BusinessMagazin

Blog

  • Congresul SUA, de acord să aştepte neutralizarea armamentului chimic sirian

     Congresmenii au luat marţi o “pauză” în dosarul sirian, Senatul amânând până cel puţin săptămâna viitoare – la cererea lui Barack Obama – un vot de procedură asupra unei rezoluţii care autorizează recurgerea la forţă, cu scopul de a oferi timp preşedintelui să evalueze credibilitatea ofertei ruse de plasare sub control internaţional a arsenalului chimic sirian.

    În alocuţiunea sa, în care a oferit o şansă diplomaţiei dar a subliniat că opţiunea militară se află în continuare pe masă, Obama a interpelat în mod direct cele două cele mai ostile tabere faţă de o intervenţie în Congres.

    “Cer prietenilor mei de dreapta să îşi reconcilieze angajamentul în favoarea puterii militare americane cu lipsa de acţiune atunci când o cauză este atât de justă. Iar prietenilor mei de stânga le cer să îşi reconcilieze convingerile în favoarea libertăţii şi demnităţii pentru toţi cu aceste imagini cu copii care se zbat de durere, murind pe podele reci de spital”, le-a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia ar putea avea nevoie de alte două acorduri cu UE şi FMI

     Întrebat dacă partenerii din zona euro pregătesc un al treilea pachet de finanţare externă pentru Grecia, Coene a afirmat că va fi nevoie de cel puţin încă un acord.

    “Este clar că problema grecească nu a ajuns la final. Vom încerca să facem eforturi suplimentare – cu siguranţă încă un acord, poate chiar două – şi vom vedea cum evoluează situaţia”, a afirmat oficialul belgian la postul de radio RTBL, preluat de Wall Street Journal.

    Coene este membru în Consiliul Guvernator al Băncii Centrale Europene.

    Şeful băncii naţionale a Belgiei a adăugat că situaţia economică a Greciei traversează o perioadă de ameliorare, însă foarte lentă, iar rezolvarea problemelor ţării ar putea dura “mult mai mult timp”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile de consum au scăzut în august cu 0,2% faţă de iulie. Ce produse au avut cele mai mari reduceri de preţ

     Preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut, comparativ cu iulie, cu 0,1%, respectiv 0,3%, se arată într-un comunicat al INS.

    Cele mai mari scăderi de preţuri la alimente au fost înregistrate la fructe proaspete (12,3%) şi cartofi (8,1%).

    În prima parte a lunii august Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul executiv al Finanţelor Publice Ilfov a fost reţinut pentru luare de mită

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi cercetează pe Claudiu Ristea, director executiv la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ilfov, pentru luare de mită, şi pe Constantin Augustin Murgoci şi Alexandru Bogdan Filip, inspectori la AJFP Ilfov, pentru complicitate la luare de mită.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, în 5 septembrie, Claudiu Ristea a acceptat promisiunea administratorului unei societăţi comercială (denunţător în cauză) de a primi o sumă între 20.000 şi 30.000 de lei, pentru ca în schimb să semneze documentele necesare la deblocarea conturilor firmei.

    “Promisiunea i-a fost transmisă lui Ristea Claudiu prin intermediul învinuiţilor Murgoci Augustin Constantin şi Filip Alexandru Bogdan, inspectori, care i-au transmis persoanei denunţătoare acordul directorului, precum şi faptul că acesta, în schimbul promisiunii făcute, a semnat documentul necesar la unitatea bancară pentru deblocarea contului societăţii, urmând ca ulterior, denunţătoarea să retragă suma destinată directorului AJFP Ilfov şi să o remită prin intermediul celor doi inspectori”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Gabriel Resources au închis în scădere cu 4,4%, după ce au pierdut luni peste 50%

     Investitorii au tranzacţionat marţi 4,66 milioane de acţiuni Gabriel Resources, de trei ori mai puţine faţă de rulajul record de luni, însă de câteva ori mai multe faţă de o şedinţă obişnuită de tranzacţionare, când volumele sunt de ordinul câtorva sute de mii de titluri.

    Marţi, acţiunile Gabriel au scăzut în timpul şedinţei cu până la 22%, atingând un minim de 53 cenţi.

    Capitalizarea de piaţă a companiei a scăzut astfel la 249,66 milioane dolari canadieni, faţă de 261,19 milioane dolari la finalul zilei de luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul aprobă astăzi scrisoarea de intenţie pentru acordul preventiv cu FMI – surse

     Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, la finalul întrevederii cu parlamentarii UDMR, că săptămâna viitoare va prezenta în Parlament “liniile principale” ale viitorului acord cu FMI, BM şi CE, iar parlamentarii vor avea acces la scrisoarea de intenţie, însă documentul nu poate fi făcut public.

    “Am pus la dispoziţie textul scrisorii, nu este public, însă şi domnului Blaga i-l voi da şi celorlalţi lideri politici, pentru ca totuşi să nu discutăm pe speculaţii din presă (…) parlamentarii vor avea acces la scrisoarea de intenţie”, a spus Ponta.

    Premierul a afirmat că în plenul celor două Camere ale Parlamentului va prezenta săptămâna viitoare “elementele principale”, dar nu poate să prezinte public documentul până la aprobarea board-ului FMI, conform procedurilor instituţiei internaţionale.

    În ceea ce priveşte eventuala reducere a CAS cu 3%, propusă de PNL, Ponta a precizat că o decizie în această privinţă va putea fi luată la jumătatea lunii octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Pe pereţi

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)

    Dintre ele se face selecţia celor 4, maximum 6 cuvinte alese să dea identitate unei organizaţii. Odată înrămate şi agăţate strategic pe holuri sau prin birouri, lumea uită de ele, sau oamenii îşi amintesc, în medie, cam vreo 2 dintre ele. Viaţa organizaţională a acestor cuvinte, în loc să înceapă atunci când sunt puse pe pereţi, se termină.

    le fie sunt rodul unei munci bine intenţionate care se petrece cu uşile închise între câţiva oameni, fie sunt livrate la finalul unui team building la care participă echipa de top management, fiind apoi preluate de departamentul de comunicare internă şi înrămate, ori, în cel mai amuzant caz, „vin de la headquarter„. Ultima variantă este haioasă pentru că atunci când o organizaţie locală primeşte de la headquarter valorile, are impresia că efortul ei în legătură cu identitatea organizaţională este aproape încheiat. Aud companii spunând: Noi avem valorile/cultura de la headquarter! Maximul pe care îl poate da un headquarter este o direcţie de valori şi de principii de funcţionare, ceea ce este chiar recomandat, însă punerea lor în practică presupune o disciplină de fier, de zi cu zi, de proiect cu proiect, de discuţie cu discuţie.

    Inovaţia se obţine susţinând-o, nu impunând-o, loialitatea se creează, nu se cere, excelenţa are la bază o viziune, nu un standard sau o lozincă, încrederea se acordă, nu se câştigă, spiritul de echipă se creează, nu se forţează, cooperarea se construieşte, nu se consumă, iar felul în care toate aceste cuvinte prind viaţă este vital pentru sănătatea oricărei organizaţii. Respectul poate apărea pe pereţii mai multor organizaţii, dar operaţionalizarea lui poate fi diferită de la companie la companie, în funcţie de strategia sau de domeniul fiecăreia, însă în esenţa lui este o valoare fundamental umană şi punerea lui în practică va face diferenţa dintre rezultatele pe care le au organizaţiile care reuşesc să facă viu respectul şi cele care îl amintesc în pomelnice frumos şi îngrijit înrămate.

    Organizaţiile sunt ficţiuni sociale, adună temperamente şi caractere şi îşi formează un spirit propriu. Acest spirit are doi determinanţi de bază la pornire: mentalitatea ţării respective şi mentalitatea conducătorilor acelei organizaţii. Combinaţia dintre cele două mentalităţi dă tonul într-o organizaţie şi, chiar şi aşa, presupunând că cele două ingrediente sunt de calitate excepţională, nu este suficient ca să poţi crea şi conduce predictibil şi sustenabil ceea ce se poate numi spiritul unei organizaţii care livrează performanţă.

    Dincolo de competenţele profesionale pe care toţi conducătorii de organizaţii le au, diferenţa dintre organizaţiile excepţionale şi celelalte o face felul în care aceştia reuşesc să-şi facă organizaţiile să simtă şi să trăiască valorile de pe pereţi.

    Este suficient ca o singură dată un lider să facă invers decât scrie pe pereţi ca să creeze un model, o metodă de a aplica lucrurile, şi astfel să schimbe fără efort o organizaţie întreagă în rău. Însă, ca să o schimbe în bine, nu se poate altfel decât dacă se comportă absolut totdeauna el însuşi întocmai cum scrie pe pereţi. E uşor nedreaptă statistica, dar alta nu există. Cuvintele acelea dau tonul pe dos dacă sunt încălcate, dar dacă ar fi trăite conştient şi explicit, nici măcar nu ar mai fi nevoie de ele pe pereţi.

    Singurul lucru prin care, dacă l-ar face, organizaţiile ar putea atinge niveluri superioare de motivare, de angajament sau de servicii superioare ar fi să regândească toate proiectele şi toate mecanismele organizaţionale pe care le au deja punând acele cuvinte de pe pereţi în centru. Adică să îşi interogheze felul cum fac lucrurile şi să vadă dacă răspunsurile se întâlnesc cu ce scrie pe pereţi. Dacă nu se întâmplă astfel, fie nu scrie bine pe pereţi, fie nu e bun proiectul şi e nevoie de o decizie rapidă: fie adăugăm cuvinte noi pe pereţi sau înlocuim cuvinte vechi şi le dăm viaţă, fie schimbăm proiectul cu unul mai aliniat de care chiar este nevoie. Gânditul la identitatea şi la spiritul unei organizaţii şi menţinerea lor în direcţia în care are nevoie organizaţia să meargă este o slujbă cu normă întreagă, nu doar o treabă de fineţe. A face vii, trăite şi răspândite cuvintele de pe pereţi este partea cea mai grea, dar care face diferenţa între felurile de lideri de organizaţii şi între perfomanţele pe care ei le obţin. Este greu, mai ales atunci când ai putere să te întrebi de ce faci aşa cum faci şi dacă eşti aşa cum scrie pe pereţi.

  • Studiu de caz: Povestea prahovenilor care nu vor să exporte mobila produsă în România

    CONTEXTUL: Afacerile producătorilor de mobilă sunt în creştere, iar motorul acesteia sunt exporturile: circa 80% din producţia totală de mobilă părăseşte graniţele ţării, România situându-se pe locul 13 în lume în topul exportatorilor mondiali. Lucrurile diferă în ce priveşte consumul pe piaţa locală de mobilă, aflată în scădere de la începutul crizei.

    DECIZIA: În urmă cu cinci ani, conducerea Lemet Câmpina a hotărât dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s, ca urmare a identificării unei categorii de consumatori dispuşi să investească în produse de mobilier autohtone. Decizia a fost luată împotriva tendinţei generale, prin dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s în ţară şi prin dezvoltarea de produse după gusturile românilor.

    EFECTELE: Producătorul de mobilă a înregistrat o creştere a afacerilor de 21% în prima parte a anului curent, până
    la 8,3 milioane de euro. Reprezentanţii companiei previzionează o creştere de 20% pentru tot anul, la fel ca în 2012.

    EXPORTUL A REPREZENTAT ÎN ULTIMII ANI PENTRU MULTE INDUSTRII ŞI COMPANII «GURA DE OXIGEN» DE CARE AVEAU NEVOIE PENTRU O EVOLUŢIE POZITIVĂ A CIFRELOR„, explică Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina, tendinţa producătorilor autohtoni de a se orienta spre export. Rizea a identificat o cerere pentru mobilier autohton şi pe piaţa locală, argumentată de creşterea vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine, Lem’s. În 2012, aceasta a fost de 20%, până la 200 de milioane de lei, iar în primele trei luni ale anului curent a fost tot de circa 20%, până la 36,5 milioane de lei. De aceea, Rizea preferă să „lăsăm exportul pentru anii viitori, doar dacă va fi cazul„. Evoluţia de la începutul anului se datorează celor patru milioane de module de mobilier vândute pe piaţa locală doar prin magazinele din reţeaua Lem’s.

    Cea mai recentă investiţie făcută de producător a fost pentru deschiderea magazinului din Oradea, cel mai mare din reţeaua de retail ce ocupă 65.000 de metri pătraţi în toată ţara. Magazinul din Oradea s-a adăugat celorlalte zece deschise în cursul anului 2013, în urma unei investiţii de peste 10 milioane de lei. Decizia pentru extinderea reţelei a fost luată în urmă cu cinci ani, inaugurările de magazine făcând parte dintr-un proces de extindere şi de creştere a suprafeţelor de expunere generat de dezvoltarea produselor din portofoliu. În 2012 au fost deschise 12 magazine noi, iar ţinta fixată pentru 2013 este de 15, număr care ar adăuga încă circa 6 milioane de lei la capitolul investiţii.

    Evoluţia pozitivă a companiei este motivată şi de dezvoltarea de noi produse, concepute în urma unor studii făcute pentru ca mobila creată să fie potrivită „casei românilor„.  Iar românul este din ce în ce mai atent la cheltuielile pe care le face în materie de mobiler, observă Rizea. Omul de afaceri este optimist şi crede că 2013 va aduce o creştere a pieţei interne: „Consumatorul este tot mai pretenţios, dar bugete pentru achiziţie există„. În ce priveşte afacerile Lem’s, a observat o creştere a vânzărilor datorată categoriilor de produse premium şi de lux, un exemplu fiind un modul de bucătărie din segmentul premium, devenit lider de vânzări în reţea, cu 3.500 de unităţi vândute la un preţ mediu de 5.000 de lei.

    MOBILIERUL ESTE REALIZAT ÎN FABRICA DE LA CÂMPINA, fondată de Alexandru Rizea în 1991. Dacă la început businessul lui era constituit dintr-un un mic atelier, în care lucra primele piese de mână, ulterior şi-a construit propriile utilaje. În prezent, tehnologiile existente în fabrica ce se întinde pe 30.000 de metri pătraţi sunt cele mai noi existente la nivel mondial. Capacitatea de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, iar pe poarta fabricii ies anual peste 360.000 de module de mobilă. Lemet se numără în rândul primilor 20 de producători autohtoni, pe o piaţă estimată la circa un miliard de euro.

    Aceasta este dominată de trei firme maramureşene: afacerea românească Aramis Invest, estimată la peste 100 de milioane de euro şi despre care se spune că ar fi una dintre fabricile furnizoare ale retailerului suedez Ikea, compania italiană Italsofa, cu centrele de vânzări răspândite în toată Europa şi cu afaceri de 71,4 milioane de euro, precum şi compania producătoare de articole tapiţate Taparo, cu o cifră de afaceri de 60,7 milioane de euro. Majoritatea jucătorilor se axează pe exporturi, 80% dintre produsele fabricate în România ajungând în Marea Britanie, Belgia, SUA, Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia sau Slovacia.

    România se numără astfel printre principalii producători din lume, clasându-se pe locul 28 în topul statelor cu cea mai mare producţie de mobilă, potrivit unui studiu al World Furniture Outlook, care analizează cele mai mari 70 de pieţe. În ce priveşte consumul, suntem poziţionaţi pe locul 49. Printre principalele dificultăţi identificate de Rizea pe piaţă se numără cumpărarea substanţială de mobilier de import: „Statisticile arată că în România sunt aproximativ 2.000 producători de mobilier, însă doar o mică parte din ei reuşesc să înţeleagă comportamentul de consum al românilor şi să îşi adapteze produsele şi serviciile în funcţie de acestea„.

    La acestea se adaugă situaţia economică, care îngreunează procesul de achiziţie: rata crescută a şomajului, TVA-ul de 24%, care au de asemenea un rol în decizia românului de a face investiţii noi în piese de mobilier, dar şi în alte lucrări de renovare. Totuşi, Alexandru Rizea este încrezător, iar „strategia de expansiune a reţelei Lem’s în România este principalul obiectiv pentru următorii ani„.

  • Microsofokia. Cum s-a prăbuşit cea mai grozavă poveste de succes din istoria corporatistă a Finlandei

    STEPHEN ELOP, CEO-UL CANADIAN IMPORTAT ÎN 2010 CHIAR DE LA MICROSOFT, a fost descris de presa locală drept un cal troian trimis de Steve Ballmer pentru a pregăti compania să cadă, pe jumătate leşinată, în braţele grupului american. Investitorii au acţionat firesc: acţiunile Nokia au crescut cu aproape 50% în prima şedinţă bursieră după anunţarea tranzacţiei, în timp ce Microsoft, care a mai avut în ultimii ani probleme cu preluări neinspirate, a pierdut în zilele care au urmat 18 miliarde de dolari din valoarea de piaţă, sau aproape 7%.

    Parteneriatul dintre cele două companii, început la scurt timp după sosirea lui Elop la Nokia, nu a dat până în prezent rezultatele aşteptate. Produsele rezultate din combinaţie, deşi convingătoare şi apreciate, au reuşit doar să aplice o ultimă lovitură trupului neînsufleţit al BlackBerry, care nu a făcut faţă transformării smartphone-ului după momentul iPhone.

    Giganţii Google, Samsung şi Apple par de neatins, şi datorită bazei largi de utilizatori deja existente, de clienţi captivi care complementează din plin efortul de marketing. Din neputinţă sau lipsă de inspiraţie, Microsoft şi Nokia nu au reuşit să se impună, nu au scos niciun hit, niciun blockbuster care să servească drept fundaţie pentru o nouă generaţie de produse de succes, aşa cum au făcut-o iPhone sau Galaxy S.

    PRIN PRELUAREA NOKIA, MICROSOFT CONTINUĂ STRATEGIA ULTIMILOR DOI ANI, de a se extinde agresiv ca producător de electronice de consum, mizând pe construirea unui ecosistem de produse hardware, accesorii, aplicaţii şi dezvoltatori, toate interdependente, aşa cum a făcut Apple în 2007 cu iOS sau chiar Microsoft în anii ’90 cu Windows. Declinul industriei
    PC-urilor odată cu dezvoltarea sectorului smartphone-urilor şi tabletelor a muşcat din afacerile Windows, atât prin stagnarea şi apoi scăderea vânzărilor de dispozitive, cât şi prin înlăturarea monopolului de facto al popularului sistem de operare. Dacă în a doua jumătate a deceniului trecut aproape toate dispozitivele conectate la internet rulau sistemul de operare Windows, în primul trimestru al acestui an cota de piaţă a scăzut la 20%, pe fondul ascensiunii Android şi iOS.

    Microsoft şi-a păstrat poziţia solidă în domeniul software-ului şi serviciilor pentru companii, în pofida apariţiei unor competitori noi, puternici, odată cu dezvoltarea cloud computing-ului. De altfel, unii investitori au considerat că strategia optimă ar fi vânzarea activelor orientate către consumatori, precum Xbox, şi focusarea afacerilor pe zona corporate, unde marjele de profit sunt mai ridicate, iar piaţa este mai predictibilă.

    Preluarea Nokia cimentează strategia lui Ballmer de extindere agresivă în zona electronicelor de consum şi nu lasă loc pentru prea multe schimbări odată ce va fi desemnat un succesor în funcţia de CEO. Microsoft încearcă să se impună într-o piaţă dominată de Apple şi Google, care oricum oferă o rată mai redusă de profitabilitate faţă de serviciile corporate, unde compania străluceşte. Directorul general al Nokia, Stephen Elop, revine în cadrul Microsoft odată cu fuziunea celor două companii, şi a devenit astfel principalul candidat la funcţia lui Ballmer, cu şanse mari să continue strategia acestuia, criticată de unii investitori, potrivit analiştilor de la Sanford C. Bernstein.

    Acţiunile Microsoft au crescut cu 7,3% pe 23 august, după ce Ballmer a anunţat că se va retrage în termen de 12 luni din funcţia de CEO, pe care o ocupă din anul 2000. Întregul câştig a fost însă anulat de anunţul privind preluarea Nokia. Unii investitori aşteptau cu entuziasm un succesor din afară, cu idei noi, capabil să revigoreze afacerile unei companii care îşi pierde treptat cota de piaţă.

  • Marea Britanie, Franţa şi SUA prezintă marţi un proiect de rezoluţie pe tema Siriei

    “Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite vor prezenta astăzi o rezoluţie în cadrul Consiliului de Securitate ONU”, a declarat Cameron, insistând pentru fixarea unui calendar pentru distrugerea armelor chimice din Siria.