BusinessMagazin

Blog

  • Stolojan: Disputele interne pe Schengen nu ajută. Eram deja acceptaţi dacă nu era lovitura de stat

    Theodor Stolojan speră ca România să primească o veste bună în privinţa aderării la Spaţiul Schengen, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 7-8 martie: “Eu sper să avem o şansă să putem măcar în prima etapă, aşa cum a fost o înţelegere acum un an de zile, respectiv cu porturile şi aeroporturile, urmând ca în etapa a doua să putem primi liber în Schengen şi cu transporturile rutiere.

    Totuşi, aş vrea să precizez un lucru foarte limpede: dacă n-ar fi fost evenimentele din vara anului trecut, acea încercare de lovitură de stat, România era acum în prima etapă acceptată în Schengen, respectiv cu aeroporturile şi porturile. Eu sper totuşi ca acum, în martie, fiind din nou problema pe agenda Consiliului JAI, să reuşim acest lucru”.

    Eurodeputatul PDL crede că disputele interne dintre preşedintele Traian Băsescu şi USL pe tema Schengen nu ajută. “Evident că acest gen de puncte total diferite în interiorul unei ţări nu ne ajută deloc”, spune democrat-liberalul, citat de RFI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu atenţionează Guvernul cu privire la Oltchim şi Mechel: S-ar putea să ne trezim cu industria tăiată şi vândută la fier vechi

    “Un apel la Guvern: atenţie la Oltchim, aţi promis multe acolo; încercaţi să găsiţi măsuri care să creeze locuri de muncă pentru oamenii de la Oltchim”, a afirmat Băsescu, în conferinţa de presă de marţi seară de la Palatul Cotroceni.

    El a arătat că în următorul deceniu România va avea “zeci de miliarde” în autostrăzi şi căi ferate şi vor fi necesare cantităţi mari de oţel şi “s-ar putea să ne trezim” cu combinatele siderurgice ale Mechel tăiate şi vândute la fier vechi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nokia şi BlackBerry se bat pe clienţii corporate, în bătălia pentru locul 3 pe piaţa smartphone

    Grupul finlandez Nokia pariază că parteneriatul cu Microsoft, cel mai mare producător de software şi operator de servicii destinate companiilor, va ajuta smartphone-urile echipate cu Windows Phone să acapareze piaţa corporate, care preferă în mod tradiţional terminalele BlackBerry, potrivit unei analize Bloomberg.

    Smartphone-urile Nokia Lumia, inclusiv cele două noi modele prezentate în aceste zile la Mobile World Congress, Barcelona, sunt echipate de producător cu Microsoft Excel, Word şi PowerPoint, cele mai populare platforme software din categoria lor.

    Lupta pentru locul al treilea pe piaţa smartphone-urilor ar putea depinde în mare măsură de rezultatul duelului de pe segmentul telefoanelor şi serviciilor destinate companiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Guvernul începe un program de concedieri în 16 companii din energie, din acest an până în 2018. LISTA companiilor vizate

    Un document obţinut de MEDIAFAX relevă că sistemul de protecţie socială care va fi acordat acordat persoanelor ce urmează să fie disponibilizate prin concedieri colective începând cu acest an şi până în 2018, ca urmare a restructurării şi reorganizării unor companii de stat, a fost deja pregătit de Guvern şi urmează să fie introdus în perioada imediat următoare.

    Documentul, elaborat sub forma unui proiect de ordonanţă de urgenţă, stabileşte că societăţile care pot efectua concedieri colective şi numărul de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, dacă există un program de restructurare sau reorganizare aprobat, astfel încât concedierea colectivă să nu depăşească termenul de 31 decembrie 2018. Acelaşi document include însă şi o listă de 16 companii care au sau vor avea programe de restructurare sau reorganizare aprobate până în anul 2018.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Protest violent la Mechel Câmpia Turzii: Peste o sută de angajaţi disponibilizaţi îşi cer salariile în faţa combinatului. Oamenii au spart un geam al clădirii de birouri

    Oamenii s-au adunat miercuri dimineaţă în faţa combinatului Mechel Câmpia Turzii, protestul fiind spontan. Ei huiduie şi strigă “Hoţii” şi “Vrem salariile”.

    Protestatarii au încercat, într-o primă fază, să forţeze poarta combinatului, în condiţiile în care directorul unităţii a refuzat să vină să discute cu ei, după care foştilor angajaţi le-a fost deschisă poarta, ei reuşind să ajungă la clădirea administraţiei.

    Protestatarii au încercat să forţeze şi intrarea în clădirea în care se află birourile şi au spart un geam al uşii de la intrare, strigând “Hoţii, hoţii” şi cerând directorului combinatului să iasă să discute cu ei.

    La ora transmiterii acestei ştiri, o delegaţie a protestatarilor formată din cinci persoane a reuşit să intre în clădirea în care se află birourile conducerii combinatului, pentru a discuta cu reprezentanţii unităţii. Ceilalţi protestari se află în faţa clădirii de birouri, aşteptând rezultatul discuţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Budweiser, dat în judecată. Producătorul de bere, acuzat că pune prea multă apă în sticle

    Plângerea, care cere despăgubiri pentru toţi cumpărătorii de Budweiser din ultimii cinci ani, într-un cuantum neprecizat, a fost depusă vineri la un tribunal districtual din San Francisco.

    “Marile companii nu trebuie să mintă clienţii”, a declarat marţi unul dintre autorii plângerii, Nina Giampaoli, de la firma de avocatură Mills Law Firm. “Eu mă simt înşelată. Indiferent despre ce produs este vorba, oamenii trebuie să poată să aibă informaţii fiabile de la societăţi, pe etichete”, subliniază ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Copiii din Bulgaria, cei mai expuşi sărăciei şi excluziunii sociale în cadrul Uniunii Europene. Pe ce loc se află România

    Bulgaria este urmată de România (49 la sută), Letonia (44 la sută), Ungaria (40 la sută) şi Irlanda (38 la sută în 2010), conform datelor citate de Novinite în pagina electronică.

    Cele mai mici rate se regăsesc în Suedia, Danemarca şi Finlanda (toate cu 16 la sută), urmate de Slovenia (17 la sută), Olanda (18 la sută) şi Austria (19 la sută).

    Persoanele expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale sunt cele aflate în cel puţin una dintre trei condiţii: aflate în pragul sărăciei, defavorizate sever din punct de vedere material sau care locuiesc în gospodării cu o intensitate foarte redusă a muncii.

    Datele mai arată că în UE copii sunt cei mai expuşi sărăciei sau excluziunii sociale comparativ cu restul populaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul de eLearning implementat în Kazahstan de Siveco – finalist la European IT& Software Awards

    Peste 4.200 de resurse digitale educaţionale au fost implementate în 537 de centre de învăţământ din Kazakhstan, pentru 27 de discipline şcolare şi vocaţionale, precizează un comunicat al Siveco România, companie condusă de Irina Socol, remis agenţiei MEDIAFAX.

    “Suntem mândri că acest proiect dezvoltat pe parcursul unui an, cu scopul de a susţine programul guvernamental de dezvoltare a învăţământului din Kazakhstan, primeşte deja recunoaşteri la nivel internaţional şi suntem convinşi că nu va mai trece mult până va reprezenta un exemplu de bune practici şi pentru alte ţări din regiune. Până în 2015, elevii şi profesorii din peste 50% din şcoli vor beneficia de soluţia de conţinut digital dezvoltată de companiile CNI şi SIVECO România. Aceasta realizează o schimbare de paradigmă în abordarea procesului de predare şi învăţare, pe baza căreia se va asigura tranziţia învăţământului kazah de la forma sa tradiţională la un sistem educaţional informatizat”, a declarat Nurgaliyeva Gul Kumashevna, preşedintele Centrul Naţional de Informatizare, Kazakhstan, citată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Guvernul începe un program de concedieri în 16 companii din energie, din acest an până în 2018. LISTA companiilor vizate

    Un document obţinut de MEDIAFAX relevă că sistemul de protecţie socială care va fi acordat acordat persoanelor ce urmează să fie disponibilizate prin concedieri colective începând cu acest an şi până în 2018, ca urmare a restructurării şi reorganizării unor companii de stat, a fost deja pregătit de Guvern şi urmează să fie introdus în perioada imediat următoare.

    Documentul, elaborat sub forma unui proiect de ordonanţă de urgenţă, stabileşte că societăţile care pot efectua concedieri colective şi numărul de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, dacă există un program de restructurare sau reorganizare aprobat, astfel încât concedierea colectivă să nu depăşească termenul de 31 decembrie 2018. Acelaşi document include însă şi o listă de 16 companii care au sau vor avea programe de restructurare sau reorganizare aprobate până în anul 2018.

    Pe această listă au fost incluse Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Naţională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Huilei Petroşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Nationala a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Băiţa Ştei, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Electrica, cu filialele sale, şi Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blitzkrieg pe calea aerului

    SERVICII LA PREŢURI REZONABILE, ÎNSĂ NU IEFTINE”, este noul motto al operatorului aerian Lufthansa, adaptat unor strategii pe termen lung de combatere a creşterii preţului combustibililor, a tarifelor competitive lansate de operatorii low-cost sau a introducerii de noi taxe, cum ar fi cea anunţată recent de Uniunea Europeană în legătură cu emiterea de certificate verzi.

    Nu doar mottoul companiei reprezintă o noutate, grupul se află de mai bine de un an într-un program amplu de reorganizare, printre care cumpărarea de noi aeronave – 18 miliarde de euro au fost investiţi până acum în 168 de avioane noi -, îmbunătăţirea serviciilor din aeroporturi, cabine noi la toate cele trei clase în urma unei investiţii de trei miliarde de euro, precum şi o linie aeriană revoluţionară, un hibrid între low-cost şi zborurile tradiţionale, “noul Germanwings”.

    Astfel, dacă la nivel local piaţa a scăzut cu 5%, traficul Lufthansa a înregistrat în România o creştere de 12%, potrivit oficialilor companiei. Explicaţia o dă directorul general pe segmentul vânzări al Lufthansa România şi Moldova, Patrick Artiel: “Oferim un compromis bun, avem oferte pentru cele două categorii de clienţi care domină piaţa, cei care caută cea mai bună ofertă şi cei care caută cel mai bun program, adică oamenii din business”. Lufthansa a introdus anul trecut zborurile pe ruta Bucureşti-Berlin, a căror frecvenţă a crescut ulterior de la patru la şase zboruri săptămânale, iar Swiss a mărit numărul de curse de la Bucureşti către Zürich la două zboruri zilnice.

    Veniturile totale ale grupului au crescut la peste 30 de miliarde de euro şi un profit net de 990 de milioane de euro în 2012 faţă de pierderi în anul anterior, potrivit datelor preliminare furnizate de companie. Creşterea profitabilităţii a fost asigurată de o sporire a numărului de locuri cu 0,6% şi a vânzărilor de bilete cu 2,2%. Pe piaţa locală, 1,3 milioane de pasageri au fost transportaţi de companiile din grupul Lufthansa anul trecut, în creştere cu 12% faţă 2011.

    Aceasta a adus grupului o cotă de piaţă de 26% în România, potrivit datelor IATA, care exclud operatorii low-cost. Destinaţiile preferate de pasagerii români sunt preponderent europene – circa 85% din totalul vânzărilor -, iar 15% de lung-curier. Cele mai vândute locuri sunt spre SUA, Canada şi destinaţii asiatice precum Singapore, Hong-Kong, Taiwan sau India. Cei care aleg să zboare folosind ca punct de conexiune unul dintre huburile grupului Lufthansa preferă destinaţii din Spania, sudul Franţei şi Scandinavia. Transportatorul naţional TAROM, a cărui privatizare este o prioritate pentru noua echipă managerială de la Bucureşti, nu este pe agenda nemţilor: “Ne vom concentra pe asimilarea primelor noastre achiziţii, Swiss şi Austrian”.

    COMPANIILE DE AVIAŢIE LOW-COST AU DEVENIT TOT MAI AGRESIVE ÎN ULTIMII ANI, astfel că transportatorul naţional TAROM a pierdut în România poziţia de lider al companiilor aeriene după numărul de pasageri transportaţi. Wizz Air şi Blue Air, cei mai mari operatori low-cost din România, au transportat cumulat peste patru milioane de pasageri în 2012. Datele publicate de TAROM indică un nivel similar celui din 2011, de 2,2 milioane de pasageri. Cele 328 de zboruri pe săptămână acoperă destinaţii cu mai multe frecvenţe pe zi – München, Frankfurt, Viena şi Zürich – sau o dată pe zi, precum Düsseldorf şi ruta lansată recent către Berlin.

    Austrian Airlines, compania membră a grupului german, a crescut semnificativ numărul de zboruri către şi dinspre Viena la zece pe zi, după ce a decis anul trecut întreruperea acordului comercial cu TAROM, sub care opera ruta respectivă. Divizia low-cost a Lufthansa, Germanwings, a avut mai puţin succes pe piaţa locală, după ce a renunţat la cursele către Berlin şi Stuttgart odată cu închiderea zborurilor de pe aeroportul Băneasa, păstrând doar cursele către Köln de pe Otopeni, închise la rândul lor din ianuarie 2013, după cum susţin oficialii aeroportului Henri Coandă. Nici ceilalţi mari jucători europeni low-cost nu au reuşit să opereze din cel mai important punct de trafic din România: easyJet a renunţat să zboare din România, în timp ce Ryanair zboară doar de la Constanţa şi Târgu-Mureş.

    POTRIVIT OFICIALULUI LUFTHANSA, COMPANIILE LOW-COST NU AU FĂCUT DECÂT SĂ STIMULEZE COMPETIVITATEA ŞI SĂ CREEZE NOI PIEŢE DE CARE SĂ BENEFICIEZE INCLUSIV LUFTHANSA. Răspunsul grupului la ofensiva low-costurilor este reinventarea Germanwings. “Noul Germanwings”, cu huburi la Hamburg, Düsseldorf şi Berlin-Tegel, va miza din iulie 2013 pe un nou concept care va permite pasagerilor să zboare după principiul “cu cât plăteşti mai mult, cu atât mai mult vei avea parte de un serviciu îmbunătăţit”. Pasagerii îşi vor putea crea astfel propriul lor pachet, de la cel economy, de 33 de euro pe călătorie, smart – care include şi un bagaj de cală, sau “best”, care include meniuri “à la carte” şi alte servicii specifice clasei business. Cel din urmă nu va fi funcţional şi în România pe seama lipsei cererii.

    Cea mai recentă ştire din aviaţia europeană se referă la decizia companiei KLM, membră a grupului Air France-KLM, de a taxa bagajele de cală, tradiţional oferite în preţul biletului rezervat. Din 23 aprilie, pasagerii vor plăti 15 euro pentru bagajul de cală pe cursele europene. Oficialii Lufthansa refuză să ia în calcul un astfel de scenariu.