic, preturile medii ale apartamentelor din Capitala a fost in luna mai de 1.843 de euro.
In timp ce BREI-N (indicele apartamentelor noi) se situeaza la nivelul de 1.909 euro/mp, pastrand practic nivelul lunii precedente, BREI-V ( indicele apartamentelor vechi) inregistreaza o scadere de 5%, coborand de la 1.892 in aprilie la 1.808 euro/mp in luna mai. Aceasta depreciere este efectul scaderii numarului de tranzactii pe piata din lunile aprilie – mai, si a fost posibila datorita caracterului subiectiv al preturilor apartamentelor vechi, se arata in raportul Colliers.
In ciuda acestei scaderi cu 2.4%, BREI se mentine peste valoarea inregistrata in ianuarie 2008 de 1.826 euro/mp, iar minimul atins in primele cinci luni este inca destul de departe, BREI mai avand de coborat 67 de unitati pentru a trece acel prag.
Raportat la primul trimestru de anul trecut se observa o crestere de 34%, respectiv cu 468 de euro. Cu toate acestea, consultantii Colliers considera ca majorarile procentuale din anii precedenti vor fi mai greu de atins, acestea presupunand cresteri unitare din ce in ce mai mari. In plus, se inregistreaza deja valori mai mici de crestere unitara fata cele din anii precedenti.
In acest moment singurul sector care a inregistrat o apreciere a preturilor este sectorul 3, desi cresterea este de suprafata, de doar 2%. Sectorul cu cel mai mare pret/mp ramane sectorul 1 cu o cota de 2.208 euro/mp, urmat de sectorul 4 care a inregistrat o valoare de 1.948 euro/mp. Valoarea cea mai scazuta este cea a sectorului 6, cu putin sub 1.600 euro/mp, in special datorita caracterului omogen al acestui sector, axat in proportie de aproape 100% pe clasa medie a pietei.
Desi BREI a inregistrat fluctuatii de pana la 3% in primele 5 luni ale anului, consultantii Colliers International considera ca piata rezidentiala arata rezistenta fata de criza internationala, fiind sustinuta de cererea de locuinte si de rapoartele oficiale pozitive privind cresterea economica a tarii.
Deschiderea centrului din Deva marcheaza pentru Metro o noua etapa in procesul de expansiune. "Potentialul spectaculos de dezvoltare economica si comerciala al zonei incluse in planul conurbatiei Deva – Hunedoara – Simeria a fost un argument decisiv pentru alegerea noii locatii", spun reprezentantii companiei.
Reluarea procesului de expansiune are loc după o perioada de consolidare, definita de remodelarea centrelor de distributie deschise la inceputul activitatii METRO Cash & Carry in Romania. Procesul de remodelare a inceput in anul 2006 asupra centrelor de distribuţie din Militari, Brasov 1, Timisoara 1 si a continuat anul trecut prin remodelarea magazinelor din Cluj şi Suceava.
Strategia METRO Cash & Carry Romania pentru anul 2008 presupune atat continuarea procesului de consolidare, prin remodelarea altor trei centre de distributie cat si relansarea expansiunii, prin deschiderea la finalul acestui an, a magazinului METRO Cash & Carry la Deva.
METRO Cash&Carry s-a lansat in Romania in octombrie 1996 si numara astazi 23 de magazine, dintre care patru in Bucuresti.