Blog

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Aşadar, o întrebare, că tot ni se recomandă să gândim ”outside the box”: dacă suntem membri ai UE ne opreşte ceva să aplicăm pentru a deveni al cincizeci şi unulea stat al SUA?

    După anunţarea rezultatelor alegerilor din State au explodat de bucurie bursa americană, bitcoin-ul şi, desigur, Tesla – doar una dintre companiile lui Elon Musk. A ajuns să fie evaluată la 1.000 de miliarde de dolari, asta însemnând de aproape trei ori PIB-ul României sau mai mult decât cele mai valoroase companii europene Novo Nordisk + LVMH luate la un loc.

    Cifrele sunt ameţitoare iar comparaţiile sunt forţate într-o anumita măsura, dar matematica simplă are meritele sale.   

     În 2022 si 2023 am făcut în repetate rânduri apel la oficialii romani să meargă la Elon Musk, să îi arate unde este România pe hartă, ce oportunităţi are şi să-l invite să investească prin Tesla, X, Space X, Neuralink etc., 1-2 miliarde de dolari din cele 250 pe care le are, averea personală. Dacă aveam o relaţie, oricât de fragilă, cu Elon Musk (ţinem pumnii, poate iese totuşi ceva cu NGSO) acum eram în joc cu unul dintre cei mai importanţi colaboratori ai Preşedintelui ales al SUA.

    După alegerile de marţi SUA vor deveni o putere economică şi mai mare decât sunt în prezent şi vor condiţiona şi mai eficient relaţiile comerciale cu ţările lumii. Se cheamă ”leverage”, SUA o au din plin. O să vedeţi, toţi liderii ţarilor UE vor începe pelerinajul la Washington şi vor sta cu mână întinsă sperând să obţină ceva. Ca de obicei, toţi liderii ţărilor UE se vor duce pe cont propriu să ceară prioritate la schimburi comerciale, să atragă investiţii de la giganţii industriali americani sau să solicite scutiri sau reduceri de tarife vamale. Nimănui nu-i va mai păsa de UE, toţi îşi vor vedea de propriul interes economic.

    Polonezii deja beneficiază de o investiţie gigant de peste 4 miliarde de dolari în cipuri de la Intel, Moderna investeşte in Spania 500 milioane de dolari, Eli Lilly bagă 2,5 miliarde în Germania. Mai mult ca sigur că şi Viktor Orban va reuşi să atragă vreo 2-3 mari companii americane să îşi facă hub-uri industriale în tara vecină. Ironic, privind în urmă –  ce bine era dacă încredinţam lui Bechtel construcţia tuturor autostrăzilor din România, nu numai o parte din A3. Acum aveam şi autostrăzi şi eram şi buni prieteni ai americanilor.

    România este pentru americani un avanpost defensiv şi un client gata să cumpere într-una rachete Patriot şi avioane F35 fără să ceara nimic la schimb. Putem fi ceva mai mult? Cum putem intra în gratiile noii administraţii a SUA? Cum putem aduce şi noi investiţii industriale gigant? Cum putem deveni un jucător regional sub aripa protectoare a acvilei americane?

    Păi, am putea vinde România lui Elon Musk, pe un dolar, pentru că dacă ne cumpăra este obligat s-o facă cu tot cu datoriile gigantice pe care nu avem de unde le plăti.

    Sau, cum am subliniat în titlu, putem aplica să devenim al cincizeci şi unulea stat al SUA – în noua ordine mondială poate că este mai bine să fim al cincizeci şi unulea stat al SUA decât a douăzeci şi şaptea tară a UE.

    Daca aveţi îngrijorări cu privire la distanţă, aceasta nu este o problema, Bucureştiul este cu doar 100 de mile mai departe de Washington decât este Honolulu.

     

  • Şamponul şi vasele pe care le spălăm zilnic otrăvesc mările cu substanţe care nu dispar niciodată

    Produsele pe care le folosim în mod obişnuit, de la şampon până la detergenţii de vase, conţin substanţe chimice cunoscute sub numele de PFAS, care ajung în mare şi rămân acolo pentru sute sau chiar mii de ani.

    Cercetătorii au făcut o descoperire şocantă când au analizat apa de mare din apropierea unei staţii de tratare a apelor uzate din Marea Britanie, care deserveşte peste 400.000 de persoane. Înainte de deversarea apelor uzate, au găsit un singur tip de PFAS în apă. După deversare, numărul acestor substanţe toxice a crescut la opt, inclusiv două tipuri care sunt deja interzise.

    Situaţia este şi mai alarmantă în cazul algelor marine. Acestea au acumulat substanţele toxice într-o concentraţie de 6.000 de ori mai mare decât apa din jur. Când peştii şi alte animale marine mănâncă aceste alge, substanţele ajung în corpul lor şi, mai departe, în alimentele noastre.

    Substanţele periculoase vin de la ambalajele alimentelor, tigăile antiaderente, hainele impermeabile, produsele de îngrijire personală şi multe alte produse de uz zilnic.

    Pericolul este real şi afectează deja sănătatea oamenilor. Studiile au arătat că PFAS pot provoca cancer, probleme de fertilitate, astm sau boli ale tiroidei.

    În Statele Unite, 97% dintre americani au aceste substanţe în sânge, conform unui studiu al Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor.

    „Aceste substanţe chimice ne vor afecta pe noi şi mediul înconjurător pentru generaţiile viitoare”, avertizează Francesca Ginley, manager de politică chimică la Marine Conservation Society şi co-autor al studiului. Ea cere interzicerea urgentă a PFAS din toate produsele pentru care există alternative.

    Cercetătorii lucrează acum la găsirea unor soluţii pentru detectarea mai precisă a acestor substanţe, eliminarea lor din apă şi dezvoltarea unor alternative mai sigure pentru mediu.

    Studiul a fost publicat recent în revista ştiinţifică Chemosphere şi este citat de Universitatea din Portsmouth pe platforma Phys.org.

  • Bitcoin a înregistrat un nou record absolut

    Bitcoin a înregistrat un nou record absolut, atingând valoarea de 81.497 de dolari. Creşterea spectaculoasă vine în contextul victoriei lui Donald Trump şi a promisiunilor sale de susţinere a pieţei criptomonedelor.

    Moneda digitală a crescut cu 6,1% doar în ultimele 24 de ore, iar de la începutul anului 2024 a înregistrat o creştere impresionantă de 93%. Această explozie a valorii Bitcoin depăşeşte performanţele altor investiţii tradiţionale, precum acţiunile sau aurul, conform Bloomberg.

    Donald Trump a promis în campania sa electorală că va transforma Statele Unite într-un centru mondial al industriei criptomonedelor. Printre planurile sale se numără crearea unei rezerve strategice de Bitcoin şi numirea unor oficiali favorabili dezvoltării acestei pieţe.

    Entuziasmul investitorilor s-a văzut şi în performanţa fondurilor de investiţii în Bitcoin. Fondul iShares Bitcoin Trust, administrat de gigantul BlackRock, a atras într-o singură zi investiţii de 1,4 miliarde de dolari – un record absolut pentru piaţa americană.

    „Victoria lui Trump a creat un val de optimism în piaţa crypto. Având în vedere că este perceput ca fiind favorabil criptomonedelor, o astfel de creştere era de aşteptat”, explică Le Shi, director general al firmei de trading Auros din Hong Kong.

    Efectul pozitiv s-a extins şi asupra altor criptomonede, inclusiv Dogecoin, moneda digitală promovată frecvent de Elon Musk, un susţinător vocal al lui Trump.

    La această creştere au contribuit şi alţi factori importanţi, precum lansarea cu succes a fondurilor ETF pentru Bitcoin în SUA, aşteptările privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală americană şi programul economic propus de Trump, care include reduceri de taxe şi debirocratizare.

    Piaţa rămâne optimistă, deşi există întrebări despre viteza cu care noile politici pro-crypto ar putea fi introduse şi despre fezabilitatea unor promisiuni precum crearea unei rezerve strategice de Bitcoin.

     

  • De ce dobânzile la credite sunt mai mari în România faţă de vestul Europei (faţă de ţările din Est pare că avem dobânzi mai bune)? În primul rând pentru că avem dobânzi mari la depozite, adică la resursele financiare atrase de la populaţie şi companii. Este un lucru bun sau rău?

    Săptămâna trecută AVBS, unul dintre brokerii de credite de pe piaţă, a venit cu informaţia, preluată de toateă lumea, că românii plătesc dobânzi mai mari la credite faţă de Europa de Vest.

    Persoanele fizice şi companiile din România plătesc dobânzi duble la credite faţă de alte ţări din UE, cu toate că inflaţia s-a înjumătăţit. Decizia BNR de vineri de a menţine dobânda-cheie la 6,5% menţine şi dobânzile la credite la niveluri ridicate

    Românii ajung să plătească rate bancare cu 500-800 de lei mai mari decât vecinii europeni, pentru că ţările din zona euro beneficiază de dobânzi mai mici, în timp ce România, Ungaria şi Polonia conduc topul dobânzilor ridicate, spune AVBS, broker de credite.

    De ce sunt atât de mari dobânzile la credite în România faţă de alte ţări?

    Ziarul Financiar a solicitat AVBS să facă o simulare mai extinsă privind dobânzile la credite.

    Dacă în România dobânda nominală la un credit ipotecar în lei este de 4,99%, în zona euro dobânda medie este de 3,59% la euro, în Polonia este de 7,1% la un credit în zloţi, în Ungaria este de 6,79% la un credit în forinţi, în Germania dobânda medie la un credit ipotecar de 3,5% în euro, iar în Bulgaria dobânda este de 2,8% la un credit în leva, dar leva este legată de euro printr-un curs fix, ceea ce înseamnă că este ca şi cum ar fi euro.

    Valentin Anghel, directorul AVBS, spune că dobânzile sunt mari în România pentru că inflaţia este mai mare, deficitul bugetar este mare, iar riscul de ţară este şi mai mare.

    Rata de dobândă de referinţă a BNR (6,5%) rămâne la un nivel mai ridicat pentru a descuraja deprecierea monedei şi pentru a menţine stabilitatea financiară, a menţionat el.

    Tot ce a spus Valentin Anghel este valabil.

    Dar cel mai important motiv pentru care dobânzile la credite sunt mari, sau mai mari decât în Europa de Vest, pentru că faţă de celelalte ţări din Est par mai mici, este că dobânzile la depozitele în lei plătite de bănci sunt mari.

    Nu ştiu dacă în ţările vestice, nu ştiu dacă în Germania, dobânzile la depozite sunt atât de mari cum sunt la noi. Asta dacă comparăm dobânzile la creditele în lei faţă de dobânzile la creditele în euro.

    Conform datelor BNR, băncile au avut în luna septembrie o dobândă medie pentru depozitele la termen de 5,27%, versus o dobândă medie la credite (de toate tipurile – ipotecare, de consum etc.) a fost de 8,57%. 

    Sunt bănci care oferă dobânzi la depozite chiar mai mari decât această medie.

    Mai mult decât atât, Ministerul Finanţelor, prin faptul că oferă la Fidelis o dobândă de 7% la lei şi 5% la euro, impune practic un reper pentru dobânzile din piaţă la nivel de depozite.

    Dacă facem o comparaţie cu o dobândă nominală ipotecară de 4,99%, nu stăm chiar aşa rău!

    Dacă ai un credit, dacă vrei să iei un credit de la bancă, bineînţeles că vrei dobândă mică. Dar ce te faci cu deponenţii, cu cei care asigură băncilor, prin depozite, resursele financiare necesare pentru acordarea de credite?

    Băncile au un capital propriu limitat, care nu este folosit în integralitate pentru acordarea de credite. Spre exemplu, Banca Transilvania are un capital de 13 miliarde de lei, depozite bancare de 142 de miliarde de lei şi credite de 88 de miliarde de lei.

    Capitalul unei bănci este folosit pentru investiţii şi pentru asigurarea resurselor atunci când apar credite neperformante. Băncile trăiesc din diferenţa dintre dobânzile la depozite şi dobânzile la credite. Nu poţi să dai credite mai multe dacă nu ai depozite.

    Băncile de pe piaţa românească, atât cele româneşti cât şi cele care au capital străin, sunt întâi într-o competiţie permanentă pentru atragerea de resurse financiare, adică pentru depozite. După aceea vin creditele.

    Ca să ai resurse financiare ca să dai credite, trebuie să oferi dobânzi bune/mari la depozite, cum este cazul acum.

    Nicio bancă, oricât de mare ar fi şi oricât ar fi raportul subunitar dintre credite şi depozite, nu-şi permite să-şi înjumătăţească dobânzile la depozite ca să dea credite cu dobânzi mai mici. Pentru simplul fapt că ar rămâne fără resurse din care să dea credite.

    Spre deosebire de modelul ungar, unde dobânzile la depozite sunt mult mai mici, în România s-a preferat şi s-a susţinut de către BNR o politică prin care băncile să acorde dobânzi bune la depozite, pentru a proteja cât mai mult disponibilităţile băneşti ale românilor, care altfel ar putea să scoată banii din bănci şi să-i transforme în euro sau în orice altceva.

    De asemenea, stabilitatea cursului valutar leu/euro din ultimii cinci ani a permis o protecţie extraordinară a banilor românilor în lei, care deşi în 2022 au fost mâncaţi de inflaţie (la o inflaţie de 16% dobânzile în lei au fost de 6-7%), prin stabilitatea cursului valutar leu/euro au reuşit să-şi menţină şi să-şi crească puterea în euro.

    În Ungaria cursul valutar euro/forint a avut fluctuaţii mari în sensul deprecieri forintului, dobânzile la depozitele în forinţi au fost mult mai mici decât la noi, ceea ce în final se traduce printr-o scădere a puterii resurselor financiare ale ungurilor.

    Dacă ungurii ar fi venit cu banii lor în România, i-ar fi schimbat în lei şi i-ar fi depus la băncile de aici, ar fi câştigat mult mai mulţi bani decât au câştigat/pierdut la ei acasă.

    Chiar dacă în România există această retorică că dobânzile la credite sunt mari, trebuie să ne uităm şi la dobânzile la depozite, care şi ele sunt mari.

    Când vrei un credit vrei dobânzi mici, când vrei să-ţi depui banii la bancă, vrei dobânzi mari!

    Cea mai bună variantă ar fi să-ţi ţii banii în depozite în România şi să iei credit ipotecar din Germania, cu care să cumperi un apartament la noi.

  • Citatul săptămânii. Florin Ilie, ING Bank România: Dobânzile cred că vor vedea, pe total, în următorul an o reducere de 100 puncte de bază, adică 1%

    „Dobânzile cred că vor vedea, pe total, în următorul an o reducere de 100 puncte de bază, adică 1%. Un trend în con-tinuare de descreştere a dobânzilor, dar nu atât de abrupt şi probabil relativ prudent în raport cu evoluţia inflaţiei şi a riscurilor macroeconomice. La ora aceasta vedem clar un tren descrescător al dobânzilor, în linie cu descreşterea inflaţiei şi în acelaşi timp în linie cu nevoia de a reduce povara de plăţi de dobânzi pentru economie şi pentru fi-nanţarea deficitului bugetar pentru că şi de acest lucru depinde nivelul dobânzilor“ a spus, pentru ZF, Florin Ilie, deputy CEO, ING Bank România.

  • Adevăratul câştigător al cursei pentru SUA? Un cunoscut miliardar este mai bogat ca niciodată după ce a pariat totul pe Donald Trump şi a câştigat. Acum el este singurul om din lume cu o avere ce depăşeşte 300 mld. dolari şi o companie gigant ce valorează 1.000 mld. dolari

    Elon Musk, şeful Tesla, a pariat pe Donald Trump şi a câştigat. Averea antreprenorului a cunoscut o creştere fulminantă după ce Donald Trump a fost declarat câştigătorul incontestabil al cursei pentru SUA. După victorie, acţiunile Tesla s-au apreciat pe bursă cu 28%, ceea ce i-a adus şefului Tesla încă 50 mld. dolari  în plus la averea sa, care acum totalizează 300 mld. dolari. Pe fondul rezultatelor, Musk este totodată şeful unei companii, care a ajuns să valoreze 1.000 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Trump a sugerat în mod deschis că ar putea adopta măsuri şi politici economice pentru mediul de business, măsuri de care fără excepţia va beneficia şi compania lui Elon Musk. El a declarat că îşi va reconsidera planurile de a încetini trecerea la vehiculele electrice datorită susţinerii co-fondatorului Tesla. Trump şi-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru SpaceX, compania lui Elon Musk, responsabilă de 82 mld. din averea sa totală, cu care antreprenorul vrea să ajungă pe Marte.

    Pe lângă acest sprijin, Donald Trump chiar a lansat idea că Elon Musk ar urma să ocupe un nou rol creat special pentru el în viitoarea administraţie care se va instala din ianuarie la Casa Albă.

    Şeful Tesla şi-a făcut loc târziu printre susţinătorii lui Trump, făcând campanie alături de acesta în săptămânile premergătoare alegerilor şi finanţând tot felul de cascadorii menite să atragă susţinerea oamenilor. În timp, el a devenit parte din cercul intim a lui Donald Trump, petrecând noaptea alegerilor la Mar-a-Lago, celebra reşedintă a preşedintelui ales.

    Musk, în vârstă de 53 de ani, este printre singurii miliardari care au spart vreodată borna de 300 mld. dolari. Chiar şi înainte de alegeril, muntele de bani a lui Musk creştea constant, numai în octombrie în buzunarele şefului Tesla intrând 34 mld. dolari într-o singură zi.

    Chiar şi înainte de alegeri, averea netă a lui Musk a fost în creştere, câştigurile puternice ale Tesla de la mijlocul lunii octombrie adăugând 34 de miliarde de dolari la averea sa într-o singură zi.

    Cea mai mare parte a averii acestuia vine din participaţia sa la Tesla, cel mai mare producător de automobile electrice din lume.

     

     

  • Expat în România. Povestea unui olandez la Alba Iulia

    Peter de Boer este un exemplu al mentalităţii olandeze care încurajează explorarea drumurilor neparcurse. A ales să-şi aducă expertiza în România, integrându-se în mediul local şi contribuind la transformarea unui sector adesea evitat chiar şi de tinerii români, care preferă să-şi îndrepte atenţia deseori către experienţele din străinătate. În cali-tate de director de strategie şi relaţii cu investitorii al DN AGRAR, cea mai mare fermă integrată de animale din ţară, el nu doar că şi-a găsit un loc în peisajul de afaceri românesc, ci şi-a pus amprenta pe evoluţia companiei, fiind astăzi una dintre figurile sale cheie.

    Pentru mine, această călătorie ca expat înseamnă să construiesc o punte între perspectivele internaţionale şi opor-tunităţile locale, asigurând astfel că DN AGRAR rămâne competitiv şi orientat spre viitor pe pieţele din România şi Europa”, descrie Peter de Boer, membru al CA şi director relaţii cu investitorii  la DN AGRAR Group, perspectiva sa asupra felului în care vede experienţa sa în România. Compania pe care o reprezintă, care a ajuns în prezent cea mai mare fermă integrată din ţară, a fost înfiinţată de tatăl său în 2008, ocazie cu care a aflat şi el de România: „Tatăl meu a luat această decizie cu o viziune inovatoare, o abordare neconvenţională şi o perseverenţă remarcabilă pentru a dezvolta afacerea în România, un loc unde cultura este, în multe privinţe, destul de diferită de a noastră. Construirea unei companii atât de mari a necesitat o minte deschisă şi capacitatea de a se adapta la un mediu nou, lucru pe care el l-a realizat cu succes de-a lungul anilor”.

    Pentru Peter de Boer, ţara noastră s-a dovedit a fi un loc dinamic în care să lucrezi, cu oameni talentaţi, cu o etică a muncii puternică şi un mediu de afaceri cu provocări, dar în continuă dezvoltare: „Decizia de a veni aici mi-a permis să conduc DN AGRAR printr-o fază importantă de creştere, mai ales după listarea noastră pe Bursa de Valori Bucureşti”. Peter de Boer şi-a început aventura ca expat în urmă cu câţiva ani, iar legătura sa cu România s-a con-struit treptat. Îşi aminteşte însă că prima impresie a fost una pozitivă, iar sentimentul de curiozitate şi respect pentru cultura şi oamenii de aici i-au facilitat tranziţia către noul mediu. „Prima mea impresie despre România a fost una de curiozitate şi intrigă. Am fost impresionat de frumuseţea naturală a ţării şi de potenţialul său agricol, mai ales în sectorul în care activez,” povesteşte el. „România are o bogată moştenire culturală, iar ospitalitatea oa-menilor a fost de asemenea remarcabilă. Oamenii m-au primit cu braţele deschise, ceea ce a făcut tranziţia mai uşoară.” Adaptarea a fost un proces care a cerut însă flexibilitate şi deschidere la nou. „Ca expat, experienţa mea a fost în acelaşi timp bogată şi provocatoare în multe privinţe. Adaptarea la o cultură nouă şi la un mediu de afaceri diferit a necesitat flexibilitate şi o mentalitate deschisă, dar a fost recompensată de rezultatele concrete pe care le văd astăzi în munca mea,” explică el.

    Peter de Boer deţine o diplomă de licenţă de la Facultatea de Drept şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universi-tăţii Leiden şi a urmat un curs de evaluare financiară la CFI. După o carieră începută ca analist de afaceri şi con-sultant în managementul schimbării, Peter a intrat în afacerea de familie DN AGRAR în 2019, pentru a sprijini listarea companiei pe Bursa de Valori Bucureşti: „Am considerat că este o oportunitate excelentă de a învăţa. Am avut iniţial unele rezerve, pentru că îmi plăcea viaţa şi locul unde trăiam, însă ştiam că oportunităţile cer sacrificii”. A fost o etapă de creştere şi consolidare pentru DN AGRAR, în care Peter a jucat un rol esenţial. „Îmi asum re-sponsabilitatea pentru tot ceea ce ţine de piaţa de capital, inclusiv relaţiile cu investitorii şi comunicarea cu piaţa de capital,” spune el. Sub coordonarea sa, DN AGRAR s-a listat cu succes pe piaţa AeRO în februarie 2022, iar acum el continuă să sprijine extinderea şi digitalizarea companiei, având în vedere noi linii de afaceri şi obiective ambiţioase de dezvoltare.

    El explică cum unul dintre cele mai mari avantaje ale DN AGRAR este echipa sa, compusă din aprox-imativ 300 de angajaţi. „Gestionarea unei echipe de 300 de persoane, dispersată în mai multe locuri, face dificilă conexiunea personală cu toţi. Fiind fiul fondatorului, uneori sunt comparat cu tatăl meu, dar stilurile noastre de leadership sunt distincte. Încă îmi dezvolt abilităţile de lider, dar angajamentul meu faţă de excelenţă şi dorinţa de a reuşi rămân neclintite,” mărturiseşte el. S-a luptat cu ideea că unii dintre colegi ar putea să îl vadă ca fiind acolo doar pentru că este „fiul cuiva”,  dar abordarea sa a fost să înceapă într-o poziţie care să-i permită să petreacă timp în diverse departamente, pentru a câştiga experienţă practică: „M-am concentrat pe a asculta şi a învăţa, chiar dacă aveam propriile perspective în anumite privinţe. După un an, un an şi jumătate de muncă dedicată, am reuşit să mă impun ca un atu valoros şi să câştig recunoaştere în cadrul companiei”.

    Subliniază şi că fiecare provocare în această industrie complexă este o ocazie de a învăţa. „Creşterea unei afaceri de familie nu este o sarcină uşoară, dar este o provocare pe care o accept cu toată inima. Fiecare pas înainte ne aduce mai aproape de scopul nostru şi mă bucur să contribui la succesul DN AGRAR,” adaugă el. Pentru Peter, România este mai mult decât o destinaţie de expat; este o oportunitate imensă în sectorul agricol. „România este esenţială pentru strategia de dezvoltare a grupului DN AGRAR,” spune el. De la intrarea pe piaţă, în 2008, compania a investit aproximativ 100 de milioane de euro, iar compania a trecut printr-un proces accelerat de extindere şi consolidare, incluzând două achiziţii recente susţinute prin finanţare bancară şi prin piaţa de capital. „Ne-am triplat afacerea de la listare şi suntem pe cale să o dublăm din nou până în 2027,” explică Peter, subliniind că DN AGRAR îşi propune să devină unul dintre cei mai mari producători de lapte din Europa, cu o producţie anuală de 100 de milioane de litri până în 2028.


    Carte de vizită

    Peter de Boer, membru CA şi director relaţii cu investitorii DN AGRAR Group
    1. S-a alăturat echipei DN Agrar Group în 2019 ca manager financiar corporativ strategic şi manager relaţia cu inves-titorii;
    2. A coordonat listarea companiei în piaţa AeRO a BVB şi se ocupă de strategie de dezvoltare şi digitalizare, precum şi de cea de IR;
    3. Este absolvent al Facultăţii de Drept şi Administrarea Afacerilor la Universitatea Leiden şi al cursului de evaluare financiară de la CFI.


    Unul dintre proiectele inovatoare pe care le coordonează este dezvoltarea unei fabrici de compost lângă ferma Apold, menită să ges-tioneze deşeurile într-un mod eficient şi să genereze venituri suplimentare prin vânzarea de compost. „Este un pas important în direcţia sustenabilităţii şi un element cheie în strategia noastră de reducere a costurilor şi de diversifi-care a surselor de venit,” explică Peter. În paralel, proiectul biometanului rămâne o prioritate. „Prin utilizarea de-jecţiilor animaliere în producţia de biogaz, DN AGRAR va reduce emisiile de carbon cu 90%,” adaugă el. Dincolo de reuşitele profesionale, viaţa de expat are provocările sale. „România oferă o experienţă culturală unică, dar bineînţeles, uneori ritmul vieţii aici pare mai lent comparativ cu cel din Olanda,” recunoaşte Peter. „Accesul la ser-vicii de calitate, în special în afara oraşelor mari, poate fi mai limitat, iar birocraţia şi procesele administrative pot fi lente şi complicate, îngreunând uneori progresul.” Cu toate acestea, Peter vede aceste provocări ca pe o oportuni-tate de creştere personală şi profesională. „Cred că aceste provocări ne ajută să ne dezvoltăm, ne lărgesc orizon-turile şi ne fac mai flexibili,” spune el. În calitate de perfecţionist, admite că uneori concentrarea sa pe obiective poate fi o provocare pentru echipă: „Am învăţat să echilibrez celebrarea succeselor cu o gândire orientată spre viitor. Organizez sesiuni de feedback regulate pentru a înţelege perspectivele colegilor şi a-mi ajusta abordarea”.

    Referitor la costul vieţii, Peter consideră că România este o destinaţie accesibilă, mai ales în oraşe precum Alba Iulia, Sibiu şi Cluj. „Costurile zilnice, cum ar fi cumpărăturile, mesele în oraş şi transportul, sunt mult mai accesibile comparativ cu alte ţări în care am trăit şi lucrat. De exemplu, să iei masa la un restaurant bun în aceste oraşe este mai ieftin decât în Europa de Vest,” explică el. În Bucureşti, costurile sunt similare cu cele din Amsterdam. Pe lângă accesibilitatea costurilor, Peter consideră că România oferă şi alte avantaje expaţilor, în special în Transilvania, o zonă ideală pentru dezvoltarea afacerilor agricole. „Una dintre raţiunile pentru care familia mea a ales să îşi sta-bilească ferma aici a fost accesibilitatea terenurilor fertile şi biodiversitatea ridicată, care permit practicarea unei agriculturi durabile şi organice. De asemenea, guvernul oferă stimulente pentru dezvoltarea agricolă, iar noi am beneficiat de fonduri europene şi granturi locale menite să sprijine inovaţia şi sustenabilitatea,” explică Peter.


    Peter de Boer: „Una dintre raţiunile pentru care familia mea a ales să îşi stabilească ferma aici a fost accesibilitatea ter-enurilor fertile şi biodiversitatea ridicată, care permit practicarea unei agriculturi durabile şi organice. De asemenea, guvernul oferă stimulente pentru dezvoltarea agricolă, iar noi am beneficiat de fonduri europene şi granturi locale menite să sprijine inovaţia şi sustenabilitatea.“


    Ce urmează pentru DN AGRAR Group în România? Potrivit lui Peter de Boer, ţara oferă condiţii excelente pentru creşterea bovinelor de lapte, cu un climat favorabil şi soluri agricole de calitate. Acest lucru, combinat cu cererea în creştere pentru laptele necesar în producţia de lactate, deschide noi oportunităţi pentru DN AGRAR pe piaţa locală. „Credem cu tărie că DN AGRAR are un viitor promiţător în România, datorită climatului favorabil pentru creşterea bovinelor şi calităţii superioare a solurilor agricole,” afirmă el. De la intrarea sa pe piaţa românească în 2008, DN AGRAR a investit aproximativ 100 de milioane de euro, desfăşurând un proces rapid de consolidare şi extindere, in-clusiv două achiziţii majore. „Am reuşit să ne extindem considerabil prin achiziţii şi consolidare, iar listarea pe Bur-sa de Valori Bucureşti în 2022 ne-a permis să exprimăm public angajamentul nostru faţă de dezvoltarea continuă,” explică de Boer.  Această listare a marcat un moment important pentru companie, care şi-a triplat afacerea de atunci, înregistrând o creştere constantă a EBITDA şi stabilindu-şi obiectivul de a-şi dubla activitatea până în 2027. „Suntem pe cale să ne dublăm din nou afacerea până în 2027, iar unul dintre principalele noastre proiecte pentru următorii ani este Ferma Straja,” explică DN AGRAR.

    „Acest proiect va creşte semnificativ capacitatea noastră de producţie”. DN AGRAR şi-a propus să investească şi în proiecte sustenabile care să sprijine creşterea pe termen lung şi eficienţa operaţională. Un exemplu recent este fabrica de compost din apropierea fermei din Apold, care va gestiona deşeurile mai eficient şi va genera o nouă linie de afaceri. „Fabrica de compost va deveni operaţională în curând şi ne va permite să reducem costurile şi să generăm venituri suplimentare prin vânzarea compostului,” spun reprezentanţii companiei. În paralel, compania a început un proiect de certificare voluntară a compostului, un proces complex de cinci ani, cu posibilitatea de a tranzacţiona certificatele obţinute după doi ani. “Certificarea compostului este o iniţiativă care ne susţine an-gajamentul faţă de agricultură circulară şi durabilă,” subliniază Peter de Boer.


    DN AGRAR Group în România
    1. Compania DN AGRAR Group (simbol BVB: DN) este cea mai mare fermă zootehnică integrată din România; gru-pul DN AGRAR include 12 societăţi, dintre care patru ferme a căror activitate principală o reprezintă creşterea bovinelor de lapte (ferma Prodlact), producţia de lapte de vacă (fermele Cut, Lacto Agrar şi Apold), precum şi producţie agricolă vegetală.
    2. În domeniul cerealelor, firmele din grupul DN AGRAR cultivă în acest moment peste 7.000 de hectare, localizate pe raza judeţelor Alba, Sibiu şi Hunedoara, şi obiectivul este să ajungă la o suprafaţă lucrată de 10.000 de hectare prin achiziţia altor ferme cu producţie agricolă vegetală şi/sau zootehnică. Producţiile obţinute din culturile înfiinţate sunt folosite în principal pentru asigurarea bazei furajere pentru fermele proprii.
    3. Compania a fost înfiinţată în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer şi este listată la Bursa de Valori Bucureşti, în piaţa AeRO din februarie 2022. Din
    1 martie 2024, acţiunile DN au fost incluse şi în indicii MSCI Frontier IMI şi MSCI Romania IMI (Investable Market In-dices), la categoria Small Cap.


    În plus, compania a anunţat recent semnarea unui parteneriat pentru construcţia celei mai mari instalaţii de producţie de biometan din România, cu o capacitate totală de până la 15 MW, în colaborare cu BSOG Energy. “Folosind dejecţiile de la propriile ferme în producţia de biogaz, DN AGRAR va reduce emisiile de carbon cu până la 90%,” explică reprezentanţii grupului. „Considerăm că agricultura circulară este viitorul şi ne angajăm să reducem deşeurile şi să maximizăm eficienţa resurselor.” În ceea ce priveşte evoluţia pieţei agricole româneşti în continuare, Peter de Boer anticipează o evo-luţie importantă a acesteia în anii următori, alimentată de o serie de tendinţe cheie. „Ne aşteptăm la o creştere continuă a cererii pentru produse lactate de înaltă calitate, produse local. Consumatorii sunt din ce în ce mai atenţi la provenienţa şi calitatea alimentelor lor, iar preferinţa pentru produse sustenabile şi etice este în creştere,” spune el. Această tendinţă este în concordanţă cu accentul pus de DN AGRAR pe practicile agricole circulare şi durabile. El consideră, de asemenea, că dependenţa României de importurile de lapte – care reprezintă în prezent peste 50% din consumul intern – oferă o oportunitate majoră. „Anticipăm o tranziţie către o mai mare autosuficienţă în producţia de lapte, sprijinită de investiţiile în infrastructura locală şi tehnologiile agricole,” explică echipa de man-agement. DN AGRAR este bine poziţionată pentru a capitaliza această tendinţă prin extinderea capacităţii de producţie, contribuind astfel la reducerea dependenţei României de importuri. În ansamblu, DN AGRAR este hotărâtă să îşi menţină traiectoria de creştere şi să continue planurile ambiţioase pentru viitor: „Suntem lideri în domeniul nostru în România şi ne dorim să rămânem în frunte, fiind cei mai buni în agricultura circulară, o abordare holistică a agriculturii care urmăreşte minimizarea deşeurilor şi maximizarea eficienţei resurselor,” concluzionează el.

    Pe lângă obiectivele profesionale, Peter şi-a fixat şi câteva scopuri personale pe care doreşte să le atingă în România. „Unul dintre obiectivele mele este să menţin un echilibru sănătos între muncă şi viaţa personală. Îmi place să călătoresc şi să explorez natura din România, dar şi să mă reconectez cu familia şi prietenii din Olanda,” povesteşte el. „Îmi fac timp pentru activităţi recreative, cum ar fi golful şi vizitele la muzee. Sportul este, de ase-menea, o prioritate; cred că este esenţial pentru sănătatea mentală şi fizică, fiind o modalitate excelentă de a re-duce stresul şi de a-mi redirecţiona atenţia.” Privind înainte, un obiectiv personal este să înveţe să piloteze un avion Cessna de mici dimensiuni, o abilitate pe care i-ar plăcea să o exploreze când va avea mai mult timp.   

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Peter de Boer:

    1. Cum aţi descrie costul vieţii aici, comparativ cu experienţele dumneavoastră anterioare?
    Costul vieţii în România, mai ales la Alba Iulia, unde avem sediul central, este relativ accesibil comparativ cu alte ţări în care am trăit şi lucrat. Cheltuielile zilnice, cum ar fi cumpărăturile, mesele la restaurant şi transportul, sunt, de asemenea, mai accesibile. De exemplu, o masă la un restaurant bun în Alba Iulia, Sibiu sau Cluj este mai ieftină decât în oraşele din Europa de Vest. În Bucureşti, costurile sunt mai apropiate de cele din Amsterdam.


    2. Care sunt principalele avantaje pe care le-ar putea găsi aici un expat, cu exemple din experienţa dumneav-oastră?
    Frumuseţea naturală. Experienţele în aer liber, fie că este vorba de schi în munţi sau explorarea unor locuri precum Transfăgărăşan, Straja din judeţul Hunedoara, Braşov, Sibiu, oferă multe de explorat şi de savurat în afara contex-tului profesional. România este un loc plăcut de trăit şi, fiind parte a Uniunii Europene, ne permite să ne dezvoltăm afacerea.  Văd mai multe avantaje cheie şi pentru afaceri, mai ales pentru cei implicaţi în agricultură, în special în regiuni precum Transilvania, unde terenul fertil este disponibil la un cost mai redus comparativ cu Europa de Vest. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care familia mea a ales să îşi stabilească ferma aici. Terenul este mai ac-cesibil şi bogat în biodiversitate, fiind ideal pentru practicarea unei agriculturi durabile şi ecologice. De asemenea, guvernul oferă diverse stimulente pentru dezvoltarea agriculturii şi afacerilor rurale. Am beneficiat de finanţări eu-ropene şi granturi locale orientate spre susţinerea inovaţiei şi sustenabilităţii în agricultură. Aceste stimulente fi-nanciare ne fac mai uşor accesibile investiţiile în echipamente moderne şi tehnologii, permiţându-ne să creştem productivitatea. Pe scurt, consider că România, în special Transilvania, este un loc în care expaţii pot găsi opor-tunităţi, sprijin şi o calitate plăcută a vieţii, în timp ce îşi construiesc o afacere de succes.


    3. Ce sfat aţi oferi oamenilor din întreaga lume care doresc să înceapă o viaţă în România – fie nomazilor digitali, fie executivilor expaţi?
    Îmbrăţişaţi această experienţă cu o minte deschisă şi un simţ al aventurii. Acordaţi timp pentru a înţelege cultura locală de afaceri şi pentru a construi relaţii, deoarece românii sunt foarte primitori.

  • Real Estate. Toamna se numără tranzacţiile din rezidenţial?

    Anul 2024 a venit cu creşteri neaşteptate în piaţa imobiliară din România, cu oraşe precum Iaşi, Cluj şi Braşov din ce în ce mai efervescente când vine vorba de achiziţiile de locuinţe. Răzvan Cuc, preşedintele RE/MAX România, a vor-bit în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro despre schimbările din piaţă, preferinţele pentru tranzacţiile cash şi aşteptările pentru următorii ani într-un context marcat de cerere ridicată şi ofertă în scădere.
     

    Toată piaţa imobiliară s-a apreciat în ultimele 12 luni, fie că vorbim despre oraşele mici sau mari. De exemplu, Iaşiul a avut o creştere mai mare decât media naţională, iar alte oraşe au avut o creştere sub această medie, dar în an-samblu toată piaţa a crescut,” a spus Răzvan Cuc, preşedintele RE/MAX România, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.   Cuc a menţionat că, deşi numărul tranzacţiilor rămâne constant, valoarea acestora a crescut în ultimele 12 luni, reflectând o creştere generală a pieţei.

    Referitor la piaţa rezidenţială, Cuc a precizat că tranzacţiile cu proprietăţi comerciale sau industriale sunt mult mai puţine comparativ cu cele din seg-mentul rezidenţial, care reprezintă aproximativ 80% din totalul tranzacţiilor. El vorbeşte din perspectiva reţelei RE/MAX, care are aproximativ 700 de membri la nivel national, astfel că nu reflectă neapărat nivelul întregii pieţe, însă, prin prisma acestei reţele, „numărul de tranzacţii a rămas oarecum constant, poate chiar a înregistrat o scădere uşoară, însă au crescut valorile de tranzacţionare pentru că a crescut piaţa, pe de o parte, dar şi pentru că noi am tranzacţionat proprietăţi cu o valoare medie mai mare decât acum un an”. Astfel, a scăzut numărul tran-zacţiilor cu valori mici, pentru că nu au mai fost finanţări în piaţă şi pentru că a scăzut livrarea unităţilor de către dez-voltatori, pe de o  parte, dar şi pentru că oamenii s-au îndreptat către proprietăţi mai scumpe, case sau apartamente mai mari şi mai valoroase.

    Totodată, el a subliniat că accesibilitatea proprietăţilor din România este încă atractivă pentru cumpărători, iar preţurile mai scăzute, în comparaţie cu alte capitale europene, contribuie la o rată crescută a achiziţiilor fără finanţare bancară. „Bucureştiul, de exemplu, are preţuri mai mici raportate la venitul mediu decât majoritatea capitalelor europene, ceea ce face achiziţiile de locuinţe mai accesibile,” a adăugat Cuc. „Nicăieri în Europa de Vest, în vreo capitală a Europei de Vest, preţurile nu sunt aşa de mici raportat la salarii. Preţul pe metrul pătrat ajunge în Praga, de exemplu, la undeva 5.000 de euro. Acolo preţul pe metru pătrat undeva la 5.000 euro. Adică de două ori şi jumătate un salariu mediu şi cu cât mergi mai spre vestul Europei, indicatorul ăsta creşte. Deci mai multe salarii per metru pătrat pentru achiziţia unei locuinţe.”


    Carte de vizită

    1. Răzvan Cuc conduce RE/MAX România de peste zece ani, transformând-o dintr-o reţea mică, cu doar trei birouri şi 30 de agenţi, într-o organizaţie puternică, ce numără astăzi aproximativ 700 de consultanţi şi 60 de birouri la nivel naţional.

    2. Sub coordonarea sa, RE/MAX România a intermediat tranzacţii imobiliare care cumulează o valoare de peste 2,5 miliarde de euro, cu un portofoliu de peste 25.000 de unităţi locative tranzacţionate prin francizele companiei. Printre cele mai importante tranzacţii rezidenţiale se numără proprietăţi de peste 3 milioane de euro, precum şi tranzacţii comerciale semnificative, inclusiv un hotel de aproximativ 8 milioane de euro şi terenuri pentru proiecte imobiliare de peste 10 milioane de euro.

    3. Un lider orientat către antreprenoriat şi dezvoltare organizaţională, crede în importanţa sensului în carieră pentru echipa sa, afirmând că succesul în această industrie nu va fi redus de tehnologie, ci va depinde de împlinirea per-sonală şi profesională a agenţilor săi.


    Legat de tranzacţiile realizate cu bani cash, Răzvan Cuc a punctat că aproximativ jumătate dintre achiziţiile realizate la nivel naţional sunt plătite integral din resurse proprii: „Aproximativ 50% din achiziţii se fac fără finanţare bancară, ceea ce arată o preferinţă clară pentru achiziţiile cu bani lichizi. Cred că pe măsură ce băncile vor aduce pachete de finanţare mai convenabile, procentul de creditare va creşte. Fie că vorbim despre zona asta antreprenorială, fie că vorbim despre investiţii, suntem mai puţin îndatoraţi, avem nişte soluţii de finanţare mai puţin performante decât piaţa vest-europeană  sau, ştiu eu, nord-americană, alte pieţe cu economii mai mature. Şi aceşti factori contribuie cumva la această situaţie în care avem un procent mare de tranzacţii realizate din resurse proprii.”

    În privinţa diferenţelor de preţ dintre oraşele mari, Cuc a menţionat că Clujul şi Braşovul au devenit cele mai scumpe pieţe imobiliare din ţară, cu preţuri de 2.700 şi, respectiv, peste 2.000 de euro pe metru pătrat, devansând Bucureştiul. „Braşovul, de exemplu, a surclasat deja Bucureştiul şi este acum a doua cea mai scumpă piaţă din ţară, după Cluj. La Cluj, preţul mediu este de aproximativ 2.700 euro pe metru pătrat, iar în Braşov undeva la 2.000-2.100 euro pe metru pătrat,” a explicat el. Totodată, Iaşiul a înregistrat o creştere procentuală semnificativă a preţurilor locuinţelor în acest an, de peste 15%, datorită po-tenţialului economic şi infrastructurii în dezvoltare.

    Un alt aspect discutat a fost preferinţa pentru apartamentele vechi, care sunt considerate mai accesibile şi, în multe cazuri, amplasate în zone mai centrale sau bine conectate la infrastructura oraşului. „Locuinţele vechi au un avantaj major, şi anume că ele sunt ocupabile imediat. În plus, multe dintre acestea sunt amplasate în locaţii mai bune, mai aproape de liniile de transport şi de centrele de car-tier, un factor important pentru mulţi cumpărători,” a explicat Răzvan Cuc. Legat de achiziţiile imobiliare, Cuc a recomandat atenţie sporită la detaliile contractuale şi la istoricul dezvoltatorului în cazul locuinţelor noi. „Cumpărătorii ar trebui să fie foarte atenţi la clauzele contractuale şi să evite avansurile mari, mai ales dacă şantierul nu este încă demarat. Este important să te uiţi şi la istoricul dezvoltatorului şi la proiectele anterioare pe care le-a finalizat. Aceste detalii pot face diferenţa între o achiziţie sigură şi una riscantă.”    

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Răzvan Cuc, preşedinte, RE/MAX România

    1 . De ce preferă românii apartamentele vechi, aşa cum reiese dintr-un studiu pe care l-aţi publicat recent?
    Vorbim despre o chestiune de buget, accesibilitate, nevoi de trai. Locuinţele vechi au un mare avantaj, şi anume că ele sunt ocupabile imediat, gata construite, iar în majoritatea cazurilor se află în zone mai avantajoase decât cele nou construite, care se dezvoltă mai degrabă în zone periferice. Se mai întâmplă să fie şi „plombe” în planul urban-istic al oraşelor, însă proiectele mari sunt realizate unde există terenuri disponibile, deci, în general, în zone mai puţin centrale. Avantajul apartamentelor vechi, pe lângă faptul că sunt imediat ocupabile şi intabulate, este că fi-nanţarea pentru ele este mai uşor de accesat, având şi o localizare mai convenabilă.

    2. La ce ar trebui să fim atenţi atunci când cumpărăm o locuinţă „pe hârtie”?
    În primul rând, trebuie să citim cu atenţie contractul. De multe ori este necesar un specialist, deoarece un dezvolta-tor cu intenţii neclare poate introduce clauze ascunse în contract. Acestea trebuie analizate de ochi experimentaţi – fie jurişti, avocaţi cu calificarea potrivită pentru a observa astfel de clauze, fie agenţi imobiliari foarte competenţi. Cumpărătorii trebuie să aibă grijă unde semnează, înţelegând clar obligaţiile şi riscurile asociate. Totodată, este esenţial să analizeze valoarea avansurilor – nu este firesc să fie solicitat un avans de 90%-100% dacă şantierul nu a început încă. Foarte important este şi „pedigriul” dezvoltatorului, adică istoricul proiectelor încheiate anterior.

    3. Cum va evolua piaţa rezidenţială în continuare?
    În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, mulţi se aşteptau ca preţurile să scadă anul acesta. Însă piaţa a crescut de la începutul anului, iar la un moment dat, cred că oamenii vor realiza că preţurile nu vor mai scădea, că inflaţia le erodează economiile şi că este momentul potrivit pentru a cumpăra. Odată cu acest „declic” psihologic, presiunea pe achiziţii va creşte, ceea ce va duce, evident, la creşterea preţurilor. Estimez că acest fenomen va deveni vizibil în perioada 2025-2026, când vom resimţi şi o presiune suplimentară din cauza ritmului redus de autorizare şi con-struire în marile oraşe. Clujul, de exemplu, trece deja printr-o astfel de situaţie, iar Bucureştiul este în aceeaşi cate-gorie. Sunt şi alte oraşe care ar putea să intre în această categorie. Din cauza scăderii ofertei şi a creşterii cererii, mă aştept la o tendinţă de creştere a preţurilor în următorii trei-patru ani.


     

  • Marile câştiguri despre care se vorbeşte prea puţin: Scăderea inegalităţilor veniturilor şi creşterea clasei de mijloc

    Una dintre cele mai importante ştiri, un adevărat breaking news, dar de data aceasta altfel, una dintre cele mai rele-vante analize, şi nu doar de ieri sau de luna aceasta, ci din ultimii ani, a fost cercetarea realizată şi publicată de Ella Kallai, economistul-şef al Alpha Bank România. Raportul, intitulat „Inegalitatea de venituri”, analizează evoluţia veniturilor disponibile ale populaţiei după aderarea la Uniunea Europeană pentru o parte dintre fostele ţări co-muniste – Polonia, Cehia, Ungaria, România şi Bulgaria – şi le compară cu media Uniunii Europene şi cu alte ţări din Uniunea Europeană.

    Analiza se concentrează pe venitul mediu disponibil şi pe evoluţia clasei de mijloc. Venitul disponibil mediu al României în 2023 a fost de 31% din media UE, adică 7.100 de euro, faţă de 23.000 de euro, în timp ce în 2007 era de 13%, respectiv 1.900 de euro faţă de 14.700 de euro, conform raportului Alpha Bank. Între 2023 şi 2007, venitul disponibil mediu anual a crescut de 4,8 ori în Bulgaria, de 3,7 ori în România, de 2,7 ori în Polo-nia, de 2,5 ori în Cehia şi de 1,9 ori în Ungaria, comparativ cu o creştere de 1,6 ori în Uniunea Europeană. Ella Kallai analizează şi inegalitatea veniturilor în ţările din regiune, unde observă evoluţii diferite, conform coeficientului Gini, un indicator a cărui valoare creşte odată cu inegalitatea de venituri.

    În perioada 2014-2023, inegalitatea de venituri a scăzut în România, Cehia, Polonia, Bulgaria şi a rămas constantă în Ungaria. Cehia este ţara cu cea mai mică ine-galitate de venituri, în timp ce Bulgaria şi România sunt ţările cu cea mai ridicată inegalitate, deşi în scădere. Scăderea inegalităţii de venituri este extrem de importantă, pentru că reflectă într-un fel sau altul gradul de coezi-une socială. Atunci când inegalitatea de venituri creşte, diferenţa dintre bogaţi şi săraci se măreşte, ceea ce, la un moment dat, poate conduce la o nemulţumire generală care afectează întreaga societate. „În timp ce inegalitatea de venituri rezultată din diferenţele de talent, efort şi noroc este inevitabilă, inegalitatea de venituri excesivă poate eroda coeziunea socială, poate duce la polarizare politică şi, în cele din urmă, la o creştere economică scăzută. Privită din această perspectivă, scăderea inegalităţii de venituri comparativ cu regiunea şi Uniunea Europeană, concomitent cu scăderea inegalităţii de venituri în ţară, reprezintă o realizare remarcabilă a României după aderarea la Uniunea Europeană”, menţionează Ella Kallai.

    Analistul-şef de la Alpha Bank România discută, de asemenea, evoluţia clasei de mijloc din punct de vedere al veniturilor, segment care include acea parte a popu-laţiei al cărei venit disponibil anual se situează între 75% şi 200% din venitul disponibil median anual. Conform ana-lizei, ponderea populaţiei care aparţine clasei de mijloc s-a extins de la 51% în 2007 la 61% în 2023. „Creşterea cu 10 puncte procentuale a fost cea mai amplă extindere din regiune, datorându-se atât reducerii ponderii clasei cu venituri mari de la 14% în 2007 la 8% în 2023, cât şi reducerii ponderii clasei cu venituri mici, de la 35% în 2007 la 31% în 2023”, se menţionează în raport. În Ungaria, clasa de mijloc s-a contractat la 65% în 2023, de la 70% în 2007. Clasa de mijloc este cea mai extinsă în Cehia (72%), urmată de Polonia (67%). Comparativ cu ţările membre UE mai vechi, precum Grecia şi Italia, clasa de mijloc din regiune tinde să fie mai extinsă, iar inegalitatea de venituri mai redusă.

    În valori nominale, clasa de mijloc din România este situată între 4.900 şi 13.100 de euro, 4.900-13.000 de euro în Bulgaria, 19.200-27.200 în Cehia, 5.500-14.800 de euro în Ungaria, 7.500-20.000 de euro în Polonia, 7.500-20.100 de euro în Grecia şi 14.900-39.600 de euro în Italia. Analiza este mult mai extinsă şi poate fi citită in-tegral pe site. După aderarea României la Uniunea Europeană, PIB-ul, care măsoară valoarea adăugată în ţară într-un an, a crescut de la 97,8 miliarde de euro la 320 de miliarde de euro în 2023 şi va ajunge la 350-360 de miliarde de euro în 2024. Investiţiile străine, care au început să vină de la finalul anilor ‘90, când s-a luat decizia ca România să intre în NATO în 2004 şi în Uniunea Europeană în 2007, fondurile europene, creşterea salariilor, creşterea com-paniilor româneşti mici şi mijlocii, stabilitatea politică au susţinut această creştere economică a României, care a avut ca rezultat reducerea inegalităţilor şi creşterea clasei de mijloc.

    După criza din 2008 şi începând cu 2012, creşterea accelerată a salariului minim, creşterea afacerilor mici şi mijlocii, scăderea dobânzilor la lei, presiunea de pe piaţa muncii, care a impus companiilor să crească salariile pentru a nu pierde forţă de muncă şi a atrage noi talente, creşterea clasei de corporatişti, în special din industria IT, şi nu în ultimul rând stabilitatea absolut remar-cabilă şi de neimaginat a cursului valutar leu/euro au dus la creşterea veniturilor, în special din punct de vedere procentual a celor cu venituri mici şi consolidarea unei clase de mijloc care fusese lovită de criza financiară din 2008. Este adevărat că am avut o creştere economică susţinută, dar care nu s-a transformat în totalitate în dezvol-tare economică şi de aceea multă lume consideră că nu s-a întâmplat nimic bun în România din momentul aderării la Uniunea Europeană.

    Au fost zone din România care au beneficiat de investiţii străine, de investiţii private româneşti, de un flux mai mare de fonduri europene, în timp ce alte zone, de obicei acolo unde influenţa baronilor locali, începând cu cei politici, a fost şi este mai mare, nu au beneficiat de investiţii. Aceste zone sunt captive statului, iar liderii politici şi economici au o retorică contra investiţiilor străine, contra celor care fac profit, contra instituţiilor europene şi euroatlantice. Covidul, războiul din Ucraina, criza preţului la energie, explozia inflaţiei şi creşterea exponenţială a dobânzilor nu au dărâmat economia românească, ci dimpotrivă, au făcut-o mai puternică. România a fost mai puternică pentru că au crescut veniturile disponibile, pentru că am avut o clasă de mijloc mai puternică, pentru că au fost găsite resurse financiare din alte zone decât cele tradiţionale, pentru că euro a fost ex-trem de stabil, pentru că piaţa afacerilor mici şi mijlocii s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 15 ani. România a avut şi are o şansă extraordinară, unică în istoria noastră, prin intrarea în Uniunea Europeană şi în NATO. Şi nu ar trebui să uităm acest lucru.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Un plan pe zece ani

    Construirea de comunităţi, extindere şi diversificare sunt direcţiile strategice vizate în dezvoltarea afacerilor HILS Development, care a marcat în 2024 un plus de 30% la capitolul tranzacţiilor de locuinţe faţă de anul trecut. Fundamentul pe care se sprijină acest plan, declară Ionuţ Negoiţă, fondator şi CEO al HILS Development, este acelaşi care a definit şi până acum construcţia dezvoltatorului: „responsabilitate faţă de mediu şi de oameni, transparenţă pe durata întregului proces de construcţie şi vânzare a unei locuinţe, dedicare şi implicare în comunităţile nou create pentru bucureşteni.”

    „Bucureştiul este un oraş foarte divers, iar fiecare zonă are propriile sale caracteristici, atât la nivel de aşteptări ale oamenilor, al stilului de viaţă, cât şi din perspectiva potenţialului de business. Suntem deschişi la ideea de a ne extinde şi de a diversifica oferta noastră de locuinţe în Bucureşti, pentru a fi competitivi pe o piaţă în continuă evoluţie. Indiferent însă de zonă, vom păstra acelaşi fundament care a stat la baza strategiei noastre de dezvoltare în sectorul rezidenţial şi care ne-a definit în faţa clienţilor noştri: responsabilitate faţă de mediu şi de oameni, transparenţă pe durata întregului proces de construcţie şi vânzare a unei locuinţe, dedicare şi implicare în comunităţile nou create pentru bucureşteni”, declară Ionuţ Negoiţă, Fondator & CEO al HILS Development . Tot el completează că sustenabilitatea proiectelor rezidenţiale devine de asemenea un element cheie al strategiei de viitor: HILS Sunrise, proiectul etalon al companiei în această direcţie, avansează conform planului, iar în 2026 îşi aşteaptă primii locatari. „Ne propunem să includem principiile de sustenabilitate ca elemente definitorii şi pentru alte potenţiale proiecte rezidenţiale din estul Bucureştiului şi, de ce nu, din alte zone ale oraşului.” 

    Cu şase proiecte rezidenţiale finalizate sau în curs de construcţie, în zona de est a Capitalei, HILS Development creează în Bucureşti adevărate comunităţi, „iar viziunea noastră în această direcţie se extinde pe un orizont de cel puţin zece ani. Comunitatea creată în cadrul proiectelor noastre rezidenţiale şi mixed-use din zona de est a Bucureştiului este în creştere şi are potenţialul de a ajunge la aproximativ 24.000 de locuitori”, adaugă Ionuţ Negoiţă. Momentan, trei din cele şase proiecte rezidenţiale dezvoltate de companie sunt încheiate şi locuite, respectiv HILS Pallady, HILS Splai şi HILS Brauner, ultimul fiind finalizat chiar în această toamnă. „Pe termen lung, ne focusăm pe consolidarea acestor comunităţi şi pe finalizarea proiectelor rezidenţiale anunţate în zona de est a Bucureştiului – HILS Sunrise, HILS Titanium şi HILS Republica.”


    „Ne uităm constant la evoluţia pieţei şi la identificarea de noi oportunităţi de investiţii, diversificarea fiind un element esenţial în procesul de dezvoltare şi creştere a unui business. Astfel, suntem deschişi şi am iniţiat deja discuţii cu privire la extinderea şi în alte zone ale Capitalei, proiecte pe care le vom anunţa în perioada următoare.”
    Bogdan Bălaşa, General Manager, HILS Development


    Pentru dezvoltarea proiectelor din portofoliu, HILS Development mizează în mare parte cu echipe interne de constructori, arhitecţi şi profesionişti, având aproximativ 500 de angajaţi.. „Această abordare integrată permite un control complet asupra întregului proces de construcţie, de la proiectare până la vânzare şi postvânzare, garantând cele mai înalte standarde de calitate şi expertiză pentru clienţii noştri. Să ai o astfel de echipă in house este cel mai mare avantaj al nostru, pentru că putem estima bine toate momentele cheie pentru construcţia unui ansamblu rezidenţial şi putem să ne ţinem angajamentele”, susţine Ionuţ Negoiţă. 

    În acest moment, strategia companiei este axată pe dezvoltarea de proiecte rezidenţiale şi mixed-use de dimensiuni medii şi mari, care să fie bine conectate la metrou. „Este important să avem impact asupra comunităţii şi în mod direct în viaţa oamenilor, prin oferirea de resurse pentru un trai de calitate şi locuinţe accesibile pentru un număr cât mai mare de bucureşteni. Oraşul se schimbă prin acţiunea fiecăruia dintre noi, iar HILS îşi asumă acest rol inovator şi deschizător de drumuri în ceea ce priveşte reîntinerirea urbană şi susţinerea unei noi generaţii de locuitori ai Bucureştiului”, afirmă CEO-ul şi fondatorul HILS Development, care de-a lungul experienţei sale de 19 ani în sectorul imobiliar în România a contribuit la finalizarea a peste 11.000 de locuinţe în Bucureşti, împreună cu echipele alături de care a lucrat. 

     

    Un apartament la fiecare 2 ore lucrătoare

    Dintre cele trei proiecte aflate în etapă de construcţie, HILS Republica va fi unul de regenerare urbană de tip mixed-use, major pentru zonă şi pentru companie, conform lui Bogdan Bălaşa, General Manager al HILS Development. La momentul încheierii întregului proiect,  HILS Republica va include peste 4.000 de locuinţe, o zonă comercială pe o suprafaţă de cca 3 hectare şi spaţii verzi de peste 5 hectare. „Ne uităm constant la evoluţia pieţei şi la identificarea de noi oportunităţi de investiţii, diversificarea fiind un element esenţial în procesul de dezvoltare şi creştere a unui business. Astfel, suntem des­chişi şi am iniţiat deja discuţii cu privire la extinderea şi în alte zone ale Capitalei, proiecte pe care le vom anunţa în perioada următoare”,
    declară Bogdan Bălaşa.

    Pentru prima jumătate a anului 2024, HILS Development a anunţat rezultate financiare în creştere, pe fondul vânzărilor de apartamente mai mari cu 28%. În iulie 2024 compania a încheiat cu Hubix Investment cea mai mare tranzacţie din acest an, pentru 50 de apartamente în HILS Sunrise. La aceasta se adaugă şi alte asemenea tranzacţii,  cu investitori interesaţi de a achiziţiona în fază de proiect, pentru 39 de apartamente în HILS Republica şi 30 de locuinţe în HILS Titanium. „Vânzările au continuat în acelaşi ritm şi în trimestrul al treilea din acest an. Astfel, suntem mulţumiţi de rezultatele la nouă luni: avem o creştere cu 30% a volumului de vânzări faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât ca valoare, cât şi în privinţa numărului de unităţi tranzacţionate”, detaliază general managerul companiei. Tot el adaugă că 2024 va marca o creştere de cel puţin 30% în comparaţie cu anul anterior, în ritm cu evoluţia înregistrată pe parcursul întregului an. „Echipa noastră de vânzări interacţionează zilnic cu potenţiali clienţi, resimţim o cerere crescută pentru locuinţe noi cu caracteristici similare celor pe care le oferim noi:  gama variată de compartimentări şi suprafeţe, finisaje de calitate, modalităţi de plată flexibile, acces facil la staţiile de metrou, insfrastructura dezvoltată a zonei, serviciile postvânzare oferite de dezvoltator şi apartenenţa la o comunitate deja formată, precum şi acces la servicii educaţionale şi de sănătate în zona”, detaliază Bogdan Bălaşa. 

    Una dintre deciziile strategice ale companiei este constituirea unui stoc de locuinţe, disponibile imediat, un aspect care cântăreşte greu în decizia clientului care doreşte să se mute rapid. „Ne-am propus să avem constant un stoc de apartamente gata pentru mutare. Pentru finalul acestui an, estimăm că vom avea în stoc 400 de locuinţe în ansambluri rezidenţiale deja locuite şi bine conectate cu restul oraşului”, susţine Bogdan Bălaşa. El adaugă că HILS Development menţine ritmul de peste 1.000 de locuinţe finalizate anual, realizabil datorită unui forţei de construcţie interne, precum şi a echipei care reuneşte constructori, arhitecţi, peisagişti, profesionişti în vânzări, marketing şi relaţia cu clienţii. 


    „Peste un sfert dintre noii clienţi aleg locuinţele construite de companie datorită recomandărilor pe care le primesc de la actualii locatari. Comunitatea creată în jurul fiecărui proiect rezidenţial este esenţială pentru HILS, fiind parte a strategiei de business. Acest procent de 30% este unul foarte bun, pentru că suntem conştienţi că alegerea unei locuinţe este un proces dificil şi costisitor. Cumpărăm o casă, de cele mai multe ori, o dată în viaţă.”   
    Iulia Iana, Director Marketing HILS Development


    Miză pe coagularea comunităţilor

    „HILS Development are o experienţă în domeniul rezidenţial şi mixed-use, avem deja trei proiecte de mari dimensiuni locuite şi alte trei în diverse faze de construcţie. Comunitatea creată în cadrul proiectelor noastre rezidenţiale şi mixed-use, din zona de Est a Bucureştiului, este în creştere şi are potenţialul de a ajunge la aproximativ 24.000 de locuitori la momentul încheierii tuturor celor şase proiecte anunţate”, susţine Iulia Iana, Director de Marketing în cadrul HILS Development. Ea detaliază că modalitatea de a se implica în viaţa comunităţilor HILS implică două abordări. În primul rând, echipa companiei soluţionează şi propune îmbunătăţiri pentru problemele care pot apărea în momentul în care un nou ansamblu rezidenţial este locuit. Există echipe dedicate, care se implică în mentenanţa spaţiilor comune, în asigurarea şi dezvoltarea gamei de facilităţi pentru locatari. De asemenea, locuitorii HILS au acces la servicii medicale, de  petrecere a timpului liber, la o zonă comercială, la transport în comun. 

    Mai mult de jumătate dintre românii care locuiesc la bloc (65%) nu-şi cunosc vecinii deloc sau în mică măsură şi că puţini dintre ei se cunosc bine (27%) sau foarte bine (8%), potrivit unui studiu publicat la începutul acestui an de ONG-ul ÎntreVecini. Printre motivele care i-ar determina pe oameni să se cunoască mai bine, aceştia au menţionat necesitatea de a soluţiona probleme comune, dorinţa de a construi o comunitate mai strânsă, derularea unor proiectele comune în cartier, urmate de ocaziile de socializare organizate în cartier şi de interesul comun pentru activităţi sau hobby-uri. „Ne implicăm în a le oferi proprietarilor din ansamblurile HILS oportunităţi de se cunoaşte, de a interacţiona şi de a socializa. Spaţiile comune şi cele de joacă destinate copiilor din cadrul ansamblurilor HILS sunt gândite să le ofere oamenilor posibilitatea de a se întâlni şi crea legături. Mai mult, echipa HILS este implicată în organizarea de evenimente socio-educative, dedicate tuturor locatarilor, copii sau părinţi”, susţine Iulia Iana. 


    Cele 6 proiecte de mari dimensiuni gestionate în prezent de HILS Development în zona de est a Capitalei, finalizate sau în diferite etape de construcţie, cumulează peste 133.000 mp.


    Tot ea adaugă că peste un sfert dintre noii clienţi aleg locuinţele construite de companie datorită recomandărilor pe care le primesc de la actualii locatari. „Comunitatea creată în jurul fiecărui proiect rezidenţial este esenţială pentru HILS, fiind parte a strategiei de business. Acest procent de 30% este unul foarte bun, pentru că suntem conştienţi că alegerea unei locuinţe este un proces dificil şi costisitor. Cumpărăm o casă, de cele mai multe ori, o dată în viaţă.”

    Cât priveşte bunăstarea locuirii, Iulia Iana punctează că acest aspect poate fi înţeles diferit de fiecare individ în parte. Există însă o serie de criterii clare care pot fi folosite pentru a ne asigura că trăim sau achiziţionăm un apartament care are capacitatea de a oferi „bunăstare”: calitatea locuinţei şi, pe acelaşi nivel, vecinătăţile şi comunitatea, accesul la servicii şi facilităţi esenţiale (medicale, educaţie, zonă comercială, transport, petrecerea timpului liber, accesul la spaţii verzi). „Acum, mai mult ca oricând, clienţii au devenit conştienţi de necesitatea unor vecinătăţi bine puse la punct, care să le suplinească nevoile”, afirmă Iulia Iana. Dar, completează ea, cererea de locuinţe care să asigure toate aceste beneficii nu este ceva nou. Căutarea bunăstării nu este nicidecum un fenomen specific anului 2024. Singura diferenţă faţă de anii trecuţi constă în faptul că oamenii sunt mult mai conştienţi de posibilităţile pe care le au, cântăresc mai bine opţiunile, precum şi raportul cost-beneficiu. 

    Unul dintre cele mai importante aspecte pe care le iau în considerare clienţii care doresc să-şi cumpere o locuinţă este timpul petrecut pe drum spre şi dinspre locul de muncă, şcoli, grădiniţe, magazine şamd. HILS Development ţinteşte dezvoltarea conceptului de oraş de 15 minute care presupune, explică Bogdan Bălaşa, ca fiecare proiect HILS să fie gândit încă din etapa de planificare şi proiectare ca să le ofere viitorilor locatari acces rapid şi facil la tot ceea ce înseamnă viaţa urbană. „Pentru proiectele HILS din zona Pallady aceste 15 minute sunt deja o normalitate, pentru că oamenii din aceste comunităţi au acces la transport în comun, la centre comerciale, şcoli şi grădiniţe, un centru medical şi locuri de petrecere a timpului liber în imediata proximitate a locuinţei.”

    În plus, accesul joacă un rol cheie şi compania are pentru fiecare proiect un studiu de trafic, iar pe terenurile unde construieşte asigură dezvoltarea unei reţele de drumuri şi căi de acces pentru locatari, care să fie conexe infrastructurii urbane existente. „Unul dintre beneficiile proiectelor rezidenţiale din portofoliu este accesul la transportul public în comun, în special la reţeaua de metrou bine dezvoltată din zonă. Metroul este, pentru majoritatea locatarilor HILS, principala sursă de mobilitate, modul în care ajung la birou în diverse zone ale Bucureştiului, cu care merg la cumpături sau îşi duc copiii la grădiniţe sau şcoli”, punctează Bogdan Bălaşa.

     

    Pentru acum şi pentru mâine

    HILS Development investeşte 3 milioane de euro în prima precertificare Green Homes din estul Capitalei, investiţie care include atât costurile de precertificare, cât şi în tehnologiile şi facilităţile necesare conformării la standardul Green Homes. Precertificarea este o premieră pentru zona de est a Bucureştiului şi o inovaţie în portofoliul companiei, conform Iuliei Iana. Este vorba de complexul rezidenţial HILS Sunrise, construit pe un fost teren industrial dezafectat de cca 15.000 mp, care va cuprinde patru clădiri cu un total de 704 apartamente, cu locuri de parcare terane şi subterane.  „Procesul de precertificare, desfăşurat pe parcursul a 3 luni, face parte din strategia HILS Development de a dezvolta proiecte rezidenţiale cu impact redus asupra mediului, care regenerează ariile urbane şi susţin comunităţi sustenabile”, afirmă Iulia Iana. 

    HILS Sunrise marchează o evoluţie pentru viziunea companiei de a construi la scară mare „nu doar pentru acum ci şi pentru mâine. Proiectul are toate ingredientele să devină un studiu de caz pentru industria dezvoltărilor rezidenţiale din România – atât prin amploare cât şi prin complexitatea tehnologiilor folosite – de la regenerarea şi curăţarea terenului până la reducerea impactului asupra mediului atât pe durata construcţiei cât mai ales pe durata de utilizare a locuinţelor. HILS Sunrise va aduce beneficii importante viitorilor proprietari, dar şi comunităţii în ansamblu”, susţine reprezentanta companiei.  
    Construcţia are, exemplifică ea, sistemele avansate de monitorizare a energiei; reducerea consumului într-o clădire eficientă energetic se datorează în primul rând modului în care un bloc nou este construit, materialelor folosite, sistemelor de ventilaţie incluse. Astfel, conform Romania Green Building Council, proprietarii unei locuinţe certificate Green Homes pot economisi 744 de euro anual în comparaţie cu o locuinţă de tip B similară ca suprafaţă medie, de aproximativ 70 mp. Această economie se datorează ratei dobânzii mai mici pentru creditul verde şi costurilor reduse pentru consumul de energie, care pot scădea până la 33 de euro lunar.  


    „Preţul mediu pe mp în Bucureşti pentru o locuinţă nouă a crescut constant în ultimii ani. Un apartament nou din Bucureşti se vinde acum cu 1.993 euro/mp, potrivit indicelui imobiliare.ro. În septembrie 2023, un apartament nou se vindea cu 1.704 euro/mp, respectiv preţul mediu a crescut cu 17%, în doar un an. Faţă de septembrie 2020, preţul mediu pentru o locuinţă nouă a crescut cu 43%.”
    Andrei Ciobotaru, Director Dezvoltare HILS Development


    În plus, punctează Iulia Iana, „fiecare ansamblu rezidenţial şi mixed-use pe care îl realizăm include un echilibru între spaţiul alocat construcţiei în sine, căilor de acces, parcărilor, locurilor de joacă, spaţiilor verzi şi celor comerciale. Astfel, în cadrul celor trei proiecte finalizate (HILS Pallady, HILS Brauner şi HILS Splai), avem peste 25.000 mp de spaţii verzi. Odată cu finalizarea HILS Titanium, HILS Sunrise şi fazei 1 din HILS Republica, celelalte proiecte pe care le avem în zona de Est a Bucureştiului, suprafaţa alocată spaţiilor verzi din ansamblurile HILS aproape că se va dubla.” Cât priveşte infrastructura de parcare, cele şase proiecte reunesc până acum peste 5.000 de locuri de parcare terane, subterane şi supraetajate.

    În ultimii 10 ani, locuinţele certificate Green Homes din România au depăşit numărul de 18.000 de unităţi, conform Romania Green Building Council. Certificarea încurajează construirea de locuinţe de calitate mai bună, mai sănătoase, mai confortabile şi cu beneficii financiare pentru locatari, punctează Iulia Iana. „Reglementările de la nivel european, în materie de sustenabilitate a clădirilor, sunt cele care au potenţialul de a transforma mediul construit, pe termen lung. Astfel, din 2028 standardul nZEB devine ZEB pentru toate clădirile noi deţinute de autorităţile publice, respectiv acestea trebuie să aibă emisii zero. Ulterior, ZEB se va aplica, începând cu 2030, tuturor clădirilor nou construite din statele membre ale Uniunii Europene”, explică Iulia Iana. Tot ea spune că oamenii sunt tot mai interesaţi de impactul pe care ei înşişi îl au asupra mediului în care locuiesc, precum şi de cel al companiilor ai căror clienţi sunt. „Oamenii cu care discutăm despre HILS Sunrise vor să înţeleagă conceptul de sustenabilitate, ce presupune acesta în cazul construirii unei clădiri şi ulterior, pe parcursul locuirii în ea. Vor să afle informaţii legate de costuri, sunt direct interesaţi de eficientizarea acestora şi implicit a locuirii şi sunt deschişi chiar să-şi schimbe stilul de viaţă.” Dă ca exemplu faptul că locuitorii din complexurile HILS Pallady şi HILS Brauner au locuri de parcare, dar în proximitate sunt şi staţiile de metrou; astfel, locatarii pot alege să folosească transportul subteran în locul automobilelor.

    Mai mult de jumătate dintre bucureştenii care doresc să cumpere sunt fie la prima lor locuinţă pe care o deţin în proprietate (31%) sau trec la a doua locuinţă, tot în proprietate (32%), spune Iulia Iana, prezentând un studiu realizat pentru HILS Development de compania de cercetare de piaţă Reveal Marketing Research. Aproape 20% dintre bucureşteni cumpără o locuinţă din necesitate sau pentru a o oferi copiilor, iar puţin peste un sfert fac acest pas ca investiţie sau pentru închiriere. Studiul mai arată că românii preferă clădirile noi, eficiente energetic, asociate cu calitatea, care au un sistem de încălzire modern şi un spaţiu de locuit optim organizat. Capacitatea de a personaliza viitoarea locuinţă, de la finisaje la compartimentare, precum şi apartenenţa la o comunitate tânără – asociată deseori cu ansamblurile noi – sunt o parte dintre preferinţele respondenţilor în materie de locuire.

     

    Nou, mare şi eficient

    „Locuinţele noi sunt, în mod clar, preferate de către bucureşteni. Din studiile realizate de HILS Development, jumătate dintre cei care vor o locuinţă nouă caută apartamente cu o suprafaţă propice unei locuiri confortabile, respectiv de la 60 mp construiţi în sus. Clienţii îşi doresc apartamente moderne, finisaje contemporane, compartimentări mai generoase. O treime dintre bucureşteni caută în prezent apartamente cu trei camere şi tot mai puţini sunt cei care caută apartamente de tip garsonieră”, declară Andrei Ciobotaru, Director Dezvoltare, HILS Development. El adaugă că tranzacţiile pentru 60% dintre apartamente HILS vândute în prima parte a anului au fost realizate cu fonduri proprii ale clienţilor; 22% din cumpărări au fost realizate cu credit bancar şi 17% prin rate direct la dezvoltator.  

    Iar tendinţele din piaţa imobiliară locală sunt aliniate la ceea ce se întâmplă la nivel internaţional, punctează Andrei Ciobotaru, care povesteşte că la începutul lunii octombrie, în Germania, a avut loc EXPO REAL, cel mai mare târg pentru proprietăţi şi investiţii din Europa. „Am fost acolo, alături de colegii mei, şi am identificat o serie de tendinţe şi provocări actuale de pe piaţa europeană de real estate. Ne-am bucurat să vedem că proiectele pe care HILS le realizează sunt în avangarda acestor tendinţe, integrând concepte precum construcţii mixed-use, sustenabilitate şi eficienţă energetică, la nivelul celor din Europa”, afirmă directorul de dezvoltare al companiei. Tot el sumarizează câteva dintre aceste tendinţe, identificate la nivel european şi care vor marca şi piaţa locală: soluţiile tehnologice inovatoare care vor asigura sustenabilitatea dezvoltărilor rezidenţiale, digitalizarea şi, specific pieţei din România, regenerarea urbană prin reintroducerea în circuitul urban a terenurilor unde au funcţionat mari platforme industriale.

    Piaţa imobiliară din România este în creştere, observă Andrei Ciobotaru, iar cererea pentru locuinţe noi, sustenabile şi eficiente din punct de vedere energetic, devine din ce în ce mai mare. El mai adaugă că toate proiectele dezvoltate de companie sunt realizate preponderent din fonduri proprii, prin reinvestirea profitului obţinut şi prin credite bancare.  

    Cât priveşte preţurile din piaţa imobiliară, acestea continuă să crească. „Preţul mediu pe mp în Bucureşti pentru o locuinţă nouă a crescut constant în ultimii ani. Un apartament nou din Bucureşti se vinde acum cu 1.993 euro/mp, potrivit indicelui imobiliare.ro. În septembrie 2023, un apartament nou se vindea cu 1.704 euro/mp, respectiv preţul mediu a crescut cu 17%, în doar un an. Faţă de septembrie 2020, preţul mediu pentru o locuinţă nouă a crescut cu 43%. În zona Pallady însă, acolo unde sunt concentrate majoritatea proiectelor noastre, preţul mediu pe mp este în prezent de circa 1.850 euro/mp”, susţine Andrei Ciobotaru. Un ritm similar de creştere, la nivelul Capitalei, s-a înregistrat inclusiv pentru preţurile de vânzare a apartamentelor vechi, care în septembrie 2024 se vindeau la un preţ mediu de 1.779 euro/mp, conform indicelui imobiliare.ro.

    Piaţa imobiliară a fost marcată anul acesta, adaugă Bogdan Bălaşa, de creşterea TVA-ului de la 5% la 9%. „Această evoluţie s-a resimţit direct în preţul locuinţelor la nivelul întregii pieţe, fără însă să aibă un impact major asupra vânzărilor noastre. HILS Development a suportat diferenţa de TVA de la 5% la 9% pentru locuinţele cu o valoare de până la 120.000 euro. Astfel, clienţii au putut să îşi cumpere în prima parte a anului 2024 o locuinţă nouă HILS la preţul din 2023.” 

    În plus, proiectele dezvoltate de companie au fost premiate pe plan local şi internaţional. „Recent, pe 17 octombrie la Londra, HILS Titanium, proiectul nostru rezidenţial şi mixed-use din estul Bucureştiului, a fost premiat în finala European Property Awards. Premiul pe care HILS Titanium l-a obţinut la prestigioasa competiţie europeană vine după ce HILS Development a primit recent alte patru premii pentru excelenţă în sectorul imobiliar, în cadrul galei Romanian Property Awards. Proiectele pe care echipa HILS Development le-a realizat şi pe care continuă să le facă în zona de Est a Capitalei sunt cea mai bună carte de vizită pentru noi”, conchide Ionuţ Negoiţă.    

    1. HILS Brauner
    Start proiect: 2021
    Stadiu: finalizat în 2024
    Nr. de locuinţe: 8 blocuri, 1.336 apartamente
    Nr. de locuri de parcare: 1.363
    Suprafaţă totală teren : 28.653 mp
    Suprafaţă spaţii verzi: 8.596 mp
    Proximitate metrou: staţia Nicolae Teclu (600 de metri)


    2. HILS Pallady
    Start proiect: 2019
    Stadiu: finalizat în 2023
    Nr. de locuinţe: 12 blocuri, 1.908 apartamente
    Nr. de locuri de parcare: 1.996
    Suprafaţă totală teren: 48.080 mp
    Suprafaţă spaţii verzi: 15.424 mp
    Spaţii comerciale: cca 300 mp Proximitate metrou: staţia Anghel Saligny (50 de metri)


    3.Ž HILS Splai
    Start proiect: 2022
    Stadiu: finalizat în 2023
    Nr. de locuinţe: 1 bloc, 111 apartamente
    Nr. de locuri de parcare: 142
    Suprafaţă totală: 7.500 mp
    Suprafaţă spaţii verzi: 2.271 mp

    4. HILS Sunrise
    Start proiect: 2023
    Stadiu: faza 1 în construcţie
    Nr. de locuinţe: 4 blocuri, 704 apartamente
    Nr. de locuri de parcare: 732
    Suprafaţă totală: 15.000 mp
    Suprafaţă spaţii verzi: 4.500 mp
    Spaţii comerciale în incinta ansamblului: cafenea, minimarket
    Proximitate metrou: staţia Anghel Saligny (450 de metri)


    5. HILS Titanium
    Start proiect: 2023
    Stadiu: faza 1 în construcţie (3 blocuri, 496 apartamente)
    Nr. total de locuinţe: 7 blocuri, 1.194 apartamente
    Nr. de locuri de parcare: 1.287
    Suprafaţă totală teren: 27.613 mp
    Suprafaţă spaţii verzi: 10.411 mp
    Spaţii comerciale în incinta ansamblului: cafenea, supermarket
    Proximitate metrou: staţia Nicolae Teclu (500 de metri)

    6. HILS Republica (dată finalizare faza 1 – iunie 2025) este cel mai ambiţios proiect de regenerare urbană din estul Capitalei
    Start proiect: 2023
    Stadiu: faza 1 în construcţie (2 blocuri, 369 apartamente)
    Nr. de locuri de parcare*: 370
    Suprafaţă totală teren*: 6.373 mp
    Suprafaţă spaţii verzi*: 2.157 mp
    Proximitate metrou: staţia Republica (600 de metri)
     *aferente fazei 1

    SURSA: compania