Blog

  • Colectia de primavara

    De ce lux? Pentru ca secolul pe care il traim ne-a obisnuit nu numai sa reducem timpul de deplasare, dar sa o facem cat mai confortabil cu putinta. In industria de automobile se regasesc momentan doua tendinte importante: protectia mediului, prin propulsoare si combustibili de tip hibrid, si sporirea sigurantei cu ajutorul unor dotari care au devenit standard, chiar si la masini din clasa medie sau mica. Pe langa acestea, mai exista o tendinta manifesta de crestere a vanzarilor la automobilele din clasa premium.

    Cum se vand

    Un test cu un automobil din oferta premium este, ca si pentru automobilele din celelalte clase, un pas inainte catre achizitie. Toti cei responsabili pentru masina pe care o conducem sunt constienti ca sansele de vanzare ale unui automobil cresc vertiginos dupa o vizita la showroom. Prima conditie, aceea de a urca posibilul cumparator in scaunul pilotului, este indeplinita cu ocazia evenimentelor de lansare sau a drive-test-urilor organizate de fiecare showroom. Ce se intampla, insa, cand modelele exclusiviste intarzie sa se dezvaluie cumparatorului roman cu dare de mana ? Clientii nu vor sa astepte luni de zile pana la comercializarea pe piata romaneasca a unui automobil pe care deja l-au vazut la primul salon auto al anului. Decat sa piarda ocazia, unii prefera sa achizitioneze automobilele direct de pe piata europeana sau nord-americana. In plus, modelele noi se succed cu rapiditate, chiar daca sunt folosite aceleasi platforme sau se opereaza doar un facelift al modelului precedent, si presiunea pe dealeri este mare. Expresia “fast fashion” este perfect valabila si pe piata auto; colectiile primavara-vara ale producatorilor de automobile premium devin rapid desuete si sunt inlocuite de moda pentru toamna-iarna.

    Barometrul pietei

    Este cunoscut faptul ca maturitatea unei piete de automobile se poate masura si prin timpul in care un nou model lansat la unul dintre saloanele auto de la Detroit, Frankfurt, Paris sau Geneva ajunge sa fie comercializat in showroom-urile tarii respective. Cu cat timpul este mai scurt, cu atat piata este mai competitiva. Romania castiga timp si imagine in fiecare an, iar rabdarea clientilor de automobile premium nu mai este de mult timp impinsa peste limite. Clientii, la randul lor mai “maturi” si mai pretentiosi, au numai de castigat – masina dorita ajunge mai repede la ei si, poate mai important, comenzile din Romania incep sa cantareasca in cazul automobilelor cu adevarat exclusiviste.
    Astazi, romanul cu dare de mana poate spera intemeiat ca va ajunge proprietarul celei mai frumoase si mai scumpe masini a momentului intr-un interval de timp relativ scurt. Aproape de fiecare data cand un model exclusivist este lansat, chiar daca vorbim de serii strict limitate, se gasesc persoane interesate sa comande aceste piese rare.
    Din pacate pentru frumusetea peisajului stradal de la noi, mai exista si exceptii: cand un producator lanseaza o astfel de serie limitata de doar 500 de unitati, cum a fost cazul Alfa Romeo 8C Competizione, romanii nu sunt chiar “top of the list”. Chiar si asa insa, alte modele, la fel de performante si aproape la fel de rare, ajung sa ruleze pe soselele romanesti imediat dupa lansarile oficiale din Germania sau Statele Unite.

    Direct de pe circuit

    In ciuda etichetei de 88.000 de euro care straluceste pe Audi R8, ultima piesa sport a producatorului auto din Ingolstadt, au fost deja inregistrate 15 comenzi pentru bolidul ce va ajunge in showroom-uri nu mai devreme de aprilie sau mai. Obiectivul Porsche Romania era de 12 automobile vandute in 2007. R8-ul este produs la Neckarsulm, in Germania, intr-un numar de numai 20 de unitati pe zi, confirmand o regula respectata cu sfintenie de retailerii de lux: cu cat mai rara, cu atat mai exclusivista si, deci, mai cautata.
    Sunt disponibile doua motorizari, ambele quattro si de 4,2 litri, ce dezvolta 420 de cai putere la un cuplu maxim de 430 Nm. Cele doua versiuni sunt diferentiate de cutia de viteze si de pretul de achizitie – 105.000 de euro pentru varianta manuala, respectiv 113.000 de euro pentru cea secventiala de tip R-Tronic. Este prima masina de serie a constructorului german ce are motorul amplasat central, in spatele caroseriei. Astfel, cabina a fost impinsa mult in fata, o particularitate imprumutata de la versiunea de curse, motiv pentru care, in ciuda dotarilor interioare de ultima ora, R8 ramane o masina dedicata in totalitate soferului si nu se vrea o limuzina. Locul pasagerilor din spate a fost luat de… motor, care este vizibil atat prin luneta, cat si din interiorul masinii!

    Una alba, alta neagra

    Alta sportiva, dar cu valente serioase de limuzina, este ultimul Quattroporte Automatica lansat de Maserati. Masina a fost prezentata pentru prima oara la Detroit, la inceputul anului, si este deja disponibila pentru clientii din Romania. Pretul modelului porneste de la 98.000 de euro CIP (110.000 de euro cu toate taxele incluse) si se termina, dupa paleta larga de optionale, undeva, la un moment dat… Pe langa configuratia clasica, clientii romani pot opta pentru versiunile Executive GT si Sport GT. Auto Italia a comercializat deja un Quattroporte Automatica, ajuns in posesia antreprenorului italian Antonelo Gamba, actionarul de la Sonoma – firma de confectii din Bacau. Cei dispusi sa mai astepte vor avea posibilitatea de a-si decora garajul cu noul coupe Maserati GranTurismo, desenat de celebrul Pininfarina si lansat la inceputul lui februarie 2007 la Geneva, pe platforma modificata a lui Quattroporte (este cu doar un centimetru mai scurt decat limuzina). GranTurismo va fi echipat, pentru inceput, cu un motor de provenienta Ferrari (marca aflata tot in patrimoniul Fiat), propulsor de 4,2 litri ce dezvolta 405 CP, si va putea fi testat in Romania la sfarsitul anului in curs. Estimarile Auto Italia pentru vanzarile Maserati sunt de aproape 20 de modele, dintre care sapte limuzine Quttroporte Automatica. Ca o comparatie, Fiat a vandut anul trecut 5.800 de Maserati la nivel mondial, in crestere cu 6% fata de anul precedent, dintre care 1.400 au traversat Oceanul, ajungand in Statele Unite. Germania a fost a doua piata importanta pentru Maserati, cu 1.100 de modele cumparate, urmata de Italia, tara mama a marcii, cu doar 400 de unitati.
    In ceea ce priveste alt model al producatorului Fiat, reprezentat in Romania tot de Auto Italia, lucrurile stau diferit. Sunt sanse foarte reduse sa vedem Alfa Romeo 8C Competizione pe soselele noastre, si nu pentru ca nu ar fi fost cereri, ci pentru ca modelul se fabrica intr-o serie limitata la doar 500 de exemplare la nivel mondial. Din acest motiv, toate comenzile au fost centralizate de catre Alfa Romeo in Italia. Alfa Romeo 8C Competizione a fost incoronata cu titlul de “cea mai frumoasa supermasina a anului”, la cea de-a 22-a editie a Festivalului Automobile International din Franta, dupa ce anul trecut producatorul auto din Torino a castigat acelasi premiu pentru coupe-ul Brera.
    Celelalte modele premiate de juriul din care a facut parte si fostul campion de Formula 1 Alain Prost au fost Lamborghini Murcielago LP640, Audi R8 si Porsche 911 Turbo. Alta lansare recenta pe piata de lux mondiala, Rolls-Royce Drophead, modelul convertible al celebrei limuzine britanice Phantom, dezvaluit oficial in luna ianuarie la Detroit, are sanse minime sa ajunga in showroom-urile din Romania anul acesta, pentru ca productia pe un an si jumatate a fost deja comandata in avans. Primul Rolls-Royce Phantom Drophead Coupe destinat pietei americane a fost cumparat la o licitatie de caritate din Florida pentru suma de doua milioane de dolari.

    Germanii s-au grabit

    Revenind la modelele germane, Mercedes a lansat la inceputul anului doua modele foarte puternice si, se pare, foarte cautate in Romania: coupe-ul CL si SUV-ul GL. DaimlerChrysler Automotive Romania a vandut deja 10 modele CL si 39 de SUV-uri, iar estimarile arata ca vor fi vandute 35 si, respectiv, o suta de unitati in 2007. Pentru CL sunt disponibile doua motorizari, V8 pentru CL 500, respectiv V12 pentru CL 600. Preturile pentru cele doua modele pornesc de la 122.000 de euro pentru “motorul mai mic” si 173.000 de euro pentru varful de gama. Pentru SUV-ul GL, pretul de plecare este de minim 66.000 de euro, iar cea mai scumpa versiune pleaca de la 89.000 de euro. Desi nu este inca prezenta in showroom-uri, Clasa C este purtatorul drapelului in ceea ce priveste previziunile pentru numarul de unitati vandute – peste 500 de masini, in cele 7 luni ramase pana la finele anului 2007. Competitorul Mercedes pentru Clasa C este noul BMW seria 5, lansat oficial in Romania la jumatatea lunii martie. Tot atunci, Automobile Bavaria, importatorul oficial al marcii in Romania, a lansat si noul X5, SUV-ul care trebuie sa concureze cu recent lansatul GL al rivalilor din Stuttgart. Exceptii de genul Alfa Romeo 8C Competizione sau Rolls-Royce Phantom Drophead nu pot contesta ascensiunea pietei auto premium din Romania. Odata cu cresterea performantelor acesteia, clientii nerabdatori vor avea sanse tot mai mari sa-si cumpere rapid masina visurilor fara sa treaca granitele tarii.

    Audi R8
    R8-ul a fost vazut pentru prima data la Salonul Auto de la Paris, la sfarsitul anului trecut, si a strabatut drumul pana la Bucuresti in mai putin de sase luni, pana la lansarea oficiala din Romania. Porsche Romania, importatorul oficial al marcii, a inregistrat deja 15 comenzi pentru modelul super-sportiv

    Maserati Quattroporte Automatica
    La numai cateva saptamani de la lansarea oficiala de la Detroit, “nava amiral” de la Maserati a fost prezentata si in showroom-uri. Auto Italia, importatorul masinii in Romania, a vandut deja un model din obiectivul de 7 unitati pe care si l-a fixat pentru 2007, dar tot unui antreprenor italian, Antonelo Gamba, actionar la firma de confectii Sonoma din Bacau.

    Pentru ele mai asteptam
    Noul coupe de la Maserati, GranTurismo, lansat in luna februarie la Geneva, precum si Rolls-Royce Drophead, prezentat la acelasi salon, se vor lasa asteptate in showroom-uri pana la finele lui 2007, respectiv jumatatea lui 2008. Modelul britanic a fost comandat in avans pentru un an si jumatate de productie, dar va ajunge cu siguranta si in Romania. Nu se poate spune acelasi lucru despre “cea mai frumoasa supermasina a anului”, asa cum a fost numita Alfa Romeo 8C Competizione la cea de-a 22-a editie a Festival Automobile International din Franta. Din cauza seriei limitate la doar 500 de exemplare la nivel mondial, comenzile primite de Auto Italia nu vor fi onorate.

  • SEPTIMIU POSTELNICU

    Companie: UniCredit Leasing Corporation IFN

    Functie: Presedinte-director general

    Varsta: 30 de ani

    Volum bunuri finantate 2006: 400,3 mil. euro

     

    A inceput sa lucreze din timpul facultatii, iar in 2001 a venit la HVB Leasing. In septembrie 2006 a devenit CEO al Unicredit Leasing Corporation. Coordoneaza un buget de 540 de milioane de euro (format din toate contractele semnate in anii anteriori), iar tinta pentru 2007 este un buget de circa 1 mld. euro.

     

    Tineri: „Pozitiile acestea manageriale reprezinta un fel de cal troian. Iti ofera intotdeauna deschidere, succes, incununarea unor sperante de cariera, realizari financiare, dar pe de alta parte te maturizeaza accelerat, transpunându-te in reperele sociale ale unei alte generatii, de regula cu 10-15 ani mai in vârsta. Pe scurt, nu stiu daca suntem tineri batrâni sau batrâni tineri…“

     

    El insusi: „Am pornit ca translator de limba germana si cred ca si astazi as putea porni la fel. Foarte probabil insa ca m-as bucura de o competitie mult mai dura, astazi existând cu siguranta mult mai multi tineri foarte bine pregatiti decât in perioada 1997“.

     

    Sistemul de invatamant: „Avem mai multe de recuperat decât in oricare alt domeniu in România. Modele universitare sunt destule in lumea larga, orientate mult catre zona practica, imprumutate de fapt din practica si predate intotdeauna de profesori fosti sau inca practicieni ai unui domeniu sau altul. Ma astept ca macar o parte dintre tinerii de succes de astazi sa fie mai târziu invitati pentru a impartasi studentilor informatii din zona reala de afaceri sau din latura practica a diverselor tipuri de activitati“.

  • VLAD SEITAN

    – Companie: OMV Romania Mineraloel

    – Functie: Director de retail

    – Varsta: 30 de ani

    – Cifra afaceri 2005: 355 mil. euro

     

    Vlad Seitan conduce extinderea si dezvoltarea retelei de benzinarii OMV pe care Petrom-OMV o detine in Romania, Bulgaria si Serbia. La 26 de ani, Seitan a fost trimis de compania austriaca in Serbia, cu un buget de de 24 de milioane de euro, pentru a construi o retea de benzinarii. In 2005 s-a intors in Romania, de unde conduce reteaua de benzinarii zonala OMV, care a fost cumparata anul trecut de Petrom-OMV.

     

    Tineri: „Nu m-am gandit niciodata ca varsta este un criteriu pentru o pozitie de management, intotdeauna mi s-au parut mai importante experienta (care nu este neaparat un apanaj al varstei), profesionalismul si dedicarea“.

     

    El insusi: „Cel mai important este echilibrul pe care am reusit sa il ating intre viata profesionala si cea personala, sentimentul de implinire si cred ca asta nu are legatura cu varsta“.

     

    Balcani: „Se spune ca sunt «noua Europa» si pe buna dreptate; este o zona aflata intr-o dezvoltare accentuata, care ofera resurse inca neexploatate. Oamenii din aceasta regiune se diferentiaza de vest-europeni prin dorinta de a se realiza, creativitate, deschidere spre schimbare. Exista si neajunsuri ale spiritului balcanic, cum ar fi neasumarea responsabilitatii sau dificultatea de a urma o disciplina stricta“.

  • TUDOR DRAGOMIR NICULESCU

    Companie: Turabo Café & Turabo Grand Ballroom

    Functie: CEO

    Varsta: 27 de ani

    Cifra afaceri 2006: 5 milioane de euro

     

    Lantul de cafenele Turabo a aparut si a fost dezvoltat de Niculescu in ultimii patru ani, cifra de afaceri estimata pentru acest an fiind de 10 milioane de euro. Niculescu a deschis prima cafenea in urma unei investitii de 250.000 de euro, la care au participat alti doi parteneri. Ramas singur dupa cateva luni, Niculescu a deschis alte noua cafenele, dintre care trei in parteneriat cu BCR.  Turabo Grand Ballroom, un complex cu doua sali de evenimente, deschis in Pipera, ar urma sa ajunga in 2007 la afaceri de doua milioane de euro.

     

    Tinerii: „Acum au foarte multe posibilitati… la 18 ani stiam ca trebuie sa ma angajez sa pot castiga niste bani… acum, daca ai ceva in cap si chef de munca, in scurt timp se vor bate companiile mari pentru tine cu oferte bune. Si sunt si multe oportunitati de a face ceva pe cont propriu…“

     

    El insusi: „Vreau sa cred ca pot face bine si altceva decat sa conduc un lant de cafenele. Sper ca in trei-patru ani sa pot incepe o alta afacere, in alt domeniu si sa am la fel de mult succes“.

     

    Mediul de afaceri: „Cred ca daca 10% din oamenii de afaceri care au reusit ar face ceva si pentru semenii lor care nu au o viata reusita, atunci ceva in tara asta ar fi altfel“.

  • Reclame de un sfert de miliard

    Piata bulgara de publicitate ar putea ajunge in acest an la 250 de milioane de euro, ceea ce ar insemna o crestere de 35% fata de nivelul de 183 mil. euro atins in 2006.

     

    Astfel, de la inceputul anului au intrat in vigoare normele europene privind publicitatea, in virtutea carora posturile de televiziune vor putea intrerupe programele la fiecare 30-35 de minute pentru pauze publicitare. Pana anul trecut, acest lucru era permis doar la intervale de 45 de minute. Posturile TV au atras in 2006 grosul sumelor din publicitate, desi au scazut pentru prima data sub 50% din totalul cheltuielilor de publicitate. Pe locul urmator s-a situat presa scrisa, care a inregistrat o crestere pe 2006 a veniturilor din publicitate cu 36%. Pe locul al treilea au venit statiile radio, ale caror venituri s-au majorat cu 42%. Cel mai mare procent de crestere, de 90%, a fost realizat de cheltuielile cu publicitatea pe Internet, care insa detin o pondere de doar 1,5-2% din piata.

  • NISTE BAIETI DE AUR

    Le-am spune „baietii de aur“, prin analogie cu vestitii „golden boys“ ai americanilor, junii de pe Wall Street inzestrati cu darul regelui Midas, care transforma in aur tot ce atingea. Numai ca nu-s deloc niste baieti – e vorba de 100 de tineri domni si doamne, inclusi de BUSINESS Magazin in a doua editie a catalogului sau de tineri manageri -, iar aurul lor e simbolic – cele 20 de miliarde de euro, cat inseamna afacerile cumulate ale companiilor pentru care lucreaza.

     

    Patru dintre cei mai tineri 100 de manageri romani: Tudor Dragomir Niculescu, Septimiu Postelnicu, Mihail Ion si Vlad Seitan. Adica Intreprinzatorul, Finantistul, Investitorul si Dezvoltatorul, pilonii unei societati capitaliste; s-a nimerit sa fie asa, adica sa le putem atribui cate o eticheta proprie, pentru ca in momentul in care i-am ales pentru coperta revistei, criteriul de baza a fost varsta. Asa cum varsta a fost principalul criteriu, alaturi de un numar de reusite personale si profesionale, pentru ceilalti 96 de tineri care, impreuna cu Niculescu, Postelnicu, Ion si Seitan, sunt eroii celui de-al doilea catalog anual „100 tineri manageri de top“, intocmit de BUSINESS Magazin si care va aparea saptamana viitoare.

     

    Cei 100 de manageri ai anului 2007 ocupa pozitii fruntase in cadrul unor companii care insumeaza o cifra de afaceri de peste 20 de miliarde de euro, valoarea neincluzand bancile si firmele de real estate, care ar mai adauga alte peste 30 de miliarde de euro in active si proiecte imobiliare. Mai mult de jumatate din cei 100 de tineri (limita de varsta stabilita de catalogul BUSINESS Magazin este de 40 de ani) ocupa functii de manager general, CEO sau managing partner si unul din sapte isi conduce propria companie.

     

    Inainte de orice, ar trebui sa ne declaram optimismul, pentru ca am descoperit cu usurinta inca un numar de candidati din care i-am selectat pe cei 100 de tineri manageri inclusi in a doua editie a anuarului – , altii decat cei din editia de anul trecut. Premisele se mentin imbucuratoare si pentru viitor, adica o noua suta se pregateste sa intre in catalogul din 2008, iar daca facem comparatie cu felul cum a fost realizata editia din 2006, sunt toate sansele ca dificultatea de alegere a celor mai buni si mai reprezentativi tineri manageri sa creasca, din simplul motiv ca numarul celor buni si reprezentativi nu face decat sa urce. Si aceasta inseamna ca putem recunoaste cu certitudine acesti ani drept momentul schimbului de generatii din businessul romanesc.

     

    Companiile – si vorbim aici de zona sanatoasa a mediului de afaceri – au dovedit, in Romania, ca sunt mai rapide, mai adaptabile si mai rezistente decat restul societatii; o dovada este chiar modul in care au lucrat in ultima perioada, ignorand crizele si disputele aproape permanente din mediul politic. Marile companii de stat nu mai cantaresc astazi ceea ce erau in urma cu zece ani, nu mai sunt de actualitate fenomene de genul blocajului financiar sau al inflatiei galopante, iar multe din figurile publice ale afacerilor de acum zece sau chiar cinci ani au fost uitate in favoarea unora noi, nepatate de scandaluri si nescolite in mediul economic dinainte de 1989.

     

    Asa incat schimbarea de generatii in business este evidenta. Tinerii oameni de afaceri de astazi n-au mai prins si n-au mai putut fi influentati de Romania dinainte de Revolutie, cea a directorilor numiti si a ordinelor de la centru. Iar schimbarea nu este insotita de o stare conflictuala, asemanatoare conflictului dintre generatii dintr-o familie, ci marcheaza mai degraba o intrare in zona normalitatii: o idee de afacere, competenta intr-un loc de munca, asumarea unei responsabilitati permit acum doar prin ele insele urcarea fara restrictii a ierarhiilor intr-o companie.

     

    Pe Tudor Dragomir Niculescu nu l-a numit nimeni. Niculescu a abandonat un sport, baschetul de performanta, pentru a-si dezvolta propria afacere. La 27 de ani a ajuns sa conduca un lant intreg de cafenele, Turabo, cautand spatii pentru extindere pe litoralul romanesc si la Praga si cochetand cu ideea deschiderii unui hotel, asta dupa ce a investit un milion de euro intr-un complex cu doua sali de evenimente. Septimiu Postelnicu este presedintele si directorul general al Unicredit Leasing Corporation, companie rezultata din fuziunea HVB Leasing cu Unicredit Leasing; coordoneaza, la 30 de ani, un buget care ar putea ajunge in acest an la un miliard de euro.

     

    Unul dintre modelele lui Mihail Ion, CEO la Raiffeisen Asset Management, se numeste Nicholas Gerber, un american care, tot foarte tanar, la 33 de ani, a pornit un fond de investitii cu un capital minim si dintr-un dormitor. Cinci ani mai tarziu, Gerber ajungea sa administreze active de circa 2 miliarde de dolari. Nu conteaza ca Mihail Ion este mai tanar decat Gerber si ca inca n-a ajuns, cu fondul pe care il conduce, la valoarea activelor americanului. Vlad Seitan, director de retail la OMV Romania Mineraloel, coordoneaza dezvoltarea retelei de benzinarii OMV din Romania, Bulgaria si Serbia, fiind primul angajat roman din OMV Romania. Si cum a venit primul, pare sa vrea sa „plece“ ultimul, pentru ca nu si-a mai actualizat CV-ul de cinci ani.

     

    De ce este importanta generatia tinerilor manageri? Ea actioneaza ca un soi de interfata intre societatea romaneasca si multinationale, a caror creatie sunt ei insisi in majoritatea cazurilor. „Primul moment in care in Romania a fost nevoie reala de manageri a fost cand au venit multinationalele, cu 10-11 ani in urma“, spune Iuliana Stan, business developer la Human Synergistics Romania. „Or, in majoritatea cazurilor, ei au ajuns acolo nu pentru ca sunt cei mai buni, la modul absolut, ci pentru ca au avut norocul sa se nimereasca la locul potrivit, la momentul potrivit“, considera George Butunoiu, specialist in resurse umane. „Sunt pur si simplu niste norocosi destepti“, spune scurt Butunoiu. „Tinerii tind sa creada ca datorita lor insisi au ajuns in pozitii de management, insa conjunctura in care s-au dezvoltat ar trebui luata si ea ca atare“, spune Iuliana Stan.

     

    Conjunctura pentru afirmarea tinerilor au creat-o deci companiile nou-intrate in Romania, de FMCG sau publicitate, IT sau comunicatii, banci si servicii de brokeraj, care au facut un soi de selectie aproape naturala, canalizandu-i, atragandu-i pe tineri in zonele lor de activitate. Acesta este unul dintre motivele pentru care ponderea tinerilor aflati in pozitii de varf in companii cu activitati clasice – industrie grea, energie, transporturi – sa fie ceva mai redusa, iar valul schimbarii de generatii sa se manifeste aici mai tarziu decat in restul economiei.

     

    Indiferent insa de domeniul de activitate sau de noroc, tinerii au avut ceva specific de „vandut“: „In tarile «normale», energia si dorinta de afirmare a celor de 30 de ani nu sunt suficiente, de regula, pentru a compensa experienta, maturitatea, echilibrul si, mai ales, credibilitatea celor de peste 45 de ani. In Romania insa, din cauza riscului de «mostenire comunista egal mentalitate invechita», balanta se reechilibreaza, ba chiar se inclina de multe ori in favoarea celor de 30 de ani“, crede George Butunoiu. 

     

    Octavian Pantis, managing director la compania de consultanta in resurse umane TMI Romania, comenteaza diferenta intre generatii si avantajele ei atunci cand e vorba de managerii companiilor. „Jack Welch (fostul CEO al General Electric) zicea anul trecut, la New York: «daca inca nu ai 40 de ani sau patru copii, asuma-ti riscuri». Cei maturi sunt un pic mai calculati, sunt un pic mai priceputi in a vedea perspectivele unei oportunitati inca de pe hartie. Cei maturi au o experienta de viata si de lucru cu oamenii semnificativ mai mare, ceea ce ii ajuta sa obtina cu mai putin efort performantele pe care le obtin cei de 30 de ani.“

     

    Pe de o parte, deci, avem energie, dorinta de afirmare, ambitie. „Tinerii au o mare capacitate de asumare a responsabilitatilor, sunt tonici si deschisi spre dezvoltare personala, avizi de cunoastere si dornici sa creasca… Multe companii si-au dat seama de asta si ii «rasfata» in asa fel incat sa ii pastreze. In plus, tinerii sunt mult mai «ieftini» decat managerii maturi“, constata Madalina Popescu, manager la Pluri Consultants Romania. Pe de alta parte, lipsa experientei poate atarna greu in balanta: „Au in minus expunerea reala la o paleta larga de situatii si poate obisnuinta de a delega, pentru ca vor intotdeauna sa faca totul singuri“, adauga Madalina Popescu.

     

    „Cred ca sunt mai putin ascultati decat cei maturi. Chiar daca esti foarte bun, e dificil sa te impui in fata unor subordonati care sunt mai in varsta decat tine, e o problema psihologica. Li se vor pune mai multe bete in roate din partea celor mai in varsta, numai pentru faptul ca sunt mai tineri decat ei, ceea ce duce la scaderea eficientei“, avertizeaza George Butunoiu.

     

    De multe ori tinerii manageri sunt priviti, o confirma analistii, drept necopti, infumurati sau superficiali, in special de catre cei mai in varsta. Iuliana Stan de la Human Synergistics a identificat doua categorii care se confrunta – tinerii hipercompetitivi si maturii diplomati. „Practic, oricare ar fi varsta pe care un manager o are, stilul lui personal va avea un impact puternic in interactiunea grupului pe care il conduce si chiar in cultura de organizatie. O consecinta adesea vizibila este ca un manager de top cu varsta de peste 40 de ani, cu stil aprobator-conventional, va genera un vid de putere in jurul lui, in timp ce cei tineri vor lupta pentru putere. Stilurile de interactiune agresive genereaza conflicte puternice si asta se intampla adesea in organizatiile cu management tanar“, spune Iuliana Stan.

     

    Perspectiva de riscuri si conflicte surde schitata de specialistii in resurse umane pare insa destul de diferita de realitatea pe care spun ca o traiesc in companiile lor cei 100 de tineri manageri din topul BUSINESS Magazin. Cei patru luati aici ca etalon – Tudor Dragomir Niculescu, Septimiu Postelnicu, Mihail Ion si Vlad Seitan – s-au declarat la unison responsabilizati de echipa din care fac parte si responsabili pentru oamenii pe care ii conduc. Cat priveste tineretea, acestia au mai degraba aerul ca vor sa treaca oarecum in paranteza faptul ca sunt tineri, preferand sa vorbeasca, asa cum face Vlad Seitan, de experienta si de profesionalism drept criterii mai relevante decat tineretea pentru selectia unui om intr-o pozitie de top management. Sau, ca Septimiu Postelnicu, sa reflecteze ca o numire intr-o functie manageriala sileste la maturizare cam prea rapida si ca ii face pe cei din generatia lui sa nu mai stie „daca suntem tineri batrani sau batrani tineri“. Cat despre Mihail Ion, acesta isi rezerva o critica fata de mentalitatea tanarului manager roman de a privilegia cariera in dauna vietii personale („o atitudine  «live to work» si mai putin de una «work to live»“).

     

    Dincolo de toate insa, certitudinea buna este insa, asa cum accentueaza Tudor Dragomir Niculescu, ca a venit o epoca a tinerilor, iar posibilitatile pe care le au acum cei de 18-20 de ani sunt incomparabile cu cele pe care le avea la aceeasi varsta generatia lui, a celor ce se apropie in acest moment de 30 de ani. Iar aceasta recunoastere valoreaza ca o masura exacta a distantei parcurse de mediul de afaceri din Romania de la perioada de tranzitie a anilor ’90: „La 18 ani stiam ca trebuie sa ma angajez sa pot castiga niste bani. Acum, daca ai ceva in cap si chef de munca, in scurt timp se vor bate companiile mari pentru tine“.

  • MIHAIL ION

    – Companie: Raiffeisen Asset Management

    – Functie: Presedinte si CEO

    – Varsta: 31 de ani

    – Active administrate: 100 de milioane de lei (30 de milioane de euro)

     

    In mai putin de un an de la lansarea produselor, compania pe care o conduce a ajuns al treilea jucator pe piata fondurilor mutuale, cu o cota de 14%. Crede ca in cativa ani compania pe care o conduce va ajunge sa administreze active de peste 100 de milioane de euro. Crede ca si peste 10 ani se va regasi in mediul financiar, care ii place, i se potriveste si unde se simte bine. Din septembrie 1997, Mihail Ion este lector universitar la Academia de Studii Economice din Bucuresti, facultatea pe care a terminat-o.

     

    Tineri: „Cea mai mare parte dintre tinerii care si-au inceput cariera profesionala in mediul privat isi dezvolta in cele mai multe cazuri o mentalitate americana cu privire la munca si timpul petrecut la birou, caracterizata de o atitudine  «live to work» si mai putin de una «work to live»“.

     

    Succes: „Atributele unui manager de succes sunt legate de pregatirea profesionala, ca o conditie necesara, dar nu si suficienta. Elementele-cheie ar fi abilitatile manageriale, o buna intelegere a mediului intern si extern al companiei, identificarea punctelor tari si slabe, viziunea strategica, abilitatea de a privi in viitor si a valorifica avantajele comparative“.

     

    Planuri de antreprenoriat: „Cred ca deschiderea unei afaceri proprii se afla printre perspectivele si ambitiile multor oameni care si-au demonstrat lor si celorlalti ca sunt capabili sa realizeze performanta administrand afacerile propriilor angajatori“.

  • Ce patesc piratii

    Supus la presiuni mari din exterior, presedintele rus Vladimir Putin a semnat amendamentele la Codul penal rusesc prin care sunt marite pedepsele impotriva pirateriei.

     

    Astfel, pedeapsa maxima cu inchisoarea pentru utilizatorii de filme, muzica, programe soft sau de alte produse fara respectarea drepturilor de proprietate intelectuala a fost marita de la cinci la sase ani. In plus, si valoarea maxima a amenzii pe care o vor suporta a fost dublata, la 20.000 $. Ei nu vor mai putea beneficia nici de amnistiile care ii scapau relativ repede de executarea pedepselor. O alta masura este tratarea incalcarii drepturilor intelectuale drept o categorie separata de infractiuni. Sunt astfel sperante ca politistii vor include pirateria pe lista lor de prioritati.

  • STATISTICILE BM

    • Afacerile cumulate ale firmelor romanesti reprezinta putin peste un miliard de euro din totalul celor peste 20 de miliarde de euro, cat grupeaza companiile pentru care lucreaza cei 100 de tineri manageri inclusi in anuarul BUSINESS Magazin.
    • Unul din sapte manageri lucreaza pentru o firma romaneasca, restul pentru multinationale sau firme straine.
    • Cei mai tineri din cei 100 de tineri manageri, cu o medie de varsta de 30 de ani, lucreaza  in IT.
    • Doi din trei tineri manageri sunt casatoriti, desi media de varsta este de putin peste 34 de ani.
    • Peste jumatate din tinerii manageri lucreaza in alt domeniu decat cel pentru care s-au pregatit in timpul facultatii.
    • Un sfert dintre manageri (25) sunt femei.

  • Continental s-a intarit pe segmentul low-cost

    Grupul german Continental a achizitionat 51% din actiunile producatorului slovac de anvelope Matador. Pretul tranzactiei nu a fost dat publicitatii, dar ziarele germane care au scris anterior despre posibila preluare a pachetului majoritar al companiei slovace avansau cifra de 150 mil. euro.

     

    Manfred Wennemer (foto), directorul executiv al Continental AG, citat de agentia de presa Reuters, spune ca prin preluarea Matador grupul german va putea sa lupte mai eficient impotriva concurentei low-cost. Firma intentioneaza sa integreze Matador in portofoliul de branduri al Continental si sa investeasca in cresterea capacitatii anuale de productie de la 5,5 la 7 milioane de anvelope pentru automobile. Grupul german vrea sa-si imbunatateasca astfel pozitia pe care o detine in Europa Centrala si de Est, dar si in Rusia, Ucraina sau in alte state ex-sovietice. Anul trecut vanzarile inregistrate de divizia de anvelope a grupului Matador au fost de 430 mil. euro.