BusinessMagazin

Blog

  • Isărescu, guvernatorul BNR: Rata anuală a inflaţiei va urma o traiectorie continuu descendentă. Am discutat şi un calendar de reduceri de dobândă. Dar, trebuie să aşteptăm cel puţin două luni după creşterea inflaţiei din ianuarie ca să ne convingem

    Rata anuală a inflaţiei va urma o traiectorie descendentă, iar BNR are în vedere reduceri de dobândă în perspectivă, însă se impune o perioadă de aşteptare de cel puţin două luni, după creşterea inflaţiei din ianuarie, pentru a lua o decizie în acest sens.

    “Credem în această traiectorie, inflaţia se duce în jos. Dar ne mai trebuie cel puţin două luni, cred eu, de scădere a preţurilor de consum ca să luăm o decizie. Am discutat şi un calendar de reduceri de dobândă. Trebuie să aşteptăm cel puţin două luni în care să vedem o scădere a indicelui preţurilor de consum, după creşterea inflaţiei din ianuarie, ca să ne convingem”, a spus astăzi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

    Rata annuală a inflaţiei a urcat în ianuarie 2024 la 7,4% după ce scăzuse la finalul anului 2023 la 6,6%, potrivit datelor de la Insitutul de Statistică.

    BNR a ajustat prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 la 4,7%, de la 4,8% anterior, în timp ce pentru anul 2025 banca centrală vede o inflaţie de 3,5%.

    Rata anuală a inflaţiei IPC se va menţine pe o traiectorie generală de scădere (cu o întrerupere temporară în ianuarie a.c.), însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului 2025, potrivit prezentării guvernatorului BNR.

    Creşterea temporară a ratei anuale a inflaţiei IPC în luna ianuarie este asociată majorării unor impozite indirecte (TVA, accize − impact estimat de 0,7 pp).

    Traiectoria prognozată a inflaţiei a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024, ca urmare a evoluţiilor mai favorabile ale preţurilor alimentelor, inclusiv cele incluse în coşul inflaţiei de bază, şi ale celor ale combustibililor din perioada recentă.

    Iar revenirea inflaţiei în intervalul ţintei (2,5% ±1 punct procentual), însă la limita superioară a acestuia (3,5%), este previzionată pentru orizontul prognozei, T4/2025, după cum a declarat guvernatorul BNR.

    Principalul determinant al evoluţiei ratei anuale a inflaţiei IPC va rămâne indicele CORE2 ajustat.

    Rata anuală a inflaţiei de bază va urma o traiectorie continuu descendentă, valorile previzionate menţinându-se la niveluri superioare celor ale ratei anuale a inflaţiei IPC, a spus Isărescu.

    “Traiectoria prognozată a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024, în contextul evoluţiilor mai favorabile ale indicatorului din perioada recentă, în special pe segmentul alimentar. q Ulterior, pe parcursul anului viitor, traiectoria variabilei se plasează la niveluri uşor peste cele proiectate în Raportul din noiembrie, pe fondul unui gap PIB care se menţine la valori pozitive şi, într-o mai mică măsură, al unei revizuiri ascendente a anticipaţiilor privind inflaţia. Se previzionează menţinerea acesteia la niveluri superioare atât intervalului ţintei, cât şi indicatorului headline până la orizontul prognozei”.


     

  • O boală care a provocat milioane de morţi în Evul Mediu, găsită la o pisică din Oregon

    Ciuma bubonică revine în actualitate cu un caz legat de o pisică din Oregon; persoana infectată a fost tratată în stadiile incipiente ale bolii.

    Ciuma bubonică, care a provocat milioane de morţi în Evul Mediu, încă există, dar, din fericire, este uşor de identificat şi de combătut, aşa cum s-a întâmplat în Oregon în ultimele zile.

    În localitatea Deschutes a fost diagnosticat un caz al acestei infecţii bacteriene foarte rare. Persoana infectată a fost tratată uşor şi rapid în stadiile incipiente ale bolii.

    Potrivit celor relatate de CNN, lucrătorii sanitari care au intervenit sunt convinşi că infecţia a fost transmisă de pisică, care la rândul ei a contractat-o de la purici şi, prin urmare, „toate contactele apropiate atât ale persoanei, cât şi ale animalului de companie au fost contactate şi le-au fost furnizate medicamentele necesare pentru prevenirea bolii”.

    Dr. Dan Barouch, directorul Centrului pentru Virologie şi Cercetare a Vaccinului de la Centrul Medical Beth Israel Deaconess, explică modul în care ciuma bubonică încă există: „Motivul pentru care nu a fost eliminată în totalitate este pentru că există un rezervor animal. Bacteriile pot infecta animalele şi, din moment ce nu putem vindeca toate animalele din natură, ele persistă şi pot provoca ocazional un număr mic de cazuri umane”.

    Cazurile rare la om se datorează adesea muşcăturilor de insecte, cum ar fi puricii, care poartă bacteria, sau după contactul cu un animal infectat. În Statele Unite, ultimele şapte cazuri au fost înregistrate în zonele rurale din sud-vest şi nord-vest.

  • Un nou virus care a fost recent descoperit a inceput să facă victime umane

    Un bărbat în vârstă din Alaska a devenit primul om care a murit după ce a s-a infectat cu Alaskapox. Este vorba despre o boală virală recent descoperită. Virusul este purtat de mamifere şi se transmite ocazional la om, au stabilit specialiştii.

    Alaskapox sau AKPV este un virus înrudit cu variola, potrivit Sky News. A fost descoperit în 2015 la o femeie care locuia lângă Fairbanks, în Alaska. Pacienta de atunci a avut o erupţie cutanată localizată şi ganglioni limfatici umflaţi. Ulterior, virusul a fost descoperit în special la mamifere mici, dar specialiştii avertizează că se poate transmite şi la animalele de companie.

    Şapte persoane, toate din Alaska, au fost infectate cu Alaskapox în ultimii nouă ani. Ele au avut forme uşoare şi şi-au revenit rapid după ce au primit tratament. La sfârşitul lunii ianuarie, un bărbat din sudul statului a murit. Pacientul primea tratament pentru cancer, iar sistemul umanitar era afectat. Deoarece nu există nicio dovadă privind transmiterea de la om la om, medicii au presupus că bărbatul a fost infectat de pisica sa.

    Oficialii nu au stabilit încă dacă virusul s-a răspândit în alte regiuni. Primele şapte cazuri au fost în aceeaşi localitate, dar bărbatul care a murit locuia la o distanţă de 370 de mile. Specialiştii recomandă evitarea contactelor între animalele de companie şi cele sălbatice, dar şi protejarea rănilor cu bandaje.

  • Surpriză neplăcută pentru economişti: Japonia a intrat în recesiune în mod neaşteptat şi pierde poziţia de a treia economie din lume

    Japonia a intrat în recesiune în mod neaşteptat după ce economia sa s-a contractat timp de două trimestre la rând. Cifrele prezentate de autorităţile japoneze i-au surprins pe economişti. Japonia a pierdut astfel poziţia de a treia economie din lume.

    Produsul intern brut (PIB) al ţării s-a contractat cu 0,4% mai mult decât se aştepta, în ultimele trei luni din 2023, comparativ cu un an mai devreme. Asta după ce economia s-a contractat cu 3,3% şi în trimestrul precedent, potrivit BBC.

    Cifrele prezentate de Guvernul Japoniei indică faptul că ţara şi-a pierdut poziţia de a treia economie din lume în faţa Germaniei. Economiştii se aşteptau ca noile date să arate că PIB-ul Japoniei creşte cu peste 1% în ultimul trimestru al anului trecut.

    Cele mai recente date despre PIB pot fi un semn că banca centrală a ţării va întârzia şi mai mult o decizie privind costul împrumutului. Banca Japoniei a introdus o rată negativă a dobânzii în 2016, încercând să stimuleze cheltuielile şi investiţiile.

    Ratele negative fac yenul mai puţin atractiv pentru investitorii globali, ceea ce a împins în jos valoarea monedei.

  • SpaceX lansează o rachetă care transportă un modul lunar

    Racheta Falcon 9 a companiei lui Elon Musk va transporta în spaţiu un modul numit Odysseus. Nava ar trebui să ajungă pe Lună pe 22 februarie. Ar fi prima misiune privată care reuşeşte o aselenizare, potrivit Sky News.

    Principalul scop al misiunii IM-1 nu este detectarea apei. IM-1 îşi propune să se asigure că tehnologiile de aterizare sunt sigure şi că misiunile cu echipaj uman pot comunica cu Pământul în mediile extreme ale polului lunar.

    NASA intenţionează să trimită astronauţii pe Lună în 2026.

  • Ciolacu: Dacă nimeni nu şi-a cerut scuze că aţi fost nevoiţi să plecaţi din ţară, îmi cer eu scuze

    Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit miercuri, la Roma, cu primarul oraşului, Roberto Gualtieri, precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Italia.

    ”Dacă nimeni niciodată nu şi-a cerut scuze pentru că aţi fost nevoiţi la un moment dat să plecaţi din ţară, eu nu am nicio problemă să-mi cer eu scuze”, a afirmat, în discursul său, premierul, referindu-se la românii care au plecat la muncă în Italia.

    ”În Italia este o diasporă de peste un milion de români. Nici nu ştii ca prim-ministru dacă este o bucurie sau nu. Ştiu că media de vârstă este una de 34-35 de ani. De fapt şi de drept, întreaga plusvaloare a României, o treime din aceasta care a părăsit România, se află acum în Italia, chiar dacă în România avem cel mai mare număr de angajaţi activi, peste 5,7 milioane de români, avem, cu certitudine, o criză a forţei de muncă. (…) Cred că datoria noastră este de a nu găsi vinovaţi, cel mai simplu, categoric, politicienii sunt vinovaţi. Cred că va trebui să găsim soluţii”, a spus Ciolacu, potrivit unui comunicat al PSD.

    ”Sunt ferm convins că în anumite domenii, dacă vă întoarceţi în România, veţi câştiga la fel sau poate mai mult decât câştigaţi în Italia. Dar sunt, de asemenea, conştient de faptul că suntem încă restanţi în ceea ce priveşte serviciile publice ale României, în ceea ce priveşte sănătatea, în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ. Foarte rar, în România, tinerii întâi îşi întemeiază o familie şi, pe urmă, încearcă să se concentreze pe carieră. Lucrurile s-au inversat, nu din cauza lor, dintr-un spirit de conservare normal al fiecăruia dintre noi. Tinerii din România întâi doresc să aibă o carieră şi, pe urmă, să aibă o familie şi să crească copii, deoarece încă nu am reuşit să avem sistemul de creşe, grădiniţe, after-school-uri, astfel încât părinţii să meargă liniştiţi la serviciu, că nu este tocmai necesar ca cei mici să stea cu bunicii sau cu părinţii”, a mai arătat Ciolacu.

     

     

  • Cea mai puternică economie a Europei se scufundă şi trage tot mai multe ţări după ea. Ce se întâmplă cu statele care se bazau pe ajutorul ei

    Economiile din estul Europei vor trebui să se bazeze în acest an pe consum pentru creşterea economică, în condiţiile în care problemele cu care se confruntă Germania fac redresarea economică mai greu de atins, scrie Bloomberg.

    Datele privind creşterea economică pentru ultimul trimestru din 2023, publicate miercuri, arată că Polonia, cea mai mare economie din est, se îndreaptă din nou în contracţie, iar redresarea timidă a Ungariei îşi pierde din elan. România va ieşi probabil în evidenţă ca fiind cea mai performantă datorită nivelului ridicat de absorbţie a fondurilor UE.

    În condiţiile în care slăbiciunea Germaniei afectează producţia, se aşteaptă ca consumatorii să fie motorul redresării economice în acest an, pe măsură ce inflaţia se diminuează şi pieţele forţei de muncă rămân tensionate.

    „Tendinţele din sectorul de retail, precum şi îmbunătăţirea încrederii consumatorilor, ne fac să credem că cheltuielile gospodăriilor vor aduce o contribuţie pozitivă la PIB în acest an. Considerăm că îmbunătăţirea consumului privat în 2024 va fi un motor de creştere cheie”, a declarat Katarzyna Rzentarzewska, economist la Erste Group Bank AG din Viena.

    Creşterea va rămâne probabil moderată, cel puţin în prima parte a anului, în condiţiile în care Germania intră într-un al doilea an post-pandemic, cu o creştere economică care se anticipează că se va dovedi, în cel mai bun caz, slabă. Cea mai mare economie a Europei este principalul partener comercial al ţărilor din estul UE, reprezentând între o cincime şi un sfert din exporturile acestora.

    Încetinirea economică din Germania a afectat cel mai mult Ungaria anul trecut. Economia a înregistrat trei trimestre de contracţie, deoarece UE a redus accesul la finanţare din cauza încălcărilor statului de drept comise de guvernul premierului Viktor Orban.

    „Cererea externă slabă şi restrângerea comenzilor industriale au dus la epuizarea exporturilor”, a declarat Peter Virovacz, economist la ING Bank Ungaria. “Pe de altă parte, consumul intern se află pe o traiectorie de redresare, datorită creşterii salariilor reale şi scăderii ratelor dobânzilor”

  • Povestea unor tineri din România care au reuşit să transforme deşeurile aruncate de alţii în asfalt şi au făcut din asta o afacere a viitorului

    „Povestea The Climate Change Company a început în 2019, când Dennis Debie, partenerul meu, a creat ideea unui incubator pentru tehnologii orientate către combaterea schimbărilor climatice. Împreună cu Dennis am fondat compania în anul următor”, povesteşte Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company. Pe lângă activitatea legată de materialele reciclabile, el are expertiză în proiecte de restaurare a monumentelor UNESCO.

    A urmat semnarea unui parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Transporturi INCERTRANS esenţial pentru dezvoltarea produsului – Littar, asfalt din deşeuri. „Împreună am dezvoltat compoziţiile finale ale Littar. Ulterior am început comercializarea la nivel naţional dar şi în ţări precum Austria şi Canada. Recent am câştigat Premiul Emerging Europe pentru Iniţiativa de Sustenabilitate a Anului şi titlul de Startup-ul Anului în România la evenimentul «Românii sunt antreprenori»”.

    Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%.

    Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company

    Focusul principal al The Climate Change Company, în prezent, se leagă de punerea în aplicare a proiectelor Littar în întreaga lume. „Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%”, explică Sebastian Tudose. Sunt folosite deşeuri de plastic şi sticlă de la o varietate de furnizori prezenţi la nivel local în funcţie de locul unde urmează să fie construit un drum pentru care este folosit Littar. Până acum, au fost transformate din deşeuri în asfalt echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă. Cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial.

    Littar este o tehnologie inovatoare care transformă deşeurile de plastic şi sticlă într-un material ce poate fi folosit ca strat de bază şi/sau legătură în construcţiile rutiere. În mod normal aceste deşeuri ar fi arse, aruncate la groapa de gunoi sau reciclate inferior la costuri şi emisii ridicate. „Littar este certificat conform reglementărilor europene şi produs sub licenţă de către staţiile de asfalt locale, aflate în proximitatea proiectului de drum care utilizează produsul nostru. Acestea sunt aprovizionate cu agregate de plastic şi sticlă de către procesatorii de deşeuri licenţiaţi de asemenea, locali”, punctează Sebastian Tudose. Tot el adaugă că „misiunea noastră ca incubator pentru tehnologii climatice este de a dezvolta şi comercializa soluţii inovatoare, cu impact ridicat şi gata de implementare, care să îmbunătăţească mediul şi condiţiile de viaţă pentru noi toţi”.

    Banii din premiul câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosiţi pentru a accelera implementarea Littar şi beneficiile de mediu pe care le aduce. „Acest premiu este şi o reamintire că prin colaborare putem aborda problemele complexe pe care le avem de gestionat ca societate”, conchide reprezentantul The Climate Change Company.

  • Cum a transformat un tânăr o lucrare de licenţă într-o afacere de peste un miliard în România, fiind şi prima companie românesască de acest gen ce se extinde peste graniţe

    O lucrare de licenţă construită ca business case, un strop de curaj, un partener de business cu investiţia în buzunar şi o tranzacţie venită la momentul oportun – acestea sunt câteva dintre ingredientele care au transformat Sameday, dintr-o companie cu începuturi timide, într-unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa regională de curierat. Ce viziune l-a ghidat pe Lucian Baltaru, cofondator şi CEO al companiei, în această evoluţie, şi ce paşi a făcut pentru a atinge acest statut?

    De foarte multe ori succesul e măsurat în cifre, în cifre financiare, venituri, profit. Dar din punctul meu de vedere acesta e doar un rezultat a ceea ce reuşeşti să construieşti în partea de core business. Pentru mine succesul înseamnă să avem o viziune, să avem un vis către care să tindem, să construim, să ajungem acolo, să fim relevanţi pentru clienţii noştri, să avem un engagement mare în rândul lor. Iar visul nostru, viziunea noastră este să construim cea mai populară şi iubită companie de curierat din Europa Centrală şi de Sud-Est  şi suntem pe drumul ăsta, suntem cumva acolo unde ne dorim să fim”, spune Lucian Baltaru, cofondator şi CEO al Sameday Group. În 2023, jucătorul a atins pragul de nouă zerouri, după ce a încheiat anul cu o creştere a veniturilor la nivel de grup de peste 25%, depăşind 1 miliard de lei.

    Compania şi-a început activitatea în 2007, cu o investiţie iniţială de 50.000 de euro, bani puşi pe masă de Octavian Bădescu, partenerul de business al antreprenorului. Un moment decisiv în istoria businessului a venit la un deceniu distanţă, în primăvara anului 2017, când eMAG a anunţat preluarea unui procent de 80% din companie, achiziţionând pachetul majoritar deţinut de Octavian Bădescu, restul de 20% din acţiuni fiind deţinute la vremea respectivă de Lucian Baltaru. Între timp, în 2022 Dante Internaţional, compania din spatele eMAG, a ajuns la o participaţie de 93,3% din Delivery Solutions, compania care operează serviciul de curierat Sameday, după conversia unor împrumuturi de 90 mil. lei, potrivit ZF.

    PROVOCĂRI VECHI, PROVOCĂRI NOI.  Astăzi compania e prezentă în trei ţări, fiind primul jucător local din piaţa de curierat care se extinde peste graniţe. „Avem deja trei ţări în care funcţionăm bine, avem un serviciu foarte bun, am reuşit să unim cele trei pieţe, am reuşit să convingem clienţii să-şi extindă pieţele în care se adresează. Iar pentru mine asta e o parte din din succes. Cealaltă parte este e echipa care s-a construit, cultura companiei, care s-a construit de-a lungul timpului. Dacă acum zece ani eram 40-50 de oameni în Sameday, plus 100-200 de de oameni în zona operaţională, astăzi în Sameday sunt peste 5.500 de colegi care cresc zi de zi împreună cu noi, au noi oportunităţi în interiorul companiei şi ne dezvoltăm cu toţii într-o cultură, zic eu, destul de specifică companiei noastre, o cultură antreprenorială, informală, în care proiectele se întâmplă repede, în care ne dezvoltăm echipe mici, flexibile şi agile.”

    Despre extinderea pe pieţele vecine, Baltaru spune că a adus, în primul rând, aceleaşi provocări întâmpinate în dezvoltarea businessului pe plan local. „La început, noi am crezut că n-o să le mai avem, am crezut că am învăţat foarte mult din ele şi odată ce am reuşit în România, ne ducem în alte ţări şi cumva organizaţi, trecând prin anumite greşeli, erori, nu le vom mai repeta. Realitatea a fost că am repetat aceleaşi erori. Însă, deşi am avut aceleaşi provocări ca şi în România, am crescut semnificativ mai repede în ţările în care ne-am dus.” Au întâmpinat, de asemenea, şi provocări neaşteptate, datorate faptului că s-au avântat pe teren cvasinecunoscut. „După tot ce am implementat şi succesul din România am crezut că lucrurile se vor întâmpla foarte repede acolo şi ne-am pus ţinte foarte, foarte ambiţioase, de creşteri foarte rapide care nu se întâmplau. Neîntâmplându-se, începeam să punem presiune pe echipa locală şi cumva stricam din cultura pe care noi în Sameday o aveam, aceea de a construi cu viteza cu care cumva clientul, consumatorul are nevoie. Dacă noi accelerăm prea tare dezvoltarea noastră începe foarte rapid să se simtă în calitatea serviciului nostru. Deci cumva noi trebuie să ne setăm ţintele ţinând cont de ceea ce puteam realist face cu o echipă la început într-o ţară, într-o limbă şi cultură diferită. Şi apropo de cultură, e un punct adiţional pe care a trebuit să-l învăţăm.” Şi asta, adaugă el, pentru că fiecare ţară în care au ajuns nu doar că are o cultură diferită, ci şi obiceiuri diferite de a lucra, de a comunica, „la care noi trebuie să ne adaptăm. Noi am crezut că ne ducem cu stilul nostru şi se vor adapta la noi, ceea ce nu s-a întâmplat. A trebuit să ne adaptăm noi la specificul local şi să avem grijă să implementăm o localizare mult mai bună a operaţiunilor noastre. Asta e realitatea de acolo”. Procesul extinderii în ţări noi a fost însă o oportunitate de a-şi da seama că au nevoie să construiască o reţetă foarte clară, foarte bine pusă la punct pe un orizont mai lung de timp, „ceea ce am şi făcut în Bulgaria, a treia ţară pe care am deschis-o, şi vedem progrese uriaşe, dar sunt provocările oricărui business de tip start-up mic care creşte cu 50% lună de lună”.

    O altă provocare pe care jucătorul o întâmpină an de an, dar pentru care se pregăteşte cu investiţii pe măsură, e evenimentul Black Friday. Pentru a-şi eficientiza operaţiunile, Sameday a investit în ultimii trei ani peste 20 de milioane de euro în tehnologie software şi a crescut capacitatea operaţională la 76.000 colete procesate pe oră doar în România. Dacă la nivel de grup jucătorul a investit în anul precedent peste 100 de milioane de lei, cele mai mari sume fiind direcţionate către implementarea de soluţii tehnologice menite să îmbunătăţească experienţa clienţilor, capacitatea de procesare şi reţeaua easybox, pentru acest an, are în plan investiţii de peste 300 de milioane de lei tot la nivel de grup. Începând cu 2023, Sameday oferă servicii de livrare şi clienţilor persoane fizice, extinzând astfel gama de produse de livrare oferite consumatorilor. Alte două borne ale anului  precedent au constat în lansarea aplicaţiei mobilă Sameday App şi a serviciului Sameday easyway, cu ajutorul căruia se pot trimite colete de la un easybox la altul.

    Businessul a livrat în 2023 peste 80 de milioane de colete în România, Ungaria şi Bulgaria, şi a avut cu peste 105% mai multe livrări internaţionale decât în 2022. Compania are o reţea de circa 5.000 de easyboxuri active în regiune şi a ajuns la un număr de şapte huburi logistice în România, Ungaria şi Bulgaria. De altfel, şi numărul de magazine online care au apelat la serviciile companiei a crescut cu 43% comparativ cu anul precedent, ajungând la peste 24.000.

    Lucrarea de licenţă ca plan de business

    Despre începuturile sale în antreprenoriat, Baltaru povesteşte că şi-a dorit dintotdeauna să construiască organizaţii pe o misiune comună, să aducă laolaltă comunităţi de oameni care să aibă un vis comun către care să tragă cu toţii. „Şi da, am început foarte devreme. Am început cu mici încercări antreprenoriale, de la 16-18 ani – mici fancluburi, cluburi de automobilism, de jocuri pe calculator, comunităţi    adunate în jurul unei idei sau al unui vis comun” – până la provocări mai serioase.”  Sameday, adaugă el, a fost  – să zicem – prima mişcare antreprenoială extrem de importantă şi cu un business case mult mai bine pus la punct decât cele de dinainte. „Chiar şi lucrarea de licenţă din facultate a fost business case-ul Sameday.” Compania, povesteşte executivul, a avut două  baze solide în mintea sa. Una a plecat de la un business mic de taximetrie care eşuase, pe care nu a ştiut să-l gestioneze, fapt care a atras după sine nevoia de a se angaja, la 22 de ani, într-o companie de curierat, Alo Curier la acel moment, pe care a ales-o „având în minte faptul că dintotdeauna mi-am dorit să-mi construiesc o companie de transport cu tirul de mare tonaj, pentru că mă atrăgeau foarte tare transporturile rutiere. Chiar dacă la acel moment se transportau coletele în camioane mici, am zis că la un moment dat probabil va creşte suficient de mult piaţa cât să înceapă să fie transportate coletele în tiruri şi mi s-a părut o oportunitate bună de învăţare. Aşa că m-am dus în acea companie de curierat cu gândul să învăţ, după care să-mi construiesc compania mea”.

    Cumva, continuă Baltaru, ca antreprenor – „şi mă consider antreprenor” – îi este foarte greu să lase oportunităţile să treacă pe lângă el, să le vadă, să le simtă, să fie acolo şi să nu profite de ele. „Şi cam aşa s-a întâmplat şi cu alte mici businessuri în care am fost implicat, dar am ieşit destul de repede, am căutat să mă apropii mai mult de oportunităţile care aveau legătură cu Sameday, pe care să le pot dezvolta sub umbrela Sameday. Şi aici de foarte multe ori nu m-am putut abţine şi am intrat în foarte multe proiecte şi am reuşit să conving echipa mea să construim toate proiectele pe care le vedem în spatele Sameday, dar evident, pe termen lung, ca antreprenor, să construiesc echipe sub o misiune comună, cu un un scop comun, e cea mai mare împlinire pentru mine”.

    Partea bună, subliniază el, e că „dacă intri devreme în antreprenoriat – şi eu am intrat foarte devreme – nu ai temeri. Crezi că orice e posibil şi cred că asta e foarte, foarte important pentru orice antreprenor la început de drum. Trebuie să ai curaj să testezi lucruri pe care alţii nu le-au încercat, să încerci să le reglezi, să le îmbunătăţeşti şi poţi să ai şansa să creşti un business foarte, foarte bun, care adresează o nevoie a unui client şi o servisează într-un mod în care o altă companie până atunci în piaţă nu a reuşit. Deci cred foarte, foarte mult în poveştile antreprenoriale care încep foarte devreme”.

    Lazy leader. De-a lungul timpului, Baltaru spune că nu a avut un mentor specific, dar a încercat să citească foarte mult poveştile businessurilor, ale brandurilor, ce a fost acolo în spate, care a fost secretul, sosul secret din reţeta care a ajutat acel business să crească şi evident, aşa a învăţat  câte ceva din fiecare astfel de poveste. „Am absorbit, mai ales în perioada de facultate şi de început a Sameday-ului. Citeam foarte mult şi mă încărcam cu foarte, foarte multă informaţie, foarte multe modele pe care pe urmă reuşeam să le testez în business. Pentru că businessul era un business mic, puteam foarte repede să implementez schimbări majore sau schimbări mai mici, pe măsură ce învăţam din ceea ce citeam şi absorbeam ca un burete tot ce era în jurul meu şi pe urmă încercam să testez în propriul business”.

    Despre viziunea sa legată de echipă spune că încearcă să strângă în jurul lui oameni curajoşi, determinaţi şi isteţi, care să vină cu cu soluţii, „să inovăm împreună şi să ducem mai departe povestea noastră către visul pe care îl avem. Iar Sameday îmi «livrează» această nevoie în momentul de faţă într-un mod foarte, foarte bun şi evident”.

    Ca lider „e foarte, foarte greu să mă descriu, dar în principiu există în literatura de specialitate un termen mai nou, de lazy leadership, care sună ciudat şi şocant. Cum poate să fie un lider leneş, la ce se referă de fapt? Sunt mai degrabă un observator. Încurajez colegii mei să facă lucruri, îi încurajez să încerce şi în acelaşi timp cred că misiunea mea de lider este să am permanent grijă să ţin organizaţia într-un echilibru de forţe. Permanent”. Asupra unor organizaţii acţionează foarte multe forţe, forţe interioare în diverse departamente sau diverşi oameni şi forţe exterioare organizaţiei, forţe de piaţă, competiţie, investitori, de aceea este de părere că rolul său de lider e să se asigure că permanent forţele acestea sunt egale sau să încurajeze anumite forţe să tragă mai tare în funcţie de priorităţile pe care le au. „De exemplu, când Sameday ajunsese într-o perioadă să nu fie suficient de predictibil, când nu avea o predictibilitate bună pe cifrele financiare, am lăsat forţa finance să tragă puţin mai tare în acest ecosistem ca să reuşim să ne stabilizăm mai bine din punct de vedere financiar. Acum suntem într-o perioadă în care încurajăm mai mult forţele ce ţin de clienţi, de consumatori să aibă un cuvânt mai important de spus în organizaţie şi să dezvoltăm în funcţie de nevoile clienţilor. În principiu, cred că ăsta e stilul meu de leadership, să mă asigur că organizaţia e într-un echilibru de forţe, un echilibru sănătos în care nu avem forţe care trag foarte tare într-o direcţie şi ne scot de pe drumul nostru.” De altfel, ne-a povestit şi că rămâne permanent conectat la business, şi sunt foarte puţine momente în care se deconectează complet, de ordinul câtorva zile, dar nu îşi aminteşte să fi avut mai mult de 5-6 zile în care să fie complet deconectat. „Ceea ce fac în Sameday pentru mine e o pasiune, nu simt că muncesc, că fac un efort uriaş să stau conectat. Dimpotrivă. Dacă nu sunt conectat simt că-mi lipseşte ceva. Dar da, am diverse pasiuni şi momente în care plec mai multe zile. Asta nu înseamnă că ai mei colegi nu duc mai departe ceea ce am construit. Ba dimpotrivă, o fac foarte bine şi nu au nevoie de neapărat de prezenţa mea.” Printre marile sale pasiuni se numără sailingul, aşa că merge foarte mult pe mare, şi în România, şi în străinătate, la competiţii, la campionatul naţional, dar şi la competiţii internaţionale şi evident, în afara competiţiilor, în vacanţe, cel mai mult în Grecia. „De asemenea, automobilism, motociclismul, tot ce ţine de sporturile cu motor e în aria mea de interes. Deţin motocicletă, maşini, dar nu deţin o ambarcaţiune. E mai bine să închiriezi atunci când ai nevoie, poţi să iei cele mai noi modele de fiecare dată, nu trebuie să investeşti într-o barcă foarte scumpă. Se spune că cea mai fericită zi a unui marinar e când îşi cumpără barca, şi apoi când o vinde.”   

     

    Carte de vizită

    Lucian Baltaru, cofondator şi CEO al Sameday Group

    1. A urmat Academia de Studii Economice din Bucureşti şi a scris lucrarea de licenţă sub forma unui business case al Sameday;

    2. Şi-a început cariera în echipa Alo Curier;

    3. A fondat apoi, împreună cu Octavian Bădescu, compania de curierat Sameday, pe care a condus-o spre noi orizonturi, ieşind şi peste graniţele României, în Ungaria şi Bulgaria;

    4. S-a implicat ca partener şi în alte businessuri, precum DaruiesteFlori.ro şi Circus PUB, potrivit informaţiilor disponibile pe profilul său de LinkedIn;

    5. E pasionat de sailing şi automobilism.

  • Cele mai mari creşteri de preţuri. Biletele de avion au înregistrat o majorare de 21% a preţurilor în ianuarie faţă de decembrie

    ♦ Între produsele şi serviciile incluse în coşul de consum, biletele de avion au avut cea mai mare creştere a preţurilor.

    Preţurile biletelor de avion au avut o creştere de 21% în luna ianuarie faţă de decembrie 2023, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Între produsele şi serviciile incluse în coşul de consum, biletele de avion au avut cea mai mare creştere a preţurilor de la lună la lună. Faţă de ianuarie 2023, preţul biletelor de avion a crescut, în medie, cu 16%, potrivit aceleaşi surse.

    Piaţa europeană a aviaţiei s-a confruntat cu o serie de probleme care au ţinut de lipsa forţei de muncă, de creşterea preţurilor la combustibil şi de grevele controlorilor de trafic, toate acestea reuşind să destabilizeze industria. Piaţa din România nu a scăpat nici ea nevătămată, mai ales că sectorul a fost lovit din plin şi de căderea Blue Air, un competitor important pentru Wizz Air şi Ryanair, care acum sunt principalii jucători aerieni de pe plan local. Doar Wizz Air are o cotă de piaţă de peste 50%.

    Ieşirea din piaţă a unui nume mare (Blue Air) şi restrângerea portofoliului de destinaţii operate de Tarom au lăsat loc de manevră celor doi operatori low-cost care au săltat rapid preţurile, mult mai rapid decât a urcat inflaţia, spre exemplu.

    Operatorii aerieni au motivat creşterile preţurilor din ultimul an cu o majorare semnificativă a costurilor de operare. Mai mult, odată cu ridicarea tuturor restricţiilor contra Covid, cererea pentru călătorii a crescut semnificativ, ceea ce a făcut ca preţurile să meargă doar în sus. În pofida creşterilor, oamenii nu au renunţat să mai călătorească. Românii au cumpărat în ianuarie bilete de avion în valoare totală de 9 mil. euro, în creştere cu 33% faţă de perioada similară a anului trecut, 95% dintre acestea fiind către destinaţii din Europa, arată datele platformei Vola.ro, în urma campaniei Ieftinuarie 2024.

    În luna ianuarie, preţul mediu pentru un bilet de avion a fost de 158 euro/persoană, în creştere faţă de anul trecut, când tariful mediu a fost de 118 euro/persoană, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 34% în ultimul an.

    Preţurile companiilor low-cost au crescut suficient de mult încât să ajungă la un nivel similar cu cele practicate de companiile de linie.

    După pandemie, companiile de linie au mizat pe bilete diferenţiate, în funcţie de ce beneficii îşi doreşte pasagerul. Un bilet standard la o companie de linie se apropie de nivelul unui bilet vândut de un operator low-cost.