BusinessMagazin

Blog

  • Stânga şi populiştii se întorc la putere în Cehia

    CSSD a obţinut 20,45% din voturi, ANO a obţinut 18,65%, iar comuniştii (KSCM) 14,91%. Ultimele sondaje preelectorale prefigurau o alianţă de stânga între CSSD şi comunişti, care pentru prima dată după 1989 ar fi ajuns astfel să influenţeze direct conducerea ţării. Rezultatele peste aşteptări ale ANO arată însă că social-democraţii vor fi obligaţi ca, indiferent cum ar forma guvernul, să depindă de sprijinul ANO pentru a păstra puterea, ceea ce va duce inevitabil la o instabilitate a guvernării.

    ANO a fost înfiinţată în 2011 de Andrej Babis (foto), proprietarul grupului agroalimentar Agrofert, a patra mare companie din Cehia, şi al trustului de media MAFRA, unul dintre cele mai puternice maşini de influenţat opinia publică din ţară. Averea lui este estimată de Forbes la 2 mld. dolari. Înainte de a cumpăra MAFRA, Babis a anunţat că vrea “să lupte contra corupţiei şi a relelor din sistemul politic”, ducând o politică de convingere a cetăţenilor că toate partidele clasice sunt corupte şi trebuie combătute.

    Criza instituţională din Cehia a izbucnit în vară prin demisia guvernului de centru-dreapta condus de Petr Necas, afectat de un scandal extins de corupţie în care a fost implicată amanta sa, dar şi mai mulţi politicieni şi membri ai serviciilor militare de informaţii.

    Economia cehă ar putea creşte la anul pentru prima dată din 2011 încoace, apreciază analiştii Erste, care anticipează o creştere a PIB de 1,5% în 2014, ca efect al relansării economice a zonei euro. În schimb, şomajul ar urma să se majoreze de la 7,6% în prezent la 7,9%, ca moştenire a perioadei de austeritate fiscală şi de consum scăzut care a caracterizat ultimii ani.

     

  • Bascheţii care au făcut istorie (FOTO)

    Colecţia prezentată pe Sneaker Museum a americanului Rick Kosow conţine circa 1.000 de perechi de bascheţi, relatează Boston Globe. Majoritatea sunt din gama Air Jordan, creată prin colaboarea dintre Nike şi Michael Jordan, care, consideră specialiştii, reprezintă punctul de pornire al fascinaţiei publicului pentru acest tip de încălţăminte.

    Există însă colecţii şi mai mari, expuse în muzee ca ShoeZeum din Las Vegas, care promovează arta designului de pantofi sport şi permit studierea istoriei acestuia, mai ales că domeniul atrage în ultima vreme şi companii din industria luxului, cum ar fi Christian Louboutin.

  • Grecia: austeritatea loveşte din nou

    Stournaras a prezentat situaţia ca pe un noroc, amintind că “troica” creditorilor externi (FMI, CE, BCE) a cerut de fapt tăieri de de 2,5 mld. euro. Inspectorii “troicii” care negociază eliberarea următoarelor tranşe de împrumut vor veni la Atena în noiembrie.

    Conform estimărilor “troicii”, Grecia se confruntă cu un necesar de finanţare neacoperit de 10,9 mld. euro până în 2015, din care 4,4 mld. euro în 2014.

    Şefa FMI, Christine Lagarde, a declarat recent că nu Grecia nu va mai fi nevoită să recurgă la “reduceri generalizate, nediferenţiate ale salariilor şi pensiilor”, dar nu a exclus necesitatea unor noi măsuri de corecţie fiscală. Pentru anul curent, estimarea oficială de scădere economică este de 3,8%, faţă de o estimare anterioară privind o scădere cu 4,2%.

  • CEC Bank a lansat serviciul de Phone Banking

    Accesul la Serviciul TeleCEC se face prin apelarea numărului de telefon 004 021 211 11 11, taxabil în regim normal, în funcţie de furnizorul de telefonie. Serviciul oferă acces la următoarele operaţiuni bancare: plăţi intrabancare şi interbancare în lei către conturile proprii sau ale altor titulari; plăţi în lei către Trezoreria Statului; plăţi de facturi către furnizorii de utilităţi; plăţi intrabancare şi interbancare în valută; constituirea şi lichidarea de depozite; operaţiuni de schimb valutar la curs ferm.

    Serviciul TeleCEC este accesibil clienţilor CEC Bank care deţin un cont curent în lei deschis la bancă. Pentru accesarea serviciului, clienţii trebuie să comunice telefonic un cod de autorizare generat de dispozitivul de autentificare alocat de bancă (digipass sau token sub formă de card bancar) şi să cunoască răspunsurile la întrebările de securitate.

    “Prin lansarea serviciului TeleCEC, CEC Bank face un nou pas înainte pe segmentul serviciilor bancare derulate prin canale alternative. Avantajele serviciului sunt evidente: economie de timp, accesibilitate, disponibilitate şi costuri minime – tranzacţii intrabancare gratuite şi comisioane în cazul transferurilor interbancare reduse cu 30%”, a declarat Radu Ghetea, preşedintele CEC Bank.

    CEC Bank, singura mare bancă rămasă sub controlul statului român, a terminat anul trecut pe locul al patrulea în clasamentul băncilor după active, cu o cotă de piaţă de 7,35%. Profitul brut în 2012 a fost de 33,5 milioane lei.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    37,1%
    gradul de intermediere financiară în iunie în termeni nominali, calculat ca pondere în PIB a creditelor acordate sectorului privat, în scădere faţă de 38,4% la sfârşitul lui 2012

    700 mil. euro
    suma trasă de România la 23 oct. din împrumutul de politici de dezvoltare în valoare de 1 mld. euro contractat în 2012 de la BIRD

    0,1%
    creşterea economică a Spaniei în T3 faţă de T2, prima după doi ani de recesiune

    86,9%
    ponderea datoriilor guvernamentale în PIB la nivelul UE în al doilea trimestru, în creştere de la 86% în trimestrul anterior

    1,1%
    creşterea în termeni reali a soldului creditului neguvernamental în luna septembrie faţă de august, până la 223 mld. lei


     

  • Cum să creşti preţul unei lucrări scoase la licitaţie

    O modalitate prin care casele de licitaţii reuşesc să crească preţurile plătite de cumpărători este de a-i aborda pe cei ce de-abia încep să-şi alcătuiască o colecţie de opere de artă, explicându-le ce afacere bună ar face dacă ar cumpăra o lucrare sau alta. Şansele ca un colecţionar începător să-şi dea seama că i se cere să plătească mai mult decât s-ar cuveni pentru un tablou sunt reduse, mai ales dacă lucrarea se numără printre cele mai puţin apreciate ale unui artist. Strategia dă roade mai ales în cazul colecţionarilor din Asia sau Orientul Mijlociu.

    Pentru a se asigura că au la vânzare loturi consistente de lucrări de artă, casele de licitaţii oferă uneori garanţii vânzătorilor, garanţii pentru finanţarea cărora apelează la terţi, iar dacă obiectele scoase la vânzare sunt adjudecate pentru o sumă mai mare decât preţul estimat în catalogul de prezentare, casa de licitaţii şi finanţatorul împart taxa plătită de cumpărător peste preţul de adjudecare.

    Preţurile cresc şi în cazul unor articole valoroase, care nu trebuie însă cumpărate fără un consilier de specialitate, dar pentru care colecţionarii începători licitează convinşi că fac o afacere bună. Aşa s-a întâmplat recent în cazul unei licitaţii de covoare vechi din Iran, Turcia, Egipt şi India, provenite dintr-o colecţie particulară, dar care nu erau într-o stare prea bună.

  • Fostele mari speranţe ale guvernării USL

    Guvernul urmează să treacă proiectul de lege privind descentralizarea administraţiei publice prin asumarea răspunderii, la jumătatea lunii noiembrie. Proiectul va fi discutat în prealabil cu PDL şi PPDD, conform intenţiilor premierului Victor Ponta. Vicepremierul Liviu Dragnea se va întâlni chiar luni cu reprezentanţii PDL, care se opun proiectului, acuzând USL că vrea să transforme ţara într-o “adunătură de feude” ale baronilor locali. UDMR, în schimb, s-a declarat de acord.

    Celelalte proiecte ale USL, modificarea Constituţiei şi regionalizarea ca o consecinţă a acesteia, nu mai sunt însă de actualitate pentru 2013 şi 2014, din cauza obstacolelor ridicate de preşedintele Traian Băsescu. Acesta a contestat la Curtea Constituţională legea referendumului votată de USL, pe motiv că nu asigură reprezentativitatea votului popular. Schimbarea legii referendumului, în sensul coborârii cvorumului de participare de la 50% plus 1 la 30%, era necesară pentru ca USL să se asigure că modificarea Constituţiei va fi aprobată de cetăţeni.

    CCR a decis să amâne însă pentru 14 noiembrie decizia privind contestaţia depusă în septembrie de preşedintele Traian Băsescu la legea referendumului. CCR deja decisese în luna iunie că orice schimbare a legislaţiei privind referendumul nu intră în vigoare decât după un an de la aprobare, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia, ceea ce însemna că organizarea unui referendum  cu noul cvorum este exclusă până în vara viitoare. Acum, după decizia CCR de a se pronunţa abia în noiembrie, anul 2014 este pierdut în întregime din acest punct de vedere.

  • Interes redus pentru investiţii imobiliare

    “Deşi, din totalul capitalurilor atrase pentru investiţii imobiliare ce vizează zona Europei, în România ajung în prezent mai puţin de 0,5%, în următorii ani estimăm o creştere graduală a interesului investitorilor pentru ţara noastră datorită randamentelor atractive ce pot fi obţinute într-un climat de risc relativ scăzut”, a declarat Marius Grigorică, senior business analyst al DTZ Echinox.

    El a arătat că o mare parte din capitalurile disponibile ţintesc oportunităţi de investiţii imobiliare în pieţe secundare în urma reducerii randamentelor în pieţele mature din Europa Occidentală.  “Acesta ar putea fi un context favorabil pentru România, care are mari şanse să atragă atenţia marilor investitori datorită dimensiunii pieţei, dar şi a îmbunătăţirii recente a fundamentelor macroeconomice”, a adăugat Grigorică.

    La nivel mondial capitalul pentru investiţii imobiliare depăşeşte 340 de miliarde de dolari, în creştere, de asemenea, cu 6% faţă de nivelul estimat în urmă cu şase luni. Regiunea Asia-Pacific a înregistrat cea mai mare creştere regională de capital (11%), cu peste 90 miliarde de dolari disponibili care ar urma sa fie investiţi în această regiune. Însă continentele americane au rămas cea mai importantă destinaţie pentru investiţii, dispunând de aproximativ 130 miliarde de dolari pentru 2014.

  • Ce vedem la cinema: “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Regizor artistic, actor şi poet, Toma Enache realizează un proiect cinematografic unic în ţară prin dialogurile în exclusivitate în limba aromână, echipa de actori şi realizatori formată aproape integral din aromâni şi printr-o poveste romanţată, centrată pe originile poporului aromân.

    O producţie cinematografică independentă, filmul Nu sunt faimos, dar sunt aromân, are un buget de aproximativ 360.000 de euro, finanţarea acestuia provenind în totalitate din surse private.

    Ce vedem la cinema: “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” (GALERIE FOTO)

    “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” (“Nu hiu faimos ama hiu arman”) este o dramă romantică ce descrie călătoria lui Toni Caramuşat, un regizor faimos, pornit în căutarea adevărului absolut despre originea neamului său.

    Ce vedem la cinema: “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” (VIDEO)

    Mitul spune că acest adevăr e purtat de Armânamea, ultima descendentă din neamul său. Toni se întâlneşte cu fete din întreaga lume, cu speranţa că soarta îi va scoate în cale adevărul şi femeia la care visează. Le va găsi? Şi, dacă da, cu ce preţ?

    Cunoscut îndeosebi pentru succesele sale la teatrul radiofonic, Toma Enache  a mai realizat atât piese de teatru în aromână ca “Lali Nida s-ampuliseashti cu stranghilji”, “Tenda” sau “Secta a muljeriloru”, cât şi în limba română: “Pluralul englezesc”, “Richard al III-lea”, “Mincinosul”, “O noapte furtunoasă” sau “Alcesta”.

    Distribuit de MediaPro Distribution, filmul Nu sunt faimos, dar sunt aromân a avut premiera la 25 octombrie în cinematografele din toată ţara.
     

  • După Google, acum toată lumea face ochelari

    În cazul Microsoft, dispozitivul s-ar putea să nu ajungă în faza de producţie, au declarat surse apropiate situaţiei pentru cotidianul american Wall Street Journal. Compania a cerut mai multor furnizori de componente din Asia să livreze camere şi alte componente-cheie pentru prototipuri de ochelari inteligenţi, a afirmat o sursă care deţine informaţii referitoare la proiectul Microsoft. De asemenea, Microsoft a început anul trecut să producă propria tabletă şi testează în continuare un ceas inteligent, care se poate conecta la internet.

    La rândul său, grupul Samsung Electronics a înregistrat în Coreea de Sud designul unor ochelari care afişează informaţii de pe smartphone şi permit utilizatorului să poarte convorbiri telefonice. Gadgetul va avea lentile transparente şi căşti pentru convorbiri telefonice sau ascultat muzică. Dispozitivul a fost înregistrat ca “ochelari sport”, potrivit unor documente postate pe site-ul biroului pentru drepturi de proprietate intelectuală din Coreea de Sud. Samsung a cerut protecţie pentru dispozitiv în martie, iar patentul a fost emis la începutul lunii octombrie. Samsung a lansat în septembrie ceasul inteligent Galaxy Gear, care permite purtătorului să facă poze şi să răspundă la apeluri telefonice.

    Şi alte companii, care vizează finanţare pe portalul Kickstarter.com, vor să intre pe piaţa gadgeturilor “portabile”, care ar putea creşte de 14 ori în următorii cinci ani, la 19 miliarde de dolari.

    Firma de cercetare ABI Research estimează că piaţa ochelarilor va ajunge la 485 milioane de unităţi până în 2018. Cu ochelarii inteligenţi, Microsoft ar putea intra pe o piaţă pe care rivalul Google este activ de mai mult timp. Operatorul celui mai popular motor de căutare online a lansat Google Glass, ochelari prevăzuţi cu un ecran de dimensiunea unui timbru poştal chiar deasupra ochiului drept. Google Glass permite purtătorului să facă fotografii şi înregistrări video prin comandă vocală sau să afişeze ghiduri GPS.