Blog

  • Cod portocaliu de ploi torenţiale în Oltenia, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi Orientali

    Alerte meteo de ploi torenţiale şi abundente sunt în vigoare în nordul şi estul Olteniei, cea mai mare parte a Munteniei, Carpaţii Meridionali şi Orientali. Celelalte regiuni vor fi sub avertizare Cod galben de averse, descărcări electrice şi vânt.

    O alertă meteo cod portocaliu este valabilă de sâmbătă, la ora 10.00, până duminică, la ora 12.00.

    În nordul şi estul Olteniei, în cea mai mare parte a Munteniei precum şi în Carpaţii Meridionali şi Orientali, vor fi perioade cu ploi torenţiale şi abundente. În intervale scurte de timp şi prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 50…90 l/mp şi izolat de peste 100 l/mp.

    De asemenea, potrivit altei avertizări, de Cod galben, valabilă de sâmbătă seara, până duminică la ora 10.00, în Banat, Crişana, Maramureş, vestul Transilvaniei şi local la munte vor fi perioade cu averse, descărcări electrice şi intensificări ale vântului, local cu rafale în general de 50…60 km/h.

    Izolat vor fi vijelii şi va cădea grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 20…25 l/mp şi izolat de peste 30…40 l/mp.

    Meteorologii precizează că, începând de duminică dimineaţa până luni seara, la ora 22.00, aversele se vor extinde în toată ţara, dinspre vest către est. În intervale scurte de timp şi prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 25…40 l/mp şi local de peste 50 l/mp. Vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 45…65 km/h.

    În Moldova şi estul Munteniei temporar vor fi şi rafale de peste 70 km/h. Vremea se va răci accentuat în toată ţara.

    La munte, la altitudini în general de peste 1700 m şi cu precădere în Carpaţii Orientali, vor fi şi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare.

  • Pregătiţi-vă valizele de călătorie. Una dintre cele mai fascinante destinaţii din lume care trebuie văzută măcar odată în viaţă îşi aşteaptă turiştii cu braţele deschise şi sejur all inclusive + zbor la doar 500 de euro VIDEO

    Egiptul, una dintre cele mai încărcate de istorie destinaţii turistice din lume, a început încă din 2020 să îşi facă loc în topul opţiunilor de vacanţă ale românilor, atunci când multe destinaţii turistice erau inaccesibile. Nevoia de a evada într-o vacanţă a explodat în pandemie şi s-a estompat treptat după criza sanitară, dar în ciuda acestei dinamici, Egiptul a rămas sus în clasamentul celor mai vizate destinaţii de vacanţă, pe lângă opţiunile tradiţionale cum ar fi Turcia sau Grecia. Potrivit lui Cosmin Marinof, CEO-ul agenţiei turistice Dertour, un sejur all inclusive de o săptămână şi zbor asigurat în ţara faraonilor ajunge la 500 de euro, cu acest preţ rămânând una dintre cele mai accesibile destinaţii turistice.

    „Egipt este o destinaţie pentru tot anul. Te poţi duce să te bronzezi şi în decembrie. Cu 500 de euro ai şapte nopţi all inclusive şi zbor inclus. Tarifele sunt foarte bune„ a declarat Cosmin Marinof, CEO Dertour România în cadrul emisiunii ZF Live realizată cu sprijinul Orange Business.

    Turiştii care ajung în ţara piramidelor se pot bucura de Marea Roşie, cunoscută pentru fauna unică, dar totodată pot lua parte şi la tururile ghidate şi la excursiile către cele mai emblematice destinaţii istorice cum ar fi Valea Regilor, unde sunt îngropaţi toţi marii conducători ai Egiptului Antic.

    „Egiptul are pe lângă tarifele bune Marea Roşie, unde ai o faună acvatică cu care nu te întâneşti prea uşor. Aceste vacanţe nu sunt făcute ca sa ieşi neapărat din resort. Ai acest all inclusive, ai aceste experienţe în timpul sejurulu, ai excursiile unice pe care poţi să le faci la piramide sau în Valea Regilor, odată în viaţă tot trebuie să le vezi„ a mai spus Cosmin Marinof la ZF Live.

  • Netopia oferă burse care să acopere costurile de participare la eComm Accel pentru companiile la început de drum. Acceleratorul eComm Accel este dedicat afacerilor din e-commerce

    Netopia Payments, unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi electronice din România, oferă burse care acoperă costurile de participare la eComm Accel pentru companiile la început de drum, care nu dispun de resurse financiare în acest moment, au transmis printr-un comunicat reprezentanţii Institutul de Excelenţă în Antreprenoriat (idEA), care organizează programul eComm Accel.

    „Acceleratorul marca idEA eComm Accel by Netopia este dedicat afacerilor din e-commerce, oferind antreprenorilor îndrumarea, conexiunile şi resursele necesare pentru a-şi dezvolta şi scala afacerile în acest domeniu dinamic”, potrivit sursei citate.

    Practic, eComm Accel oferă mentorat, workshop-uri specializate şi acces la soluţii de finanţare şi abordează teme precum marketing, strategii de dezvoltare, aspecte financiare, instrumente tech moderne, retenţie sau finanţare.

    „Acceleratorul beneficiază de sprijinul unor mentori şi experţi cum ar fi Felix Crişan, Matei Dumitrescu, Alexia Chirita, Alexandru Agarici, Adrian Zamfira, Alexandru Teodorescu, Cosmin Daraban, Raluca Radu, Horia Grozea sau Cristi Movilă.”

     

  • O actriţă legendară a încetat din viaţă astăzi. Ea este cunoscută din filme precum Harry Potter şi Downton Abbey

    Actriţa Maggie Smith, cunoscută pentru filmele Harry Potter şi Downton Abbey, a murit la vârsta de 89 de ani, a anunţat familia sa, potrivit BBC.

    Maggie Smith, considerată una dintre cele mai importante actriţe britanice ale unei generaţii, alături de Vanessa Redgrave şi Judi Dench, a murit vineri, la 89 de ani.

    Fiii ei, Toby Stephens şi Chris Larkin, au declarat: „Cu mare tristeţe trebuie să anunţăm moartea lui Dame Maggie Smith. Ea a murit paşnic în spital în această dimineaţă, vineri, 27 septembrie. Lasă în urmă doi fii şi cinci nepoţi iubitori care sunt devastaţi de pierderea mamei şi bunicii lor extraordinare”.

    „Am dori să profităm de această ocazie pentru a mulţumi minunatului personal de la Spitalul Chelsea şi Westminster pentru îngrijirea şi amabilitatea lor neobosită în timpul ultimelor ei zile. Vă mulţumim pentru toate mesajele amabile şi sprijinul acordat şi vă rugăm să ne respectaţi intimitatea în acest moment”, au mai spus cei doi.

  • Povestea unui român care a fost la un pas să îşi vândă afacerea cu doar 25.000 de euro cu care acum face zeci de milioane de euro

    Încă de pe băncile facultăţii, lui Horia Cardoş, fondator şi CEO Agroland, i-a plăcut să facă business. Angajat nu a fost niciodată, aşa că a învăţat cum se gestionează o companie din propriile greşeli. A avut, de-a lungul parcursului antreprenorial întins pe mai bine de două decenii şi jumătate, atât eşecuri usturătoare, cât şi succese notabile. A luat decizii care au schimbat radical viitorul afacerilor pe care le conduce, iar acum se pregăteşte să plece în căutarea unui executiv căruia să îi predea ştafeta pentru a se concentra pe următoarea bornă din evoluţia companiei: extinderea internaţională. Ce lecţii a deprins din carieră, ce sfaturi are pentru tinerii antreprenori aflaţi la început de drum şi cum arată planurile sale şi ale companiei pentru perioada următoare ne-a povestit în cel mai recent eveniment Meet the CEO, organizat de Business MAGAZIN.

    „Revoluţia m-a prins pe stradă, la Timişoara. Au fost nişte zile foarte dure din toate punctele de vedere”, îşi începe Horia Cardoş povestea. În ultimii ani ai comunismului, îşi aminteşte el, Timişoara era puţin diferită faţă de restul ţării – se făcea bişniţă. „Fiind student, având venituri limitate, o alocaţie din partea părinţilor, evident că nu îmi ajungeau banii. Am încercat să îi suplinesc şi mi-a ieşit destul de bine. Cumpăram ţigări sau alte produse de contrabandă şi semicontrabandă – şi le expediam altor prieteni de-ai mei, studenţi în alte centre universitare. Dar evident că nu făceam business, ci cheltuiam ceea ce câştigam.”

    A venit Revoluţia, căreia i-a urmat o perioadă foarte efervescentă, în care încă nu reuşea să capitalizeze veniturile pe care le încasa, fiind vorba de sume foarte mici. „Dar, comparativ cu salariile pe care părinţii noştri le aveau atunci, câştigam destul de bine.”

    De la zero

    În anii ’90 a avut mai multe businessuri mărunte de distribuţie. În acest timp, unul dintre furnizori l-a întrebat dacă este dispus să se apuce să construiască o reţea de distribuţie pentru o companie de medicamente veterinare din Italia. „Zis şi făcut, m-am apucat, pentru că aveam suficient timp şi foarte multă energie, bani mai puţini. În ’96 am preluat o firmă din Arad, unde eram asociat cu acei tipi din Italia, iar în ’97 am răscumpărat partea lor şi am pornit mai departe de unul singur. Am împrumutat bani de la prieteni, de la părinţi, vreo 20.000 de euro, şi am început foarte entuziast acest business. Lucrurile mergeau foarte bine, până s-a pus problema încasării contravalorii produselor vândute, unde au început să apară probleme foarte mari. Pe vremea aceea, zona de zootehnie avea foarte puţini clienţi privaţi şi aceia foarte mici. Existau doar ferme în proprietatea statului sau foste I.A.S-uri. Am reuşit să pierd toţi cei 20.000 de euro, aşa că a trebuit mă reorientez.”

    Deşi nu avea nicio legătură cu agricultura sau zootehnia, fiind absolvent de chimie industrială la Politehnica din Timişoara (în ciuda faptului că nu îi plăcea chimia, fapt pentru care a repetat chiar anul patru o dată şi de două ori anul cinci), iar cu businessul avea legătură doar din piaţă, începuse să fie pasionat de domeniu, aşa că a început să studieze afacerile din zona zootehniei şi a agriculturii şi a considerat că merită să rămână în acest sector, să îi mai ofere o şansă. „Şi atunci am schimbat complet modelul de business. De la un model de distribuţie către clienţii mari, cu marje mici şi termene de încasare foarte lungi, am zis că poate e mai interesant să mă reorientez spre retail, unde pot să le cer clienţilor mici marje mult mai mari, termenele de plată fiind practic inexistente într-un magazin, iar riscul de neplată la fel, inexistent.”

    Rădăcini pe malul Begăi

    A deschis, aşadar, în 1997, în Timişoara, primul magazin de produse pentru fermieri, pe strada Ialomiţa (actuala Divizia 9 Cavalerie), o stradă comercială, unde aveau să se alăture mai târziu, ca vecini, cei de la Dedeman. „Între timp strada şi-a schimbat denumirea, dar noi am rămas tot acolo. Magazinul funcţionează şi astăzi, dar între timp a fost depăşit ca vânzări de foarte multe dintre magazinele noastre.” Horia Cardoş spune că i-a plăcut atât de mult zona respectivă încât în doi ani a reuşit să cumpere un teren şi şi-a construit o casă chiar în spatele respectivei străzi. „Aproape în fiecare zi trec prin faţa acestui magazin şi simt o nostalgie, mă bucur că acel eşec, din primele zile în care făceam business, m-a dus într-o direcţie în care mă simt mult mai bine şi putem să avem un impact mai important.”

    Antreprenorul îşi aminteşte că primul său angajat a avut un salariu de 100 de mărci. „Cu 100 de mărci la vremea aceea cumpărai lângă Timişoara un hectar de pământ. Dacă e să facem echivalarea, cred că angajaţii au pierdut, pentru că acum un salariu este 1.000-2.000 de euro, 3.000 pentru un profesionist, iar un hectar de teren, între 6.000 şi 15.000.”

    A atras ulterior, în urma unei vizite făcute la un târg din Bucureşti, în toamna anului 1996, unde îşi exprimase către mai multe companii interesul de a deveni distribuitorul lor în zona de Vest, parteneriatul unei companii din Ungaria, parte a unui concern american. „Ei intenţionau să deschidă o fabrică de furaje în Salonta. Ţin minte şi acum că în ’97, cu toţi banii câştigaţi şi pierduţi, câştigaţi şi pierduţi din nou, încă nu aveam maşină, aşa că m-am dus la ei cu trenul. Mi-au spus că îmi trebuie camioane, depozite, garanţie.
    Le-am spus că depozite şi camioane închiriez, iar de garanţie fac rost de undeva, de la un prieten. Oamenii m-au acceptat în acel moment şi am reuşit să pornesc colaborarea cu ei, cu această fabrică de furaje, care a şi însemnat cumva motorul dezvoltării noastre, pentru că la vremea aceea nu prea se găseau. Oamenii în continuare creşteau păsări şi animale la curte.” În acelaşi an şi-a cumpărat şi prima maşină, o Dacia second-hand, primul automobil nou – un Daewoo Cielo – achiziţionându-l abia doi ani mai târizu.

    Cititi aici materialul integral 

  • Povestea românilor care au spus adio muncii în corporaţie şi programului fix de lucru pentru a se ocupa de proiectul lor, unde principala preocupare este starea de bine

    Un psihoterapeut şi doi specialişti în comunicare, care au spus adio corporaţiei, au investit 80.000 de euro în Eka – Centrul Stării de Bine, primul hub din România cu servicii integrate de psihoterapie, wellbeing şi dezvoltare personală pentru indivizi, familii şi companii.

    Matei Stănculescu, de profesie psihoterapeut şi cu o experienţă de 14 ani de televiziune şi 7 de antreprenoriat, soţia sa, Anca Amariei, om de comunicare şi fost manager  la Warner Bros Discovery, şi Diana Iosu, cu background în comunicare şi PR, au creat Eka – Centrul Stării de Bine, un hub care oferă servicii de psihoterapie, wellbeing şi dezvoltare personală. Pe cei trei îi leagă, întâi de toate, pasiunea pentru wellbeing, iar Anca Amariei şi Diana Iosu împărtăşesc de asemenea şi dragostea faţă de yoga, având şi formări pentru terapia prin yoga. Totodată, între ele există şi o relaţie de prietenie construită cărămidă cu cărămidă în mai bine de un deceniu, încă de pe vremea când lucrau împreună în domeniul comunicării.

    De la corporaţie la antreprenoriat şi, apoi, la a pune bazele unui proiect precum Eka a mai fost doar un pas. „Eu şi Diana ne-am cunoscut acum mai bine de zece ani – eu lucram în departamentul de comunicare de la Cosmote şi am fost în echipa de PR. Acela a fost începutul nostru. Între timp, eu am ales să părăsesc corporaţia. Am lucrat 15 ani în diverse domenii – farma, securitate cibernetică, telecom. Ultimii ani i-am petrecut în media şi divertisment – am lucrat pentru Discovery şi Eurosport. De aici s-a produs schimbarea şi am decis să părăsesc universul corporate, făcând de vreo şase ani în paralel activităţi în zona de mindfulness, yoga sau mental health”, a povestit Anca Amariei.

    Diana Iosu practica yoga din plăcere, iar în cele din urmă a cooptat-o şi pe prietena sa, care se întâmpla ca la vremea respectivă să aibă nevoie de un tip de mişcare prin care să se poată elibera de tensiunile fizice şi mentale. Aceasta, împreună cu soţul său, au început să fie tot mai interesaţi de astfel de metode care să asigure starea de bine – pornind de la corp şi mergând până la minte şi la relaţiile cu alţi oameni –, iar în noiembrie anul trecut, împreună cu Diana Iosu, au transformat totul într-un business, după o investiţie de 80.000 de euro din surse proprii. „Am decis să creăm un loc care să găzduiască terapeuţi, formatori, traineri, kinetoterapeuţi, psihoterapeuţi, maseuri – practic, acei oameni care să acopere întreaga plajă de wellbeing. Eu am revenit la meseria mea de psihoterapeut, după 14 ani de televiziune şi 7 de antreprenoriat”, a povestit Matei Stănculescu.

    Centrul Eka se află în Bucureşti, într-o casă veche, care şi-a păstrat aerul interbelic, dar în care cei trei antreprenori au reuşit să aducă elementul fresh al timpurilor de astăzi. Spaţiul se întinde pe o suprafaţă de peste 300 mp şi dispune de şapte săli pentru terapii individuale şi o mansardă pentru evenimente de grup, cursuri sau traininguri. Centrul Eka aduce astăzi împreună peste 20 de specialişti certificaţi în psihoeducaţie şi coaching, terapii somatice – kinetoterapie, masaj, nutriţie, ayurveda -, fitness mental, constelaţii sistemice familiale, consiliere de cuplu, parentală sau vocaţională. Serviciile pe care centrul le oferă se adresează atât clienţilor persoane fizice şi familiilor, cât şi companiilor. Matei Stănculescu este de părere că pandemia a contribuit la creşterea importanţei pe care oamenii o acordă stării lor de sănătate, atât mentală, cât şi fizică. „Dacă pandemia a adus ceva bun, cu siguranţă a fost conştientizarea necesităţii orientării către sine. Nu se numeşte egoism, ci înseamnă să pui masca de oxigen întâi pe propria ta faţă pentru a putea avea grijă, apoi, şi de ceilalţi”, afirmă acesta.

    Până în acest moment, după circa şapte luni de activitate, la Centrul Eka au ajuns câteva sute de clienţi persoane fizice şi câteva zeci de companii, care fie au venit împreună cu angajaţii, fie au beneficiat de serviciile centrului chiar la ei în birouri, acesta fiind un model pe care echipa Eka a mizat încă de la început. Pentru a susţine angajaţii şi companiile în demersul de a construi culturi organizaţionale centrate pe starea de bine, detaliază cei trei antreprenori, Centrul Eka livrează şi programe de mental health, employee wellbeing & engagement, care includ consiliere psihologică, workshopuri, ateliere tematice inedite (ateliere de lumânărit, respiraţie somatică, muzicoterapie, teatru de improvizaţie sau terapie culinară).

    Totodată, prin aceste activităţi desfăşurate la sediile companiilor, crede Anca Amariei, Eka contribuie la readucerea oamenilor fizic la serviciu, după ce în pandemie acest mod de lucru rămăsese doar o amintire. Câteva exemple de companii care fie au venit la Centrul Stării de Bine, fie i-au primit pe specialiştii de la Eka la ei în birouri sunt Ipsos, Autonom, NN sau Siemens Energy. „Este foarte important să fim toţi în acelaşi spaţiu, fie că vorbim despre companii mari, fie că vorbim despre antreprenori cu afaceri mai mici. (…) E vorba despre o conexiune pe care trebuie să avem grijă să o creăm, să reconectăm echipele şi să readucem în atenţie noţiunea de echipă, care s-a pierdut în pandemie – suntem doar nişte numere pe nişte hârtii”, a completat Diana Iosu.

    În viitor, planul celor trei antreprenori vizează extinderea în mai multe oraşe din ţară, iar printre primele destinaţii ar fi Cluj, Timişoara sau Oradea.
    Ei îşi doresc ca proiectul lor să meargă şi peste graniţe, iar un prim centru Eka în afara României ar putea fi deschis în Grecia.  În România, ei îşi propun să ajungă şi în zone rurale sau în oraşe mai mici în care oamenii nu au momentan acces la astfel de servicii.


    Preţurile pentru serviciile Eka pornesc de la 85 de lei, în cazul sesiunilor unice, dar există şi servicii care pot ajunge la 600 de lei şi care pot fi incluse în pachete de 4, 6, 8 sau 10 sesiuni, clienţii având posibilitatea de a alege cum să combine serviciile în cadrul acestor pachete. Centrul Eka nu funcţionează precum o clinică, în care oamenii îşi fac programare pentru un anumit serviciu sau unde vin pentru a primi un diagnostic după ce vorbesc despre simptomele pe care le au. „Atunci când cineva vine la noi, facem prima dată o orientare. Vorbim cu oamenii, măcar 15 minute, identificăm nevoile pe care le au şi ne dorim să vadă şi spaţiul, urmând ca apoi să alegem împreună cu ei serviciile de care ar avea nevoie”, a explicat Anca Amariei. În viitor, planul celor trei antreprenori vizează extinderea în mai multe oraşe din ţară, iar printre primele destinaţii ar fi Cluj, Timişoara sau Oradea. Ei îşi doresc ca proiectul lor să meargă şi peste graniţe, iar un prim centru Eka în afara României ar putea fi deschis în Grecia.  În România, ei îşi propun să ajungă şi în zone rurale sau în oraşe mai mici în care oamenii nu au momentan acces la astfel de servicii.

    „Ne gândim la un concept care să implice o caravană şi la parteneriate care să facă posibilă realizarea acestui proiect, astfel încât acei oameni să poată beneficia de serviciile Eka gratuit”, a detaliat Matei Stănculescu. La finalul primului an de funcţionare, cei trei antreprenori îşi propun să ajungă la venituri duble faţă de valoarea investiţiei iniţiale, adică să se apropie de afaceri de 160.000 de euro.

    Businessul pe care ei l-au creat, mai spune Diana Iosu, este genul de proiect în care „trebuie să fii acolo cu totul, nu e un soft pe care îl creezi şi îl laşi să îşi facă treaba apoi, pentru că aici lucrezi cu oameni, cu trăiri”. Pentru ea şi Anca Amariei, corporaţia a fost cea mai bună şcoală şi le-a oferit pregătirea necesară pentru antreprenoriat. „Cred că, în cazul meu, şcoala pe care ţi-o oferă corporaţia este cea mai bună şcoală. E o şcoală care pe mine m-a pregătit pentru antreprenoriat. O şcoală mai bună decât Conex sau Vodafone, cu toţi banii din lume, nu aş fi găsit nicăieri”, afirmă Diana Iosu. Deciziile pe care le-a luat, totodată, şi Anca Amariei în antreprenoriat au avut la bază experienţa pe care a acumulat-o în cei 15 ani de corporaţie, fără de care nici versiunea sa actuală şi nici Centrul Eka nu ar fi existat astăzi.

    „Sunt foarte recunoscătoare pentru cei 15 ani pe care i-am petrecut în companii pentru că eu nu sunt un om care îşi asumă riscuri uşor. Probabil, dacă aş fi fost antreprenor de la început, aş fi luat-o razna rapid. Corporaţia mi-a dat structură şi mi-a dat disciplină”, a spus aceasta.   

    Anca Amariei: „Atunci când cineva vine la noi, facem prima dată o orientare. Vorbim cu oamenii, măcar 15 minute, identificăm nevoile pe care le au şi ne dorim să vadă şi spaţiul, urmând ca apoi să alegem împreună cu ei serviciile de care ar avea nevoie.”

    Matei Stănculescu: „Dacă pandemia a adus ceva bun, cu siguranţă a fost conştientizarea necesităţii orientării către sine. Nu se numeşte egoism, ci înseamnă să pui masca de oxigen întâi pe propria ta faţă pentru a putea avea grijă, apoi, şi de ceilalţi.”

    Diana Iosu: „Este foarte important să fim toţi în acelaşi spaţiu, fie că vorbim despre companii mari, fie că vorbim despre antreprenori cu afaceri mai mici. (…) E vorba despre o conexiune pe care trebuie să avem grijă să o creăm, să reconectăm echipele şi să readucem în atenţie noţiunea de echipă, care s-a pierdut în pandemie – suntem doar nişte numere pe nişte hârtii.”

  • Meta, amendată cu 91 milioane de euro pentru stocarea incorectă a parolelor utilizatorilor

    Comisia pentru Protecţia Datelor din Irlanda (DPC) a dat amendat Meta cu 91 de milioane de euro în urma unei breşe de securitate din 2019, care a vizat stocarea parolelor utilizatorilor în format text simplu, scrie publicaţia de tehnologie Engadged.

    Ancheta DPC a arătat că Meta a încălcat Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR) prin neinformarea în timp util a comisiei şi prin lipsa măsurilor tehnice adecvate de protecţie a parolelor utilizatorilor.

    Breşa a fost observată iniţial în ianuarie 2019, moment în care Meta a anunţat că a descoperit parole stocate în text simplu pe serverele proprii. Ulterior, compania a confirmat că milioane de parole de pe Instagram au fost afectate.

    Conform unui angajat al Meta, până la 600 de milioane de parole au fost stocate incorect, unele încă din 2012. Accesul la aceste date era posibil pentru aproximativ 20.000 de angajaţi Facebook, deşi DPC a precizat că parolele nu au fost expuse către terţi.

    DPC a constatat că Meta nu a respectat obligaţiile de securitate impuse de GDPR şi a emis, pe lângă amendă, un avertisment oficial companiei lui Mark Zuckerberg.

  • România este promovatã la cele mai înalte standarde, prin videoclipurile a doi tineri antreprenori

    Doi tineri antreprenori şi-au propus să pună România pe harta destinaţiilor turistice din întreaga lume, prin realizarea unor videoclipuri de promovare excepţionale, capabile să scoată în evidenţă frumuseţea şi autenticitatea ţării noastre.

    O frumoasă poveste de succes şi iubire de ţară îi are de această dată ca protagonişti pe Andreea Diaconu Alexa, o antreprenoare pasionată de promovarea turismului şi dezvoltării sustenabile, şi pe Cosmin Andrei Neacşu, un antreprenor dedicat videoproducţiei, educaţiei şi dezvoltării comunitare.

    Clipul oficial de promovare turistică a judeţului Tulcea este primul material video realizat de către cei doi tineri, care s-a bucurat de un o foarte mare apreciere atât din partea publicului, cât şi din partea autorităţilor, care consideră că materialul este un foarte bun instrument de informare a publicului şi de mediatizare a obiectivelor şi valorilor locale.

    ,,Planul nostru este să extindem iniţiativele de promovare turistică şi să ne adresăm în continuare publicului naţional şi internaţional, prin prezentarea frumuseţilor şi diversităţii culturale din diferite judeţe şi regiuni din România. Visăm să realizăm cât mai multe proiecte similare pentru alte judeţe şi să oferim o imagine autentică şi detaliată a vieţii, culturii şi patrimoniului natural din fiecare zonă. “, a declarat Andreea Diaconu Alexa.

    Ceea ce îi face pe aceşti doi tineri cu totul speciali este implicarea şi calitatea pe care le aduc în toate proiectele pe care le desfăşoară. Cu un istoric demonstrat de performanţă în domeniul producţiilor video şi al dezvoltării de campanii integrate pentru promovarea obiectivelor turistice importante, Andreea Alexa Diaconu (35 de ani) şi Cosmin Andrei Neacşu (27 de ani) au făcut saltul de a realiza şi emisiuni tv pentru judeţele promovate.

    Cei doi au lucrat intens la realizarea primului sezon al emisiunii ,,Acasă în Delta Dunării”, cu un număr de 16 de episoade şi au adus un aport semnificativ în promovarea turismului în această regiune.

    ,,Avem o echipă de profesionişti cu experienţă vastă în crearea de conţinut media de înaltă calitate. Fiecare membru al echipei noastre este dedicat să aducă cele mai bune practici şi inovaţii în fiecare proiect.
    Emisiunile şi materialele noastre sunt difuzate pe platforme de mare audienţă, atât la televiziune cât şi online, asigurându-ne că mesajul ajunge la un public larg şi diversificat. Aceasta nu doar că sporeşte vizibilitatea regiunii, dar atrage şi un număr crescut de turişti şi investitori. Ne angajăm să promovăm turismul sustenabil, respectând mediul şi comunităţile locale. Colaborăm strâns cu multe comunităţi locale, pentru că le înţelegem nevoile şi valorile. “, a concluzionat Cosmin Andrei Neacşu.

    Andreea Diaconu Alexa este o tânără antreprenoare pasionată de promovarea turismului şi dezvoltarea sustenabilă, care organizează croaziere în Delta Dunării cu hoteluri plutitoare. După ce a sesizat în ultimii ani, o slabă promovare a destinaţiilor turistice din judeţul Tulcea, a iniţiat proiectul, Acasă în Delta Dunării” online, într-o primă etapă, iar apoi pe TV.

    Cosmin Andrei Neacşu este un tânăr antreprenor dedicat videoproducţiei, educaţiei şi dezvoltării comunitare. Fondator al YouStars Creative Agency şi preşedinte al Asociaţiei YouStars, Cosmin susţine educaţia prin diverse iniţiative cu focus pe educaţie digitală, terapii pentru copii din familii defavorizate şi acces la educaţie de calitate pentru comunităţi izolate.

  • România se pregăteşte de ploile masive din weekend. Coduri emise de ANM şi INHGA. A fost convocat Comitetul pentru situaţii de urgenţă

    Potrivit prognozelor, România urmează să se confrunte cu ploi abundente şi instabilitate atmosferică în următoarele zile. Mai multe zone din ţară se află sub avertizare de cod galben şi portocaliu. Mircea Fechet, ministrul mediului, a convocat vineri Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă.

    Convocarea vine ca răspuns la avertizările meteo şi hidrologice emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).
    Autorităţile au suplimentat deja echipamentele şi materialele de intervenţie în regiunile cele mai expuse riscului, cum ar fi zona Galaţi, recent afectată de inundaţii, unde cursurile de apă sunt colmatate. În plus, buldozere şi excavatoare au fost trimise pentru a preveni problemele cauzate de blocajele din albiile râurilor.

    ANAR (Administraţia Naţională “Apele Române”) a finalizat de asemenea o linie provizorie de apărare în zona localităţii Islaz, la confluenţa Oltului cu Dunărea, şi continuă lucrările de consolidare pe sectoarele de dig din Stelnica-Borduşani, Ciocăneşti şi Borcea.
    Specialistii estimează că, pe Dunăre, debitul maxim aşteptat pe 1 octombrie va fi de 7600 mc/s, cu posibilitatea unor creşteri până la 8000 mc/s, în funcţie de precipitaţiile din Serbia.
    Ministrul Fechet a subliniat importanţa monitorizării atente a debitelor şi a prevenirii întârzierilor în comunicarea informaţiilor către autorităţile locale. În acelaşi timp, toate acumulările gestionate de Hidroelectrica sunt pregătite pentru a face faţă eventualelor creşteri de debit sau viituri, iar rezervele sunt pregătite pentru a prelua debitele suplimentare.
    ANM a emis deja două avertizări de cod galben, valabile între 28 şi 30 septembrie, care acoperă cea mai mare parte a ţării, cu rafale de vânt ce pot atinge până la 70 km/h în anumite zone şi cu riscuri de grindină, vijelii şi cantităţi mari de apă ce pot ajunge izolat la peste 100 l/mp.
    Pe lângă avertizările meteorologice, INHGA a emis şi un cod galben şi portocaliu de inundaţii, în vigoare până pe 30 septembrie, care vizează mai multe râuri din ţară, inclusiv Vişeu, Iza, Olt, Prut şi Siret.
    Autorităţile avertizează populaţia din zonele afectate să ia măsuri de precauţie, iar turiştii sunt sfătuiţi să evite călătoriile în regiunile aflate sub cod portocaliu.
     

  • Bursă. Transelectrica a încheiat un nou contract cu Ministerul Energiei în valoare de 64 de milioane de euro

    Compania naţională de transport de energie electrică Transelectrica (simbol bursier TEL)  a anunţat la BVB că, pe 27 septembrie, a încheiat cu Ministerul Energiei un nou contract de finanţare din Fondul pentru Modernizare pentru „Proiect Pilot DigiTEL Power Lines of the Future – Trecerea LEA 400 kV Isaccea – Tulcea Vest de la simplu circuit la dublu circuit”.

    „Transelectrica a semnat la sediul Ministerului Energiei cel de-al 11-lea contract de finanţare din Fondul pentru Modernizare (…) cu o valoare nerambursabilă 64 de milioane euro”, scriu reprezentanţii societăţii.

    Grupul a încheiat S1/2024 cu un profit net de 264 de milioane de lei, în creştere cu 63% sau 100 de milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Ajunse la 1,2 miliarde de lei, veniturile operaţionale s-au majorat cu 21% an/an.

    „Realizarea acestei investiţii va îmbunătăţi indicatorii de performanţă ai Reţelei Electrice de Transport prin asigurarea unei disponibilităţi ridicate a activelor Sistemului de Transport al Energiei Electrice (RET), consolidarea şi creşterea eficienţei operaţionale a RET, creşterea flexibilităţii în operare şi prin scăderea costurilor de mentenanţă”, reiese din raportul de la Bursă.

    Acţiunile TEL afişează dinamici de minus 23% în ultima lună şi plus 20% de la început de an,  la o valoare de piaţă de 2,7 miliarde de lei.