BusinessMagazin

Blog

  • Oracolul din Omaha îşi reduce participaţia pe Apple: Berkshire Hathaway a lui Warren Buffett a vândut 10 milioane de acţiuni Apple în ultimele trei luni ale anului 2023. Poziţia de 5,9% deţinută de Berkshire la Apple valora 174 de miliarde de dolari la sfârşitul anului

    Berkshire Hathaway a lui Warren Buffett a vândut 10 milioane de acţiuni Apple în ultimele trei luni ale anului 2023, reducând poziţia pe care aşa-numitul Oracol din Omaha a numit-o unul dintre cei “patru giganţi” care reprezintă cea mai mare parte din valoarea grupului său, scrie FT.

    Vânzarea, care reprezintă aproximativ 1,1% din participaţia Berkshire la compania de tehnologie, a fost notabilă deoarece Buffett a declarat recent, în 2021, că o decizie anterioară de a-şi reduce participaţia la Apple a fost “probabil o greşeală”.

    Apple a devenit o participaţie esenţială pentru Berkshire şi reprezintă acum aproximativ o cincime din valoarea sa de piaţă. Conglomeratul lui Buffett, care deţine compania de căi ferate BNSF şi asigurătorul Geico, a investit pentru prima dată în producătorul iPhone în 2016, la indicaţia unuia dintre cei doi adjuncţi ai săi pentru investiţii: Todd Combs şi Ted Weschler.

    Ulterior, Buffett a supralicitat investiţia pe măsură ce s-a încălzit cu compania de tehnologie şi a cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru a-i cumpăra acţiunile. În 2022, el a dezvăluit că costul acestei participaţii a fost de puţin peste 31 de miliarde de dolari.

    Pariul a dat roade foarte bine. Chiar şi după vânzările de acţiuni, poziţia de 5,9% deţinută de Berkshire la Apple valora 174 de miliarde de dolari la sfârşitul anului, potrivit unui document depus miercuri la Comisia pentru valori mobiliare şi burse. Această sumă este mai mică decât cea de-a doua cea mai mare investiţie a sa tranzacţionată la bursă: Bank of America.

  • Cât de aproape suntem de recesiune? Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: “Nu avem recesiune. Nu cred că suntem nici în direcţia aceea. Eu nu văd recesiune”

    România nu se îndreaptă spre recesiune, în condiţiile în care continuă absorbţia fondurilor europene, investiţiile merg, iar consumul este în creştere, reiese din declaraţiile guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

    Întrebat despre cât de aproape suntem de recesiune, guvernatorul BNR a susţinut că nu crede că suntem în direcţia aceea. “Nu suntem în recesiune. Nu cred că suntem nici în direcţia aceea. Ar fi fost posibil, să zicem, dacă nu se atrageau bani europeni. Dar văd că merg destul de bine, investiţiile merg, consumul este în creştere, creditul şi-a revenit. Încetinire a creşterii PIB am avut, dar recesiune înseamnă câteva trimestre de scădere a PIB, cu cifre mari, nu cu 0,1% sau…Deci nu avem recesiune şi nu vedem. Sunt mai multe definiţii ale recesiunii, că ai o recesiune dacă ai două trimestre cu scădere, chiar dacă este uşoară, dar sper să nu ajungem nici acolo. Există o problemă, cu corecţia datelor statistice. Nu este uşor să calculezi corect cifre statistice agregate, globale, mai pot să apară corecţii. Dar nu cred că doreşte nimeni să aibă ţara recesiune. Eu nu văd recesiune”, a declarat Isărescu la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    El a adus în discuţie menţinerea parcursului solid al investiţiilor, datorată valorificării resurselor financiare europene, precum şi posibila accelerare a consumului pe fondul creşterii puterii de cumpărare şi a creditelor pentru consum, după ce în T2/2023 şi T3/2023 s-a înregistrat o temperare a consumului populaţiei.

    “Cererea excedentară se menţine la valori pozitive pe un orizont temporal mai lung comparativ cu ipotezele din ultimul Raport în principal sub efectul revizuirii impactului asupra economiei din partea impulsului fiscal, atât pentru anul curent, cât şi pentru cel următor reflectând materializarea unor riscuri privind politica fiscală şi de venituri evidenţiate în precedentul Raport, în special creşterile consistente, deja legiferate, ale pensiilor”, conform prezentării guvernatorului.


     

     

  • Ce a răspuns guvernatorul BNR Mugur Isărescu despre un nou mandat la conducerea BNR?

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a evitat să dea un răspuns clar legat de un posibil nou mandat la conducerea BNR, în toamna acestui an expirând mandatul actual al boardului băncii centrale. El a adus în discuţie faptul că nu banca centrală trebuie să ia o discuţie în acest sens, ci Parlamentul României şi partidele politice.

    “Noi nu trebuie să luăm nicio decizie (boardul BNR-n.red.), ci Parlamentul, partidele politice. Nu depinde de mine, depinde de Parlamentul României. Nu are rost să facem o discuţie pe această temă. Noi trebuie să ne facem datoria aici. Stăm aici până în ultima clipă, ţinem frâiele şi pe urmă vedem predăm mandatul boardului viitor. Nu poate nimeni să forţeze pe nimeni. Şi până acum au avut loc discuţii responsabile şi serioase. Nu depinde de noi. Până când ne cheamă Parlamentul, ne ţinem de treabă“, a răspuns guvernatorul BNR întrebat despre un nou mandat la conducerea BNR.

    Întrebat ulterior despre dorinţa proprie de a mai candida sau nu pentru un nou mandat în fruntea BNR, Isărescu a răspuns: “Nu pot să vă spun dorinţele. Din când în când trebuie să mă uit în buletin. Tânăr nu mai sunt, am fost odată, dar sunt totuşi mulţi ani de atunci“.

    Mugur Isărescu fost validat de Parlament, începând cu 1991, adunând  şase mandate consecutive de guvernator al BNR. El este nu doar cel mai longeviv demnitar din statul român de după 1990, ci şi cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume. Mugur Isărescu, 75 de ani (în 2024), face istorie fiind singura personalitate din România care în cei peste 30 de ani de la revoluţie a reuşit să rămână într-una una dintre cele mai înalte demnităţi ale statului român. Isărescu a fost numit guvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) la 4 septembrie 1990, poziţie pe care a părăsit-o o singură dată, doar temporar (cu păstrarea mandatului), în 2000, când a îndeplinit funcţia de prim-ministru.

     


     

     

  • Isărescu, guvernatorul BNR: Rata anuală a inflaţiei va urma o traiectorie continuu descendentă. Am discutat şi un calendar de reduceri de dobândă. Dar, trebuie să aşteptăm cel puţin două luni după creşterea inflaţiei din ianuarie ca să ne convingem

    Rata anuală a inflaţiei va urma o traiectorie descendentă, iar BNR are în vedere reduceri de dobândă în perspectivă, însă se impune o perioadă de aşteptare de cel puţin două luni, după creşterea inflaţiei din ianuarie, pentru a lua o decizie în acest sens.

    “Credem în această traiectorie, inflaţia se duce în jos. Dar ne mai trebuie cel puţin două luni, cred eu, de scădere a preţurilor de consum ca să luăm o decizie. Am discutat şi un calendar de reduceri de dobândă. Trebuie să aşteptăm cel puţin două luni în care să vedem o scădere a indicelui preţurilor de consum, după creşterea inflaţiei din ianuarie, ca să ne convingem”, a spus astăzi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

    Rata annuală a inflaţiei a urcat în ianuarie 2024 la 7,4% după ce scăzuse la finalul anului 2023 la 6,6%, potrivit datelor de la Insitutul de Statistică.

    BNR a ajustat prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 la 4,7%, de la 4,8% anterior, în timp ce pentru anul 2025 banca centrală vede o inflaţie de 3,5%.

    Rata anuală a inflaţiei IPC se va menţine pe o traiectorie generală de scădere (cu o întrerupere temporară în ianuarie a.c.), însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului 2025, potrivit prezentării guvernatorului BNR.

    Creşterea temporară a ratei anuale a inflaţiei IPC în luna ianuarie este asociată majorării unor impozite indirecte (TVA, accize − impact estimat de 0,7 pp).

    Traiectoria prognozată a inflaţiei a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024, ca urmare a evoluţiilor mai favorabile ale preţurilor alimentelor, inclusiv cele incluse în coşul inflaţiei de bază, şi ale celor ale combustibililor din perioada recentă.

    Iar revenirea inflaţiei în intervalul ţintei (2,5% ±1 punct procentual), însă la limita superioară a acestuia (3,5%), este previzionată pentru orizontul prognozei, T4/2025, după cum a declarat guvernatorul BNR.

    Principalul determinant al evoluţiei ratei anuale a inflaţiei IPC va rămâne indicele CORE2 ajustat.

    Rata anuală a inflaţiei de bază va urma o traiectorie continuu descendentă, valorile previzionate menţinându-se la niveluri superioare celor ale ratei anuale a inflaţiei IPC, a spus Isărescu.

    “Traiectoria prognozată a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024, în contextul evoluţiilor mai favorabile ale indicatorului din perioada recentă, în special pe segmentul alimentar. q Ulterior, pe parcursul anului viitor, traiectoria variabilei se plasează la niveluri uşor peste cele proiectate în Raportul din noiembrie, pe fondul unui gap PIB care se menţine la valori pozitive şi, într-o mai mică măsură, al unei revizuiri ascendente a anticipaţiilor privind inflaţia. Se previzionează menţinerea acesteia la niveluri superioare atât intervalului ţintei, cât şi indicatorului headline până la orizontul prognozei”.


     

  • O boală care a provocat milioane de morţi în Evul Mediu, găsită la o pisică din Oregon

    Ciuma bubonică revine în actualitate cu un caz legat de o pisică din Oregon; persoana infectată a fost tratată în stadiile incipiente ale bolii.

    Ciuma bubonică, care a provocat milioane de morţi în Evul Mediu, încă există, dar, din fericire, este uşor de identificat şi de combătut, aşa cum s-a întâmplat în Oregon în ultimele zile.

    În localitatea Deschutes a fost diagnosticat un caz al acestei infecţii bacteriene foarte rare. Persoana infectată a fost tratată uşor şi rapid în stadiile incipiente ale bolii.

    Potrivit celor relatate de CNN, lucrătorii sanitari care au intervenit sunt convinşi că infecţia a fost transmisă de pisică, care la rândul ei a contractat-o de la purici şi, prin urmare, „toate contactele apropiate atât ale persoanei, cât şi ale animalului de companie au fost contactate şi le-au fost furnizate medicamentele necesare pentru prevenirea bolii”.

    Dr. Dan Barouch, directorul Centrului pentru Virologie şi Cercetare a Vaccinului de la Centrul Medical Beth Israel Deaconess, explică modul în care ciuma bubonică încă există: „Motivul pentru care nu a fost eliminată în totalitate este pentru că există un rezervor animal. Bacteriile pot infecta animalele şi, din moment ce nu putem vindeca toate animalele din natură, ele persistă şi pot provoca ocazional un număr mic de cazuri umane”.

    Cazurile rare la om se datorează adesea muşcăturilor de insecte, cum ar fi puricii, care poartă bacteria, sau după contactul cu un animal infectat. În Statele Unite, ultimele şapte cazuri au fost înregistrate în zonele rurale din sud-vest şi nord-vest.

  • Un nou virus care a fost recent descoperit a inceput să facă victime umane

    Un bărbat în vârstă din Alaska a devenit primul om care a murit după ce a s-a infectat cu Alaskapox. Este vorba despre o boală virală recent descoperită. Virusul este purtat de mamifere şi se transmite ocazional la om, au stabilit specialiştii.

    Alaskapox sau AKPV este un virus înrudit cu variola, potrivit Sky News. A fost descoperit în 2015 la o femeie care locuia lângă Fairbanks, în Alaska. Pacienta de atunci a avut o erupţie cutanată localizată şi ganglioni limfatici umflaţi. Ulterior, virusul a fost descoperit în special la mamifere mici, dar specialiştii avertizează că se poate transmite şi la animalele de companie.

    Şapte persoane, toate din Alaska, au fost infectate cu Alaskapox în ultimii nouă ani. Ele au avut forme uşoare şi şi-au revenit rapid după ce au primit tratament. La sfârşitul lunii ianuarie, un bărbat din sudul statului a murit. Pacientul primea tratament pentru cancer, iar sistemul umanitar era afectat. Deoarece nu există nicio dovadă privind transmiterea de la om la om, medicii au presupus că bărbatul a fost infectat de pisica sa.

    Oficialii nu au stabilit încă dacă virusul s-a răspândit în alte regiuni. Primele şapte cazuri au fost în aceeaşi localitate, dar bărbatul care a murit locuia la o distanţă de 370 de mile. Specialiştii recomandă evitarea contactelor între animalele de companie şi cele sălbatice, dar şi protejarea rănilor cu bandaje.

  • Surpriză neplăcută pentru economişti: Japonia a intrat în recesiune în mod neaşteptat şi pierde poziţia de a treia economie din lume

    Japonia a intrat în recesiune în mod neaşteptat după ce economia sa s-a contractat timp de două trimestre la rând. Cifrele prezentate de autorităţile japoneze i-au surprins pe economişti. Japonia a pierdut astfel poziţia de a treia economie din lume.

    Produsul intern brut (PIB) al ţării s-a contractat cu 0,4% mai mult decât se aştepta, în ultimele trei luni din 2023, comparativ cu un an mai devreme. Asta după ce economia s-a contractat cu 3,3% şi în trimestrul precedent, potrivit BBC.

    Cifrele prezentate de Guvernul Japoniei indică faptul că ţara şi-a pierdut poziţia de a treia economie din lume în faţa Germaniei. Economiştii se aşteptau ca noile date să arate că PIB-ul Japoniei creşte cu peste 1% în ultimul trimestru al anului trecut.

    Cele mai recente date despre PIB pot fi un semn că banca centrală a ţării va întârzia şi mai mult o decizie privind costul împrumutului. Banca Japoniei a introdus o rată negativă a dobânzii în 2016, încercând să stimuleze cheltuielile şi investiţiile.

    Ratele negative fac yenul mai puţin atractiv pentru investitorii globali, ceea ce a împins în jos valoarea monedei.

  • SpaceX lansează o rachetă care transportă un modul lunar

    Racheta Falcon 9 a companiei lui Elon Musk va transporta în spaţiu un modul numit Odysseus. Nava ar trebui să ajungă pe Lună pe 22 februarie. Ar fi prima misiune privată care reuşeşte o aselenizare, potrivit Sky News.

    Principalul scop al misiunii IM-1 nu este detectarea apei. IM-1 îşi propune să se asigure că tehnologiile de aterizare sunt sigure şi că misiunile cu echipaj uman pot comunica cu Pământul în mediile extreme ale polului lunar.

    NASA intenţionează să trimită astronauţii pe Lună în 2026.

  • Ciolacu: Dacă nimeni nu şi-a cerut scuze că aţi fost nevoiţi să plecaţi din ţară, îmi cer eu scuze

    Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit miercuri, la Roma, cu primarul oraşului, Roberto Gualtieri, precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Italia.

    ”Dacă nimeni niciodată nu şi-a cerut scuze pentru că aţi fost nevoiţi la un moment dat să plecaţi din ţară, eu nu am nicio problemă să-mi cer eu scuze”, a afirmat, în discursul său, premierul, referindu-se la românii care au plecat la muncă în Italia.

    ”În Italia este o diasporă de peste un milion de români. Nici nu ştii ca prim-ministru dacă este o bucurie sau nu. Ştiu că media de vârstă este una de 34-35 de ani. De fapt şi de drept, întreaga plusvaloare a României, o treime din aceasta care a părăsit România, se află acum în Italia, chiar dacă în România avem cel mai mare număr de angajaţi activi, peste 5,7 milioane de români, avem, cu certitudine, o criză a forţei de muncă. (…) Cred că datoria noastră este de a nu găsi vinovaţi, cel mai simplu, categoric, politicienii sunt vinovaţi. Cred că va trebui să găsim soluţii”, a spus Ciolacu, potrivit unui comunicat al PSD.

    ”Sunt ferm convins că în anumite domenii, dacă vă întoarceţi în România, veţi câştiga la fel sau poate mai mult decât câştigaţi în Italia. Dar sunt, de asemenea, conştient de faptul că suntem încă restanţi în ceea ce priveşte serviciile publice ale României, în ceea ce priveşte sănătatea, în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ. Foarte rar, în România, tinerii întâi îşi întemeiază o familie şi, pe urmă, încearcă să se concentreze pe carieră. Lucrurile s-au inversat, nu din cauza lor, dintr-un spirit de conservare normal al fiecăruia dintre noi. Tinerii din România întâi doresc să aibă o carieră şi, pe urmă, să aibă o familie şi să crească copii, deoarece încă nu am reuşit să avem sistemul de creşe, grădiniţe, after-school-uri, astfel încât părinţii să meargă liniştiţi la serviciu, că nu este tocmai necesar ca cei mici să stea cu bunicii sau cu părinţii”, a mai arătat Ciolacu.

     

     

  • Cea mai puternică economie a Europei se scufundă şi trage tot mai multe ţări după ea. Ce se întâmplă cu statele care se bazau pe ajutorul ei

    Economiile din estul Europei vor trebui să se bazeze în acest an pe consum pentru creşterea economică, în condiţiile în care problemele cu care se confruntă Germania fac redresarea economică mai greu de atins, scrie Bloomberg.

    Datele privind creşterea economică pentru ultimul trimestru din 2023, publicate miercuri, arată că Polonia, cea mai mare economie din est, se îndreaptă din nou în contracţie, iar redresarea timidă a Ungariei îşi pierde din elan. România va ieşi probabil în evidenţă ca fiind cea mai performantă datorită nivelului ridicat de absorbţie a fondurilor UE.

    În condiţiile în care slăbiciunea Germaniei afectează producţia, se aşteaptă ca consumatorii să fie motorul redresării economice în acest an, pe măsură ce inflaţia se diminuează şi pieţele forţei de muncă rămân tensionate.

    „Tendinţele din sectorul de retail, precum şi îmbunătăţirea încrederii consumatorilor, ne fac să credem că cheltuielile gospodăriilor vor aduce o contribuţie pozitivă la PIB în acest an. Considerăm că îmbunătăţirea consumului privat în 2024 va fi un motor de creştere cheie”, a declarat Katarzyna Rzentarzewska, economist la Erste Group Bank AG din Viena.

    Creşterea va rămâne probabil moderată, cel puţin în prima parte a anului, în condiţiile în care Germania intră într-un al doilea an post-pandemic, cu o creştere economică care se anticipează că se va dovedi, în cel mai bun caz, slabă. Cea mai mare economie a Europei este principalul partener comercial al ţărilor din estul UE, reprezentând între o cincime şi un sfert din exporturile acestora.

    Încetinirea economică din Germania a afectat cel mai mult Ungaria anul trecut. Economia a înregistrat trei trimestre de contracţie, deoarece UE a redus accesul la finanţare din cauza încălcărilor statului de drept comise de guvernul premierului Viktor Orban.

    „Cererea externă slabă şi restrângerea comenzilor industriale au dus la epuizarea exporturilor”, a declarat Peter Virovacz, economist la ING Bank Ungaria. “Pe de altă parte, consumul intern se află pe o traiectorie de redresare, datorită creşterii salariilor reale şi scăderii ratelor dobânzilor”