Incasari de peste 18 de milioane de euro au provenit anul trecut
din piata locala, cu 20% mai mult fata de anul precedent. Totodata,
furnizorul de solutii software TotalSoft a raportat EBITDA de 3,5
de milioane de euro si asteapta pentru 2011 o crestere pana la
nivelul de 4,5 de milioane de euro.
Anul trecut, compania a demarat o strategie de expansiune
internationala prin deschiderea unor filiale in Bulgaria, Serbia,
Grecia si Qatar, dar si prin evaluarea unor potentiale tinte de
achizitie in tari cu crestere economica, precum Turcia sau Polinia.
TotalSoft s-a extins si prin intermediul unor proiecte directe
castigate pe piete noi precum Austria, Dubai, Spania sau Arabia
Saudita. Cel mai important si de ampliare este cel cu SATORP Arabia
Saufita, constructorul celei mai mari rafinarii din lume, Jubail
Rafinery, in valoare de 9,6 de milioane de dolari.
Cresterea afacerilor poate fi explicata si prin extinderea
numarului de clienti la peste 100, dintre care 32 au semnat
contracte pentru Charisma ERP, 42 pentru Charisma HCM si 45 pentru
solutii Primavera, care desi a scazut in 2009 pe fondul contractiei
segmentului constructiilor a intregistrat anul trecut o crestere de
peste 60% pana la 2 milioane de euro.
Din cele 22,45 de milioane de euro, 28,4% au provenit din
segmentul de retail si distributie, 24,8% din servicii, 12,8% din
productie si 12,4% din segmentul financiar bancar.
Coldwell va asigura managementul interimar al centrului,
incluzand servicii de administrare si inchiriere a spatiilor
comerciale, property si facility management. Acest contract
marcheaza debutul diviziei de retail din cadrul companiei.
Lichidatorul judiciar al proiectului, Casa de Insolventa
Transilvania, va demara procesul de vanzare al City Mall in luna
martie. Coldwell Banker va fi consultant si in cadrul procesului de
vanzare.
“Este un contract pe durata determinata, pana la vanzarea centrului
comercial, insa ne dorim sa continuam colaborarea si cu noul
proprietar al City Mall, atunci cand va fi desemnat. In acelasi
timp, purtam discutii pentru obtinerea unor mandate similare pentru
alte proiecte comerciale”, a declarat Valentin Ilie, CEO al
Coldwell Banker Affiliates of Romania.
Coldwell va fi si consultant in cadrul procesului de vanzare al
City Mall, CITR urmand sa colaboreze in aceasta privinta si cu alte
companii de consultanta imobiliara. “Consideram ca piata
tranzactiilor imobiliare de investitii isi va reveni iar
procedurile de vanzare ale City Mall vor demara in luna martie.
Proiectul este in viata, genereaza venituri si prezinta interes
pentru potentialii investitori”, a declarat Radu Lotrean, asociat
coordonator al Casei de Insolventa Transilvania, lichidatorul
judiciar al proiectului.
La conducerea City Mall a fost numit Alecu Dumitrascu, fost
Operations Coordinator in cadrul centrului comercial Plaza Romania
din Bucuresti. “In prezent analizam informatiile puse la dispozitie
de catre Casa de Insolventa Transilvania, urmand sa facem propuneri
pentru imbunatatirea performantei si imaginii centrului comercial.
Din ceea ce am analizat pana acum este clar ca City Mall are locul
sau pe piata, cu un trafic constant si o clientela bine definita,
magazine care au performante bune si magazine care nu sunt adaptate
nevoilor vizitatorilor. In functie de cerintele creditorilor vom
putea proceda la inlocuirea acestora in vederea adaptarii mixului
de magazine, vom imbunatati imaginea generala a proiectului si
optimiza costurile”, a declarat la randul sau Radu Tanasescu,
managing partner al diviziei de retail din cadrul Coldwell Banker
Affiliates of Romania.
Coldwell Banker Affiliates of Romania administreaza deja peste
100 de proprietati executate de catre institutiile finantatoare,
valoarea cumulata a acestora fiind de peste 20 de milioane de euro.
Activitatea este desfasurata prin intermediul Coldwell Banker REO
Experts, divizie specializata in administrarea, managementul
interimar si vanzarea activelor imobiliare neperformante intrate in
posesia bancilor sau aflate in cadrul procedurilor de
insolventa.
Romania si-a rezervat de ani buni locul in capatul cel mai de
jos al listei in privinta productivitatii la hectar, la nivel
european, pentru cele mai variate culturi – de la cartofi si grau
pana la porumb. Cu alte cuvinte, culturile sunt slabe. La grau,
spre exemplu, productia totala de anul trecut a fost de 5,7
milioane de tone, mai mare cu 10% fata de 2009 (5,2 mil. tone).
Totusi recolta a fost mai mica cu 15% fata de 2008. Acestea sunt
insa estimarile Ministerului Agriculturii si nu cifrele cu care
lucreaza Ministerul Finantelor, unde trebuie platite taxele pentru
vanzarile de cereale produse. Cele doua ministere nu lucreaza cu
aceleasi date, iar diferentele sunt mari. “Noi trebuie sa raportam
la Ministerul Finantelor cantitatea de cereale pe care le cumparam
si le vindem, pentru a putea primi inapoi TVA-ul”, spune Victor
Beznea, presedintele Asociatiei Comerciantilor de Produse Agricole
(ACPA).
Asociatia reuneste companii, ca Alfred Toepfer Intl, Bunge,
Cargill, Nidera si Glencore, care cumpara si vand peste hotare
cerealele produse in Romania. Datele raportate de unii producatori
de cereale sunt insa cel mai adesea ajustate, astfel incat este o
mare diferenta fata de cifrele din bilanturile negustorilor de
cereale. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai este
ea numita, reprezinta 50% din valoarea productiei agricole
comercializate, potrivit unor estimari. Acest tip de negot este
neimpozitat si puternic concurential. Iar piata neagra are vant in
vele de vreme ce numai castigul din TVA reprezinta un sfert din
valoarea marfurilor. De cealalta parte, a comertului legal, se afla
companiile care se lupta cu procedurile de rambursare a TVA. “In
acest moment suma totala a TVA nerambursate catre membrii
asociatiei ajunge la 300 de milioane de euro, iar perioadele de
intarziere depasesc, in unele cazuri, un an”, spune Beznea.
Logica diferentelor mari dintre cantitatile vandute si cele
declarate este simpla. Daca productia la hectar este de 4 tone de
cereale si sunt declarate doar 2,5 tone, taxele si impozitele sunt
platite doar partial.
“Noi stim insa care este productia, pentru ca urmarim consumul
intern de cereale si vedem care sunt volumele cumparate si vandute
de noi”, spune Beznea. El precizeaza ca la nivel oficial sigure
sunt doar datele referitoare la suprafata agricola cultivata,
pentru care se acorda subventii si care sunt supravegheate din
satelit. Pana la ora inchiderii editiei, reprezentantii ANAF nu au
comentat pe marginea subiectului.
Conform estimarilor asociatiei, productia de cereale si oleaginoase
din Romania se plaseaza in jurul a 16,5 milioane de tone, cu o
valoare medie de 3 miliarde de euro. Din acestea, asociatia a
exportat anul trecut 4,4 milioane de tone, mai mult fata de 2009
(4,3 mil. tone). In valoare insa, exporturile au fost cu 30% mai
mari, ajungand la 800 de milioane de euro, suma care inseamna 2%
din totalul exporturilor, estimate pentru 2010 la 36 de miliarde de
euro de Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din
Romania (ANEIR).
Cresterea valorii exportului de cereale se datoreaza evolutiei
preturilor pe bursele internationale. “In urma cu cativa ani,
pretul cerealelor era stabilit numai in functie de cerere si
oferta. Acum sunt mai multi factori”, explica Beznea. Cresterea
pretului la petrol a antrenat producatorii de biodiesel sa creasca
volumul produs. Mare parte din productia de cereale a gasit
cumparatori mai generosi in sfera producatorilor de combustibil
verde. Cu titlu de exemplu, jumatate din recolta de porumb din SUA
are ca tinta finala rezervorul masinii. Pe de alta parte, un rol
important il joaca si fondurile de investitii care fac speculatii
bursiere cu cereale. In plus, un rol important il joaca, explica
reprezentantii ACPA, si schimbarile in dieta unor popoare. Nu multi
s-ar gandi ca pretul painii din Romania poate fi influentat de ce
pune pe masa un indian sau un chinez. Ei bine, pentru ca indienii
si chinezii mananca acum mai multa carne decat in trecut, a crescut
cererea pentru cereale furajere, spune Beznea.
“Ziua de 24 ianuarie 2011 va ramane in istoria presei din
Romania ca o zi cu semnificatie deosebita. Este ziua in care
angajatii trusturilor de presa s-au ridicat impotriva politicii
editoriale. Revolta angajatilor trusturilor de presa impotriva
patronilor economici si politici s-a manifestat pe deplin inca de
dimineata. In ciuda mesajului general promovat pana acum, «Basescu
dictator»”, cameramanii, reporterii, moderatorii au decis sa
transmita pe larg corul de huiduieli si fluieraturi de la Iasi, cu
ocazia zilei Unirii. Aceste huiduieli erau adresate chiar sefului
statului. Mai tarziu, dupa-amiaza, la Focsani, in pofida
indicatiilor pe care le-au primit de-a lungul timpului de la sefii
editoriali, angajatii celor doua trusturi s-au luptat sa prezinte
adevarul de la fata locului – oameni obisnuiti, nemultumiti, care
il huiduiau pe presedinte”, scrie Lazaroiu.
Bancherii europeni au aterizat la Bucuresti in ultimii doi ani
de mai multe ori decat intr-un intreg deceniu. Similar cu anul
2009, in care Romania a imprumutat suma de un miliard si jumatate
de euro de la BEI, creditele angajate anul trecut tind inspre un
miliard. Fata de anii precedenti in care banii luati de la
institutia financiara erau de ordinul sutelor de milioane de euro,
2009 a fost anul recordurilor. Si nici in 2010 afacerile
bancherilor europeni in tara noastra n-au mers mai rau.
Acordul semnat intre BEI si Romania acum patru ani stabilea ca
finantarea, bazata pe propuneri concrete de proiecte, va fi de
ordinul unui miliard de euro anual, cu ajustarile impuse de
cerintele care pot aparea. Iar ajustari s-au facut pentru ca cerere
a existat. Matthias Kollatz-Ahnen (foto), vicepresedintele Bancii
Europene de Investitii, vorbeste pentru BUSINESS Magazin de 800 de
milioane – un miliard de euro. Cat priveste destinatia banilor, una
dintre tinte este cofinantarea proiectelor structurale, apoi a
celor din industrie, fie ca vorbim de productia de automobile sau
de energie regenerabila, iar in al treilea rand de credite pentru
IMM-uri.
Recordul de imprumuturi – de 1,48 miliarde de euro din 2009 – nu
a fost atins in 2010, insa specificul pentru anul trecut a fost
aparitia proiectelor de reabilitare termica a cladirilor,
administrate de autoritatile publice locale cu bani europeni. De
acolo vin si sperantele vicepresedintelui Kollatz-Ahnen pentru
2011: “Ne asteptam sa gestionam mai multe proiecte de eficientizare
energetica, iar in acest sens am discutat cu primari din intreaga
tara”. Oficialul BEI vorbeste si despre o alta nisa pe care va
miza: alinierea Romaniei la standardele energetice impuse de
Uniunea Europeana. Adica noi investitii care mai trebuie facute,
deci si finantate. Numai in decembrie 2010, 270 de milioane de euro
s-au indreptat catre proiectele energetice, dintre care 200 pentru
proiectul eolian CEZ din Dobrogea, iar 70 catre Primaria sectorului
6 din Capitala, unde se vor reabilita circa 300 de blocuri pana in
2013. Alte 65 de milioane au fost cheltuite pe reabilitarea a sapte
uzine electrice. Si de vreme ce programul “Europa 2020” ne obliga
sa scapam cat mai rapid de gaurile negre din energie, iar BEI sta
dupa colt cu sacul cu bani, e usor de anticipat ca finantarea va
continua aceeasi tendinta de crestere si in viitor.
Potrivit datelor Statisticii, din cele 5,2 milioane de persoane
care au acum intre 45 si 65 de ani (varsta de pensionare la barbati
potrivit noii legi a pensiilor), 2 milioane sunt inactive. Suma
reprezinta aproape jumatate din pensionarii din Romania care anul
trecut au fost in numar de aproape 5,5 milioane de persoane. Spre
comparatie, numarul angajatilor la finele anului trecut era de 4,3
milioane. In aceasta perspectiva, discutia de zilele trecute
privind decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a opri
recalcularea pensiilor speciale ale militarilor, fostilor politisti
sau ale fostilor lucratori in serviciile speciale nu reprezinta
decat varful aisbergului. Nu doar cele 150.000-200.000 de pensii
speciale (pentru care se cheltuieste aproape un miliarde de euro
anual) sufoca bugetul asigurarilor care trebuie subventionat direct
si din bugetul de stat (din impozite, practic), ci situatia pe
ansamblu despre care este prea greu de afirmat ca ar mai putea
continua asa.
24 din 137 de senatori au afaceri declarate in suma de 33,4
milioane de euro, iar 48 de deputati din 334 au afaceri de 224,8
milioane de euro, informeaza site-ul cursdeguvernare.ro. Din punct de vedere al repartitiei
politice, afacerile merg aproape simetric cu repartizarea
mandatelor: 24 de parlamentari avand afaceri cu statul sunt ai PDL,
20 de la PSD, 15 PNL, 9 UDMR, iar cate unul au conservatorii,
progresistii, independentii si Forumul Democrat al Germanilor din
Romania.
In lista figureaza nume sonore, precum Elena Udrea, Sorina
Placinta, Silviu Prigoana, Valeriu Tabara, Verestoy Attila, Dan
Nica, Relu Fenechiu, Dan Voiculescu. Insa pomenitii, cu exceptia
ultimului, desi se pozitioneaza in jumatatea superioara a
clasamentului, intre cei 72, din punctul de vedere al valorii
contractelor cu statul, nu ocupa primele pozitii. Acestea le revin
unor parlamentari mai putin cunoscuti, dar care au incasat si mai
incaseaza sume de zeci de milioane de euro de la autoritati locale
sau centrale, companii de stat, regii autonome. Asa sunt senatorii
Ion Toma (afaceri de 22,5 milioane de euro) si Florin
Constantinescu (16 milioane de euro) si deputatii Constantin Mazilu
(13,5 milioane de euro), Florin Anghel (11,7 milioane de euro),
Horia Teodorescu (9 milioane de euro), Gheorghe Ana (5 milioane de
euro).
Capul si fragmente din corpul teroristului ar fi fost gasite
printre ramasitele umane de la locul exploziei, potrivit Interfax.
Agentia afirma ca atentatorul nu a sosit cu avionul la Moscova, ci
se afla deja in oras si a reusit sa intre in aeroport pentru a
detona explozibilul, cautand un loc cat mai aglomerat, astfel incat
sa provoace cat mai multe victime. Aceeasi sursa sustine ca
autoritatile cauta trei suspecti, cu totii banuiti a fi teroristi
islamisti din Caucaz.
Publicatia LifeNews.ru a difuzat o
fotografie a capului atentatorului sinucigas. Canalul de
televiziune Vesti a relatat ca,
potrivit unui martor ocular, sinucigasul ar fi urlat “Va omor pe
toti!” inainte de declansarea exploziei.
Interfax si RIA Novosti au scris ca au fost doi teroristi care s-au
aruncat in aer in zona de livrare a bagajelor de la terminalul de
sosire a zborurilor internationale de la Domodedovo, cel mai mare
dintre cele trei care deservesc Moscova. Una dintre bombe era
“plina de aschii de metal” si avea o putere echivalenta cu 5 kg de
TNT. Conform unui martor ocular, unul dintre teroristi ar fi fost o
femeie imbracata intr-un vesmant lung si negru, care ducea o geanta
ce a explodat.
Ministerul pentru Situatii de Urgenta a publicat pe pagina sa de internet lista celor raniti si
spitalizati, in continua actualizare. Printre victime nu se afla
copii, potrivit unor surse medicale de la Moscova. S-a confirmat ca
printre morti se afla opt cetateni straini – un cetatean german,
doi britanici, o ucraineanca, un uzbec, un tadjic si un kirgiz.
Autoritatile din capitala rusa au anuntat ca vor plati ajutoare de
pana la 2 milioane de ruble pentru familiile victimelor.
Presedintele Dmitri Medvedev si-a anulat plecarea la Forumul
Economic Mondial de la Davos si a dispus ca securitatea sa fie
intarita la toate aeroporturile majore din Rusia si la metroul din
capitala rusa, unde anul trecut a avut loc un dublu atentat soldat
cu 40 de morti. Zborurile s-au reluat insa in scurt timp la
Domodedovo si nu mai exista intarzieri la plecarea sau la sosirea
avioanelor. Presedintia a publicat pe pagina sa de internet si linia
telefonica de urgenta pentru familiile victimelor de la Domodedovo
si cei ce suspecteaza ca ar avea rude printre victime.
Imediat dupa anuntarea stirii atentatului, la ora 16,32 ora locala,
indicele MICEX al bursei din Moscova a scazut cu 2%, iar actiunile
operatorului national aerian Aeroflot au pierdut 4%.
Glen Howard, presedintele Fundatiei Jamestown de la Washington,
a declarat agentiei Reuters ca atentatul este un nou semn al
tensiunilor in crestere intre Kremlin si republicile din Caucazul
de Nord, avand in vedere perceptia ca autoritatile de la Moscova ii
sustin pe nationalistii rusi, adepti ai expulzarii “strainilor”, in
speta a nord-caucazienilor si a asiaticilor din capitala.
Luna decembrie a fost marcata la Moscova de cele mai mari
manifestatii nationaliste din istoria Rusiei moderne, initiate de
fani ai clubului de fotbal Spartak dupa ce unul dintre acestia a
fost ucis intr-o confruntare de strada cu un grup de ceceni. Mii de
rusi au marsaluit prin capitala, strigand “Rusia este a rusilor”,
“Moscova este a moscovitilor” si sloganuri anti-cecene. “Explozia
de la Domodedovo va consolida perceptia ca premierul Vladimir Putin
pierde controlul securitatii in capitala, ceea ce creste actiunile
adversarilor sai din interiorul elitei ruse”, afirma Howard.
Mai multe surse citate de agentiile de presa rusesti afirma ca
serviciul de securitate federal FSB ar fi stiut ca urmeaza sa se
puna la cale un atentat la un aeroport din Moscova, dupa ce au
investigat cazul unei femei cecene care a murit la sfarsitul anului
trecut la Moscova, in timp ce pregatea o bomba care a explodat din
greseala. Pista ar fi fost explorata de autoritati, ce au arestat
ulterior o alta femeie, complice a primei, la Volgograd. Chiar in
ajunul atentatului de la Domodedovo, FSB ar fi cautat, dar ulterior
ar fi pierdut urma unuia sau mai multor teroristi la Zelenograd, in
apropiere de capitala.
.Presedintele Traian Basescu a primit onorul de la Regimentul de
Garda si Protocol “Mihai Viteazul” in timp ce era puternic huiduit
si fluierat de multime, unii participanti strigand “Mincinosul”. La
manifestari participa si Elena Udrea. El a fost intampinat cu paine
si sare de oficialitatile locale, iar o femeie imbracata in costum
popular i-a pus la gat un fular tricolor.
Se pare ca fratii Wachowski au deja doua scenarii scrise, nu se
stie inca daca pentru doua productii (Matrix 4 si 5) sau pentru una
singura.
Afirmatia a fost facuta de catre Keanu Reeves (celebru pentru
interpretarea caracterului “Neo” din trilogia Matrix), in cadrul
unui discurs sustinut pentru Scoala de Arte din Londra (London
International School of Performing Arts).
