BusinessMagazin

Blog

  • Bolojan le răspunde profesorilor: Revenirea la norma de 18 ore nu este posibilă

    Ilie Bolojan a fost întrebat luni seara, la Digi24, despre solicitarea venită din partea profesorilor privind revenirea la norma didactică de 18 ore pe săptămână.

    Bolojan a declarat că revenirea la această variantă nu este posibilă în acest moment, subliniind că norma actuală de 20 de ore este una minimă la nivel european.

    „Din punctul meu de vedere, acest lucru nu este posibil. Norma de 20 de ore, care este astăzi în România, este o normă la nivelul minim european. În Germania, norma de pregătire este de 24 de ore. Şi trebuie să fim realişti când generăm nişte aşteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecţie generală. Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învăţământul, să alocăm toate resursele care sunt necesare”, a afirmat Bolojan luni seara, la Digi24.

    Premierul a subliniat că bugetele nu pot fi majorate substanţial de la un an la altul, indiferent de guvern sau de coaliţia aflată la putere, şi a explicat faptul că învăţământul nu înseamnă doar resurse financiare, ci şi o adaptare a învăţământului românesc la realitatea economică.

    „Învăţământul nu înseamnă doar resurse financiare. Înseamnă că ai resursele financiare pe care le poate pune ţara asta la dispoziţie, dar trebuie să vedem cum folosim aceste resurse – să nu fie doar o zonă de cheltuieli -, să însemne şi o creştere a calităţii în învăţământ, să însemne şi o adaptare a învăţământului românesc la realitatea economică, să însemne şi o calitate mai bună a profesorilor”, a menţionat acesta.

    În opinia sa, finanţarea instituţiilor de învăţământ superior ar trebui corelată cu rezultatele acestora pe piaţa muncii. „Este anormal să finanţezi, de exemplu, o facultate cu aceeaşi sumă, dacă absolvenţii ei nu lucrează niciunul în domeniul pe care l-a absolvit, faţă de o facultate la care 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv”, a conchis Bolojan.

  • Cum au reuşit două tinere să transforme o idee începută pe TikTok într-un brand de haine de sport pentru femei, care a ajuns, în mai puţin de un an, la clienţi din România, dar şi din Olanda, Italia, Belgia sau Austria? „Faptul că suntem tinere şi am avut acea doză sănătoasă de inconştienţă ne-a ajutat”

    Două prietene din copilărie, Miruna Neacşu, absolventă de Arhitectură, şi Maria Ionescu, care a studiat la FABIZ, au pornit Jynx Active, un brand de haine de sport pentru femei, pe care au reuşit să îl ducă, în mai puţin de un an, la clienţi din toată ţara, dar şi peste graniţe, în Olanda, Italia, Belgia, Austria şi Bulgaria.

    În proiectul lor, TikTok-ul a fost un motor de creştere şi le-a ajutat să creeze, chiar înainte de vânzarea primelor produse, o comunitate.

    „Am avut un început mai unusual. Am pornit brandul nostru pe TikTok. Am vrut să ne expunem ideea online şi, timp de un an, am postat constant tot procesul nostru: cum vorbim cu fabricile, ce teste facem cu primele mostre, cum vrem să arate brandul, ce viziune avem noi”, povesteşte Miruna.

    Dincolo de prietenia de o viaţă, pe cele două tinere antreprenoare le leagă pasiunea pentru mişcare şi pentru un stil de viaţă activ. Cu această pasiune comună şi cu o investiţie de circa 15.000 de euro, ele au pornit, în vara anului trecut, brandul Jynx Active.

    „Faptul că suntem tinere antreprenoare este un atu, fiindcă avem foarte multă energie şi entuziasmul acela de început, dar şi o doză sănătoasă de inconştienţă, care considerăm că ne-a ajutat. Nu am stat pe gânduri, ne-am aruncat – controlat – cu capul înainte. Am încercat să ne adaptăm la incertitudine, în loc să o lăsăm să ne stea în drum”, adaugă Maria.

    Cele două antreprenoare şi-au propus să dezvolte un brand care să îmbine atât partea de haine comode, de sport, cât şi zona de lifestyle.

    Ele creează prototipurile, iar, cu ajutorul unei fabrici din China, specializată în activewear, sunt realizate şi tiparele. Hainele sunt făcute, după cum spun cele două fondatoare, dintr-un material care oferă susţinere în timpul activităţilor sportive, dar care, în acelaşi timp, este moale.

    Portofoliul cuprinde, în acest moment, bustiere şi colanţi de sport, dar şi o piesă cover-up – o bluză „de balet”, care se poartă peste bustieră. În medie, produsele Jynx costă circa 250 de lei.

    Produsele se vând pe site-ul propriu, dar şi în studiouri de pilates sau săli de fitness, în sistem de distribuţie. De asemenea, brandul colaborează şi cu un concept store din Cluj-Napoca, în care sunt prezente produsele.

    În 2025, în cele doar şase luni de activitate, spune Maria, Jynx a ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 56.000 de euro.

    „Pentru anul acesta ne propunem să ajungem la 250.000 de euro cifră de afaceri sau chiar să depăşim acest prag”, adaugă Miruna.

    Brandul Jynx Active are în portofoliu doar haine pentru femei şi o clientelă variată, cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani. Ceea ce le uneşte pe clientele brandului, explică cele două antreprenoare, este faptul că sunt femei active, cu o viaţă ocupată – fie sunt mame şi au o carieră solicitantă, fie sunt studente.

    „Ele vin către noi pentru că hainele Jynx nu sunt doar simple haine de sport. Am primit acest feedback de la o clientă, care ne spunea că poate să meargă la antrenament, apoi să iasă la o cafea şi să îşi ia copilul de la grădiniţă, purtând aceleaşi haine”, povesteşte Miruna.

    Atunci când au pornit la drum şi şi-au transformat ideea într-un business real, cele două tinere aveau un obiectiv bine stabilit: să meargă dincolo de haine şi să construiască o comunitate de femei active. Iar în prezent, exact la asta lucrează.

    „Vrem să creştem zonele în care suntem prezente, să mărim gama de produse, să extindem şi zona de comunitate, să organizăm retreat-uri şi brand trip-uri”, detaliază Maria.

    Totodată, ele îşi propun să inspire, prin povestea brandului lor, şi alte femei care încă nu au curajul să îşi transforme visul sau pasiunea în realitate.

    „Vedem Jynx, în următorii cinci ani, ca pe un hub de wellness. Vrem să mergem dincolo de haine şi să inspirăm şi alte femei, prin brandul nostru, să îşi urmeze visul. Ne dorim, de asemenea, să creştem transparenţa în mediul antreprenorial, aşa cum am făcut de la bun început, arătând totul pas cu pas”, a mai punctat Miruna.

  • Ilie Bolojan: „PNL nu trebuie să se userizeze, dar nici să se pesedizeze”

    Premierul Ilie Bolojan a vorbit luni seara, la Digi24, despre disputele interne din Partidul Naţional Liberal şi despre acuzaţiile venite din partea unor colegi de partid. Şeful Guvernului a explicat că discuţiile din partid au avut legătură cu nevoia de reformă şi performanţă.

    Întrebat despre aşa-numitul „puci” din interiorul PNL, Ilie Bolojan a respins ideea unor conflicte generate de actul de guvernare.

    Premierul a spus că tensiunile au apărut din dorinţa de reînnoire a partidului.

    „Discuţiile din interiorul PNL au fost generate nu de politici guvernamentale, ci de aspecte care ţin de reînnoirea partidului şi de înlocuirea unor organizaţii şi a unor colegi care nu au făcut performanţă”, a spus Bolojan.

    Premierul a explicat că performanţa trebuie să fie criteriul principal în orice organizaţie, fie că este vorba de un partid, un minister sau o instituţie publică.

    „Dacă vrem ca într-o organizaţie să performezi, trebuie să-i susţii pe cei mai buni oameni care ocupă poziţiile de decizie”, a adăugat el.

    Exemplul oferit de Ilie Bolojan a fost rezultatul alegerilor din Bucureşti, unde PNL l-a susţinut pe Ciprian Ciucu.

    „Să susţinem cel mai bun candidat pe care l-am avut, în persoana domnului Ciprian Ciucu, care, beneficiind de munca depusă la primărie şi de încrederea bucureştenilor, a fost ales primarul general”, a precizat premierul.

    Ilie Bolojan a recunoscut că o parte dintre colegii vizaţi de schimbări nu au fost de acord să facă un pas în lateral, deşi statutul partidului prevede acest lucru pentru cei cu rezultate slabe.

    „Am dorit să facem aceste schimbări şi o parte dintre colegii care erau în cauză nu au dorit să facă un pas în lateral, deşi prevederile din statut spun clar acest lucru”, a explicat el.

    „Cetăţenii din România nu sunt interesaţi de acest tip de aspecte, ei sunt interesaţi de problemele importante pe care le are ţara”, a spus Bolojan

    În ceea ce priveşte acuzaţiile vicepreşedintelui PNL Hubert Thuma, care i-a reproşat lipsa susţinerii pentru Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale, Ilie Bolojan a respins ideile.

    „Românii sunt cei care au hotărât cine a intrat în turul al doilea şi cine a câştigat alegerile prezidenţiale şi trebuie să le respectăm acest vot”, a declarat premierul.

    „Eram într-o poziţie de preşedinte interimar, fără legitimitatea unui vot popular, într-un context foarte tensionat”, a explicat Bolojan, spunând că speculaţiile ulterioare nu au „niciun fundament real”.

    Ilie Bolojan a răspuns şi acuzaţiilor privind aşa-numita „userizare” a PNL, după ce i s-a reproşat că s-ar fi înconjurat la Palatul Victoria de membri USR sau REPER.

    „Am căutat întotdeauna să mă înconjor cu profesionişti şi toţi colegii pe care i-am nominalizat am căutat să stăpânească domeniul în care lucrează”, a afirmat premierul.

    „PNL nu trebuie nici să se userizeze, dar nici să se pesedizeze. Trebuie să rămână un partid care contribuie la modernizarea României, care păstrează tradiţiile şi susţine oamenii care muncesc în ţara asta”, a mai declarat premierul.

  • Glovo Italia, pusă sub supraveghere judiciară pentru “exploatarea” a 40.000 de curieri. Procurorii italieni: modelul organizaţional al Glovo este „inapt să garanteze că nu se produc situaţii de exploatare gravă”. „Verificările indică o situaţie de veritabilă exploatare a forţei de muncă, perpetuată de ani de zile”

    ◆ Ancheta vizează exploatarea a 40.000 de curieri la nivel naţional, din care 2.000 doar în zona Milano, plătiţi cu până la 81% sub nivelul contractelor colective de muncă şi cu până la 76% sub pragul sărăciei. ◆ Directorul general Oscar Pierre Miquel, cetăţean spaniol, este cercetat penal, iar compania este anchetată ca entitate juridică în baza legii privind responsabilitatea administrativă a societăţilor. ◆ Curierii lucrau în medie 9-10 ore pe zi, cel puţin şase zile pe săptămână, cu salarii „disproporţionate faţă de cantitatea şi calitatea muncii prestate”


    Procurorul Paolo Storari din Milano a dispus punerea sub supraveghere judiciară a Foodinho, compania cu o cifră de afaceri de 255 de milioane de euro pe an care operează platforma de livrare Glovo în Italia, pentru presupusă intermediere ilegală agravată a forţei de muncă (caporalato, în dreptul italian) împotriva a 40.000 de curieri la nivel naţional, din care 2.000 doar în zona Milano, potrivit Reuters, Agenzia Nova şi Corriere della Sera.

    Directorul general al Foodinho, Oscar Pierre Miquel, cetăţean spaniol, este cercetat penal, iar compania este anchetată şi ca entitate juridică în baza Legii 231/2001 privind responsabilitatea administrativă a societăţilor pentru infracţiuni comise de conducere în interesul companiei, potrivit Corriere della Sera.

    Foodinho este controlată de o societate spaniolă, parte a unui grup german legat de fonduri de investiţii americane, iar printre clienţii principali se numără McDonald’s, Burger King şi Poke House, conform aceleiaşi surse.

    Decretul de control judiciar, emis de urgenţă, îl desemnează pe administratorul judiciar Andrea Adriano Romanò să supravegheze compania, să asigure respectarea regulilor încălcate şi să regularizeze statutul lucrătorilor, potrivit Corriere della Sera.

    Decretul judiciar de 54 de pagini arată că flota de curieri Foodinho era plătită sub pragul sărăciei, cu o medie de 2,50 euro pe livrare, potrivit Reuters. Procurorul a constatat că platforma „exploatează forţa de muncă” profitând „de starea de necesitate a curierilor”, preponderent cetăţeni străini, plătindu-i cu „până la 81% sub nivelul contractelor colective de muncă şi cu până la 76% sub pragul sărăciei”, potrivit Corriere della Sera. Pragul de subzistenţă – calculat pe baza unor indicatori precum alocaţia de şomaj şi indicele de sărăcie ISTAT – este de circa 1.245 de euro pe lună pentru 13 salarii, conform aceleiaşi surse.

    Verificările veniturilor nete câştigate în 2025, efectuate pe un eşantion de 24 de curieri, au arătat că 18 din 24 (75%) aveau venituri sub pragul sărăciei, deşi raportau ore de lucru „semnificativ mai mari decât programul săptămânal normal”, potrivit Agenzia Nova.

    Deviaţia medie faţă de pragul sărăciei era de aproximativ 5.000 de euro pe an, cu cazuri extreme care depăşeau 12.000 de euro sub prag, conform Corriere della Sera şi Agenzia Nova. Dacă se compară cu nivelurile salariale din contractul colectiv naţional pentru transport şi logistică, proporţia curierilor sub limită creşte la 21 din 24 (87,5%), potrivit Agenzia Nova.

    Mărturiile curierilor – 39 de lucrători migranţi, conform Reuters – arată că aceştia lucrau în medie 9-10 ore pe zi, cel puţin şase zile pe săptămână, adică 54-60 de ore. Unul dintre curieri descrie în decret cum efectuează 10-15 livrări pe zi, cu vârfuri de 20-25, parcurgând 50-60 de kilometri zilnic, conectat la aplicaţie aproximativ 12 ore pe zi, monitorizat permanent prin GPS, potrivit Corriere della Sera.

    „Dacă aş putea, aş părăsi acest loc de muncă, dar nu am încă permis de şedere şi nu reuşesc să găsesc altceva”, a declarat curierul, conform Corriere della Sera.Aceste comparaţii iau în calcul doar „venitul net disponibil” şi nu includ protecţiile suplimentare tipice muncii subordonate – indemnizaţia de concediere, asigurările sociale, drepturile contractuale şi beneficiile de protecţie socială, potrivit decretului.

    „Verificările efectuate indică o situaţie de veritabilă exploatare a forţei de muncă, perpetuată de ani de zile în detrimentul unui număr foarte mare de lucrători, care primesc o remuneraţie disproporţionată faţă de cantitatea şi calitatea muncii prestate”, au scris procurorii, conform Reuters.

    Remuneraţia este „cu siguranţă nici proporţională cu calitatea, nici cu cantitatea muncii” şi nu este în măsură „să garanteze o existenţă liberă şi demnă”, în încălcarea articolului 36 din Constituţia Italiei şi a articolului 603-bis din Codul Penal, potrivit Corriere della Sera.

    Procurorii au constatat că întregul ciclu de muncă este mediat de aplicaţie: accesul la muncă, atribuirea comenzilor, monitorizarea execuţiei şi calculul compensaţiei depind de infrastructura digitală.

    Curierul „nu determină în mod autonom procesul productiv”, ci se face disponibil prin aplicaţie şi execută o secvenţă operaţională standardizată, monitorizată şi evaluată de platformă, care gestionează alocarea muncii şi influenţează continuitatea oportunităţilor de câştig prin parametri de performanţă – acceptare, punctualitate, disponibilitate, potrivit Corriere della Sera.

    Decretul concluzionează că modelul organizaţional al companiei este „inapt să garanteze că nu se produc situaţii de exploatare gravă” şi că aceste situaţii au fost „în mod deliberat căutate şi aplicate”, conform Corriere della Sera.

    Glovo a anunţat că va coopera integral cu ancheta. „Compania a funcţionat întotdeauna cu scopul de a-şi îmbunătăţi standardele şi activităţile operaţionale şi va continua să menţină un dialog constructiv cu autorităţile competente”, potrivit unui comunicat citat de Reuters.

    Delivery Hero, grupul german listat la bursa din Frankfurt care deţine Glovo, a transmis că „brandurile sale colaborează întotdeauna cu autorităţile judiciare în toate jurisdicţiile în care operează”, conform Reuters.

  • Ilie Bolojan: „Ciprian Ciucu are toată susţinerea noastră pentru problemele Capitalei”

    Premierul Ilie Bolojan a vorbit luni seara despre sprijinul acordat primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, în contextul problemelor financiare cu care se confruntă Primăria Bucureşti.

    Întrebat dacă îl susţine pe Ciucu în problemele legate de buget, Ilie Bolojan a spus că „indiferent cine ar fi fost primarul general al Capitalei, cu atât mai mult colegul meu, Ciprian Ciucu, are această susţinere”.

    Premierul a explicat că sprijinul său are legătură cu cât de mare are nevoie Capitala să rămână un motor economic şi social al României.

    „Bucureştiul este cea mai mare zonă de populaţie, iar acumulările negative, datoriile care au fost acumulate de-a lungul anilor, problemele grave din sectorul de termoficare sau de transport necesită o abordare cu prioritate a problemelor Capitalei”, a spus el.

    Bolojan a afirmat că responsabilitatea guvernului este să intervină pentru a preveni disfuncţionalităţi care ar afecta viaţa bucureştenilor.

    „Cred că toţi cei care suntem responsabili la nivel guvernamental avem această obligaţie, nu pentru un primar sau altul, dar pentru cetăţenii din Capitală, care dacă aceste sisteme nu funcţionează, pot avea nişte probleme destul de mari. Şi aşa funcţionează, aşa cum ştiţi.”, a spus el.

     

  • Viktor Orban face dezvăluiri: În 1999, Bill Clinton a cerut Ungariei să atace Serbia

    În cadrul unei reuniuni a Cercului Civic Digital al Fidesz, care a avut loc la Szombathely în weekend, premierul ungar Viktor Orban a dezvăluit un episod din timpul primului său mandat, pe care nu l-a mai împărtăşit public până în prezent.

    Viktor Orban a afirmat că, atunci când războiul din Kosovo s-a intensificat în 1999, în timpul primului său mandat de prim-ministru, preşedintele american de la acea vreme, Bill Clinton, l-a sunat şi a cerut Ungariei să atace Serbia sau „cel puţin să tragă asupra lor din Ungaria prin Voivodina (nordul Serbiei) până la Belgrad”.

    Care a fost poziţia guvernului Orban în această situaţia

    La momentul respectiv, guvernul Orbán a respins solicitarea fostului preşedinte american.

    „Dacă, la acel moment, am fi avut un prim-ministru care ştia doar să spună „Da, domnule”, am fi fost cufundaţi până peste cap în război”, a spus Orbán, potrivit Telex.hu.

    Premierul ungar a mai dezvăluit, în cadrul reuniunii din weekend, că l-a întrebat pe Clinton ce s-ar întâmpla cu cei 300.000 de etnici maghiari care trăiesc în Voivodina dacă solicitarea ar fi pusă în aplicare. Viktor Orban a mai afirmat că a convenit cu Bill Clinton să discute problema personal la summitul NATO programat pentru o săptămână mai târziu, dar americanii nu au mai adus în discuţie problema la acel moment.

    Áron Tábor, expert în SUA şi lector la Institutul de Studii Politice şi Internaţionale al Universităţii Eötvös Lóránd, a venit cu precizări în urma afirmaţiilor făcute de Viktor Orban. Acesta a subliniat faptul că deşi iniţial existau într-adevăr unele planuri pentru o operaţiune terestră a NATO în 1999, în timpul războiului din Kosovo, ideea nu beneficia de un sprijin politic real şi nu există dovezi că Ungaria ar fi trebuit să atace Serbia, notează Telex.hu.

    La acea vreme, politicienii europeni discutau despre o posibilă operaţiune terestră. Cu toate acestea, potrivit relatărilor presei contemporane, liderii NATO au negat faptul că ar fi planificat o operaţiune terestră împotriva Iugoslaviei.

  • Resursa ignorată a României care a dus la crearea unui imperiu şi cine este românca ce i-a descoperit potenţialul, făcând milioane de euro cu ea

    100 cei mai admiraţi CEO din România: 33. Rucsandra Hurezeanu, founder & CEO, Ivatherm

    Pasionată dintotdeauna de cosmetice, Rucsandra Hurezeanu a mizat pe cartea antreprenoriatului în urmă cu 20 de ani, după ce absolvise Facultatea de Medicină şi acumulase şapte ani de experienţă în industria farmaceutică în marketing şi vânzări.

    A creat Ivatherm, primul brand de dermocosmetice din România, lansat în urma descoperirii beneficiilor apei termale Herculane, care datorită unei mineralizări unice se dovedeşte a fi calmantă şi antiiritantă pentru piele. Afacerea pe care a întemeiat-o s-a extins şi peste hotare, iar antreprenoarea spune că se aşteaptă în următorii ani la creşteri atât pe piaţa din România, cât şi pe pieţele externe.

     

    Când vorbesc de valori personale în business, mă gândesc în primul rând la cele absolut obligatorii pentru funcţionarea unei companii pe termen lung: corectitudine, sinceritate şi asumarea responsabilităţii la toate nivelurile.

  • Lista celor mai primitoare oraşe din lume. Pe primul loc este o localitate din Europa

    Lista celor mai primitoare oraşe din lume cuprinde comunităţi de pe aproape toate continentele, potrivit Express. Statistica a fost realizată cu ajutorul datelor de la Booking.com. Cel mai primitor oraş din lume a fost declarat Montepulciano din Italia.

    Montepulciano este un oraş cu o populaţie de doar 14.000 de locuitori, din regiunea Toscana, în centrul Italiei. Localitatea cu rădăcini în timpul Renaşterii este aşezată pe vârful unui deal înconjurat de terenuri agricole.

    Trecutul fascinant al oraşului şi arhitectura sa i-au adus titlul de „Perla Cinquecento”. Clădirile foarte vechi sunt bine conservate oferind turiştilor senzaţia unei călătorii în timp.

    Printre cele mai spectaculoase clădiri pe care Montepulciano le are de oferit se numără magnificul Duomo, construit între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Celebra primărie a oraşului a fost şi ea creată de renumiţi arhitecţi renascentişti din Florenţa vecină.

    De asemenea, Montepulciano este o destinaţie foarte prietenoasă cu pietonii, majoritatea străzilor fiind desemnate zone fără maşini. Străzile sunt pline de restaurante şi magazine, Montepulciano fiind cunoscut pentru mâncare şi vin. Oraşul este înconjurat de vii unde se produce un vin protejat. Totodată, comunitatea păstrează o tradiţie din secolul al XIV-lea, cunoscută sub numele de „Bravio delle botti”. În cadrul acesteia, participanţii rostogolesc un butoi enorm de vin pe străzile oraşului.

    Lista completă a celor mai primitoare oraşe de pe Pământ este următoarea:

    Montepulciano, Italia
    Magong, Taiwan
    San Martín de los Andes, Argentina
    Harrogate, Regatul Unit
    Fredericksburg, Texas, Statele Unite
    Pirenópolis, Brazilia
    Swakopmund, Namibia
    Takayama, Japonia
    Noosa Heads, Australia
    Klaipeda, Lituania

  • Primăria Târgu Mureş a accesat un proiect european de peste 12 mil. lei pentru eficientizarea energetică a trei blocuri cu aproape 130 de apartamente

    Primăria municipiului Târgu Mureş a accesat un proiect european de 12,2 mil. lei (aproximativ 2,4 mil. euro), prin Programul Regional Centru 2021-2027, Prioritatea 3 ’’O regiune cu comunităţi prietenoase cu mediul’’, Acţiunea 3.1, ce prevede eficientizarea energetică a trei blocuri cu aproape 130 de apartamente. Termenul de finalizare al proiectului este luna ianuarie a anului 2028, potrivit unui comunicat de presă transmis de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru.

    ’’Avem semnate 12 contracte pentru eficientizarea energetică pentru clădiri rezidenţiale în valoare totală de peste 126 de milioane de lei, adică peste 25 milioane de euro. Contractul semnat acum va aduce benefici complexe – pentru proprietarii şi locatarii celor trei blocuri reducerea facturilor concomitent cu creşterea confortului, iar pentru comunitate ameliorarea aspectului urban şi reducerea poluării”, a declarat Simion Creţu, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru, într-un comunicat de presă. Proiectul propune intervenţii de creştere a eficienţei energetice pentru 128 de gospodării, situate în cele 3 clădiri rezidenţiale incluse.

  • Consiliul Concurenţei a deschis în mai 2025 o investigaţie pentru un presupus abuz de poziţie dominantă al Digi pe pieţele de televiziune, internet fix şi telefonie fixă

    Consiliul Concurenţei a deschis în mai 2025 o investigaţie privind un presupus abuz de poziţie dominantă al Digi Communications pe pieţele de retail de retransmisie TV, acces la internet fix şi servicii de telefonie fixă, investigaţia acoperind o perioadă care începe cu anul 2015, potrivit unui document al companiei.

    Acţiunile Digi Communications N.V. sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul DIGI, compania având o capitalizare bursieră de aproximativ 13,4 miliarde de lei.

    „În mai 2025, Consiliul Concurenţei din România a deschis o investigaţie privind presupusul abuz de poziţie dominantă al emitentului pe pieţele de retail de retransmisie TV, acces la internet fix şi servicii de telefonie fixă, cu practici care datează din cel puţin 2015. Ancheta se concentrează pe presupuse practici de excludere, inclusiv condiţii comerciale inechitabile pe piaţa de retail a serviciilor de telecomunicaţii mobile şi reduceri sau oferte selective pe pieţele pe care emitentul are poziţie dominantă. Investigaţia se află într-un stadiu incipient, iar orice evaluare a rezultatelor potenţiale este incertă. Investigaţiile antitrust desfăşurate de Consiliul Concurenţei din România durează de regulă doi-trei ani, în funcţie de complexitatea cazului”, se arată în document.

    Digi nu detaliază în document natura specifică a reducerilor sau ofertelor selective vizate de anchetă şi nici pieţele geografice exacte pe care Consiliul Concurenţei le analizează.
    Digi Communications a raportat venituri consolidate de 1,643 miliarde de euro în primele nouă luni din 2025, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, conform raportului financiar pentru T3 2025 publicat pe BVB. EBITDA ajustată a fost de 527 de milioane de euro în aceeaşi perioadă, în creştere cu 3% faţă de primele nouă luni din 2024.

    Grupul a depăşit pragul de 30 de milioane de contracte generatoare de venituri (RGU) pe cele patru pieţe pe care operează – România, Spania, Portugalia şi Italia -, în creştere cu aproape 17% faţă de T3 2024. În România, Digi avea la finalul T3 2025 un total de 19,1 milioane de RGU-uri, din care 7,2 milioane clienţi de telefonie mobilă, 6 milioane clienţi de televiziune cu plată, 5 milioane clienţi de internet fix şi 815.000 clienţi de telefonie fixă –  pieţele vizate de investigaţia Consiliului Concurenţei. Digi are o cotă de aproximativ 70% pe pieţele de internet fix şi servicii TV.