BusinessMagazin

Blog

  • Telekom România Mobile a avut în 2023 pierderi nete de 80 mil. lei, afaceri de 1,3 mld. lei – mai mici cu 6% şi un număr mediu de 757 de oameni, cu 35 mai puţini faţă de 2022

    Telekom România Mobile, numărul patru pe piaţa locală de telefonia mobilă, a înregistrat şi în anul 2023 pierderi, a avut afaceri în scădere iar numărul mediu de angajaţi s-a diminuat, conform datelor din bilanţul disponibil pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Mai exact, cifra de afaceri a scăzut cu 5,77% la 1,298 mld. lei, iar pierderile nete au fost de 79,8 mil. lei, faţă de 558 mil. lei în anul precedent. Numărul mediu de angajaţi din 2023 a fost de 757 persoane, faţă de 792 în anul anterior. Din 2018 încoace, când avea un număr mediu de 1.640 de angajaţi, compania a dat afară oameni în fiecare an.

    Datoriile totale ale companiei erau de 531,9 mil. lei la finele anului 2023, faţă de 788,8 mil. lei la finele anului 2022.

    Compania este scoasă la vânzare de proprietari – grupurile OTE (Grecia) şi Deutsche Telekom (Germania). Din noiembrie 2023 OTE şi DT nu au mai oferit informaţii despre stadiul procesului de vânzare, ultimele date fiind cele oferite de Consiliul Concurenţei – potrivit cărora dosarul este în analiza autorităţilor.
     

  • Platforma de Automatizare a Proceselor de Business a UiPath, integrată cu Microsoft Copilot pentru Microsoft 365. „Integrarea va permite clienţilor comuni să automatizeze mai multe activităţi şi să îmbunătăţească experienţele utilizatorilor finali ai UiPath”

    UiPath, lider în domeniul software-ului de automatizare a întreprinderilor şi AI, anunţată o integrare între Platforma de Automatizare a Proceselor de Business a UiPath şi Microsoft Copilot pentru Microsoft 365. Integrarea va permite clienţilor comuni să automatizeze mai multe activităţi şi să îmbunătăţească experienţele utilizatorilor finali ai UiPath, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat.

    „Colaborarea noastră cu Microsoft integrează automatizările UiPath pentru a permite potenţialelor milioane de utilizatori Microsoft să extindă puterea automatizării în cadrul Microsoft Copilot prin accesarea GenAI şi a modelelor specializate de AI ale UiPath. Ne străduim să accelerăm realizarea potenţialului uman prin intermediul platformei noastre de automatizare end-to-end, care permite oricărui lucrător să automatizeze procesele de business, oricărui programator să producă experienţe mai elevate pentru utilizatori şi oricărei întreprinderi să ofere spaţii de lucru digitale transformate cu ajutorul AI şi al automatizării”, a spus Graham Sheldon, Chief Product Officer la UiPath.

    Platforma de Automatizare a Proceselor de Business a UiPath permite clienţilor să sporească productivitatea, să transforme experienţele utilizatorilor şi să inoveze mai rapid cu automatizări bazate pe inteligenţă artificială, au mai spus reprezentanţii UiPath.

    „UiPath este unul dintre primii parteneri de ecosistem pentru Copilot for Microsoft 365 şi Microsoft Teams; cu ajutorul plugin-ului, clienţii comuni pot accesa capabilităţile de automatizare de nivel enterprise ale UiPath din Copilot for Microsoft 365, Teams, UiPath Autopilot™ sau propria experienţă personalizată de tip copilot. Aceşti clienţi pot utiliza Microsoft 365 Graph ca bază de cunoştinţe şi automatizările UiPath împreună cu modelele de înţelegere a documentelor (document understanding) pentru a automatiza procesele de afaceri end-to-end.”

    Potrivit sursei citate, Copilot pentru Microsoft 365 şi Teams aduc capabilităţi noi şi puternice de GenAI pentru cei care activează în domenii de muncă bazată pe cunoaştere din întreaga lume care folosesc zilnic aplicaţiile Microsoft 365. Copilot pentru Microsoft 365 le permite utilizatorilor să analizeze, să obţină informaţii despre datele stocate în Microsoft 365 Graph şi să colaboreze cu colegii de muncă pe sarcinile de muncă.

    „Integrarea UiPath Business Automation Platform cu Microsoft Copilot permite utilizatorilor Microsoft 365 să descopere şi să execute automatizări UiPath direct din Copilot pentru Microsoft 365. Soluţii ca aceasta se află la centrul avansării unei noi ere a muncii cu Microsoft Copilot, ajutând angajaţii să devină mai productivi şi mai creativi”, a spus Srini Raghavan, vicepreşedinte, Produs, Microsoft Teams Ecosystem.

    De asemenea, plugin-ul UiPath şi integrarea cu Copilot pentru Microsoft 365 le permite clienţilor comuni ai UiPath şi Microsoft să îşi automatizeze procesele de afaceri end-to-end şi să colaboreze cu colegii direct în Teams. Astfel, clienţii vor avea acces la o librărie de automatizări predefinite pentru a rula automatizări care finalizează sarcini comune, repetitive, împreună cu automatizări specializate care sunt create special pentru sarcini specifice unei funcţii sau unei industrii, potrivit sursei citate anterior. Utilizatorii pot, de asemenea, să descopere şi să ruleze automatizări dezvoltate de către compania lor.

    „De exemplu, acum agenţii de credite pot procesa cererile de împrumut direct prin intermediul Teams, solicitând un rezumat al cererilor de împrumut primite, cerând UiPath să le trimită spre aprobare şi să efectueze verificările de fond necesare pentru clienţi, să se ocupe de comunicarea prin e-mail cu clienţii şi chiar să obţină semnături digitale pentru a stabili ratele.”

     

  • Un alpinist român a murit luni dimineaţă pe muntele Everest la peste 7000m altitudine

    Un alpinist român a murit luni dimineaţă în tabăra III (7470m), au confirmat oficialii, scrie Everest Chronicle. 

    Gabriel Viorel Tabara, în vârstă de 48 de ani, a fost găsit mort în cortul său de către ghidul său Sherpa, potrivit organizatorului expediţiei sale, Makalu Adventure.

    „Gabriel şi ghidul său Sherpa au avut o zi normală şi s-au dus în corturile lor, aşa cum fac de obicei alpiniştii. Dar Gabriel nu s-a mai trezit în următoarea normă”, a declarat Mohan Lamsal, proprietarul companiei, pentru Everest Chronicle citându-l pe ghidul său Sherpa.

    Khimlal Gautam, şeful Biroului de monitorizare şi facilitare a expediţiilor de pe teren, a confirmat decesul acestuia. „Am cerut detalii despre incident”, a declarat Gautam.

    Potrivit lui Lamsal, compania a trimis cinci sherpa imediat ce managerul taberei de bază l-a informat luni despre incident. Dawa Sherpa, unul dintre ghizi, a ajuns în tabără astăzi dimineaţă, care a confirmat decesul, potrivit lui Lamsal.

    Gabriel este a treia victimă a sezonului pe cel mai înalt munte din lume. Aproximativ 400 de alpinişti au ajuns pe vârful Everest până marţi, potrivit lui Gautam. Peste 160 de alpinişti se aflau, numai marţi, în ultimul efort pentru atingerea vârfului Everestului. 

    Gabriel a stat pe munte mai bine de două luni, deoarece intenţiona să escaladeze Lhotse fără oxigen suplimentar. El a finalizat aclimatizarea şi mai multe runde de rotaţie pentru a se pregăti pentru împingerea spre vârf.

    „Cu siguranţă nu este vorba de lipsa de oxigen, deoarece oamenii nu consumă oxigen în tabăra III. Putem fi siguri de cauza morţii doar după autopsie”, a declarat Lamsal.

    Compania sa urmează să evacueze mâine cadavrul din Tabăra III şi să îl aducă la Kathmandu.

  • Ciucă: Va trebui, probabil, să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate

    Preşedintele Senatului susţine că în toată Europa există o dezbatere extinsă despre regândirea paradigmei de securitate şi despre nevoia de a investi în apărare.

    „Încă din 2015 România a înţeles că trebuie să fie nu doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate în primul rând pentru sine şi apoi în regiune. Prin consensul tuturor actorilor politici, bugetul alocat apărării a crescut la 2% din PIB. Acest procent a crescut din nou la 2,5%. Este important ca o parte din aceste fonduri să fie utilizată inclusiv pentru restartarea industriei de apărare”, a spus Nicolae Ciucă.

    El arată că România a avut o tradiţie pe zona industriei de apărare, pe care începe să o reia şi pe care o poate valorifica rapid.

    „Recent s-au făcut paşi în direcţia bună, pe care i-am încurajat şi din postura de ministru al Apărării şi din cea de premier. Mă refer la parteneriate şi contracte importante pentru industria de apărare. România va avea cea mai mare fabrică de pulberi din Europa în judeţul Braşov. Ţara noastră va construi clădirea, iar Uniunea Europeană va finanţa dotarea fabricii de pulberi, vorbim de o investiţie de aproape 400 de milioane de euro. După 20 de ani de inactivitate, fabrica de armament din Reşiţa va produce, în scurt timp, obuze, în baza unui contract semnat de ROMARM cu o subsidiară din România a unei companii britanice. La începutul acestui an, centrul de întreţinere, reparaţii şi revizii pentru elicopterele S-70 Black Hawk din cadrul societăţii Aerostar S.A. Bacău a devenit operaţional. În parteneriat cu Aerostar, Lockheed Martin analizează deja oportunităţile de a integra la Bacău servicii de suport pentru alte produse. Nu în ultimul rând, salut anunţul companiei coreene Hanwha Aerospace care intenţionează să înfiinţeze în România un hub industrial pentru Europa, cu scopul de a furniza maşini de luptă a infanteriei, în cadrul programelor de înzestrare, pentru a contribui la capacităţile de apărare ale Forţelor Armate Române şi la creşterea industriei locale de armament”, a declarat preşedintele Senatului.

    El susţine că, în viitor, trebuie să investim în educaţia superioară pentru a creşte specialişti în producerea de tehnică militară şi să stimulăm importul de know-how prin parteneriatele pe care le dezvoltăm cu statele membre NATO.

    El mai transmite că, pe termen lung, statul român trebuie să investească în capacităţi de producţie în domeniul militar sau cu dublă utilizare, pentru a întări capacitatea de rezilienţă a României în situaţii de criză, şi trebuie susţinute demersurile privind dezvoltarea cercetării şi consolidarea progreselor înregistrate la nivel european în cooperarea industrială în domeniul apărării şi domeniile conexe apărării, care pot contribui semnificativ la aceasta.

    Nicolae Ciucă spune că România nu poate fi intimidată din punctul de vedere al securităţii.

    „Suntem parte a celei mai mari alianţe militare defensive din lume, deci parte a unui sistem de descurajare foarte solid. Avem umbrela de securitate a NATO, dar trebuie să ne facem datoria cât mai bine ca parteneri ai Alianţei în anii care vin. Faptul că suntem pe Flancul Estic al NATO ne obligă la vigilenţă mai mare pe termen mediu şi lung. Va trebui – probabil – să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Vom trăi în continuare cu ameninţări hibride, care vor căuta să ne slăbească sau să ne reducă încrederea în forţele noastre şi în parteneriatele pe care le avem. Pentru a face faţă cu bine acestei provocări pe termen lung nu e suficient să investim doar în apărare, ci trebuie de asemenea să întărim democraţia românească. Radicalismul politic rămâne o problemă pentru România, fiindcă slăbeşte coeziunea socială. Vocile din România care atacă Uniunea Europeană, care-i atacă pe aliaţii noştri occidentali fac un serviciu Rusiei”, a mai spus Ciucă.

  • Încrederea în economie scade puternic. Analiştii financiari văd o creştere economică de 1,9% în 2024 şi un deficit bugetar de 5,7%. În 12 luni inflaţia va atinge o valoare medie de 5,73%, iar cursul valutar va ajunge la 5,0719 lei pentru un euro

    Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România estimează că leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0719 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 5,73%, în creştere de la 5,33% în exerciţiul anterior.

    Datele colectate de CFA în luna aprilie 2024 mai arată că, pentru orizontul de 6 luni, aproape 88% dintre analiştii financiari incluşi în sondajul lunar anticipează un curs valutar de 5,0172  lei/euro.

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere macroeconomică al CFA, acesta a scăzut în luna aprilie cu 12,3 puncte până la valoarea de 47,1 puncte, pe fondul scăderii ambelor componente ale indicatorului. 

    “După corecţia înregistrată în lunile anterioare de către componenta de anticipaţii, şi componenta de condiţii curente a scăzut substanţial. Astfel, atât indicatorul de încredere, cât şi componentele sale, au ajuns la valorile înregistrate în noiembrie anul anterior. Aceste corecţii vin pe fondul încetinirii economiei, în pofida impulsului fiscal semnificativ, a anticipaţiilor de majoare a deficitului bugetar precum şi a anticipaţiilor de majorare a fiscalităţii în 2025”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – Vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

    Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 5,7% în creştere de la 5,4% faţă de exerciţiul anterior, iar anticipaţiile de creştere economică s-au redus faţă de exercitiul anterior cu 0,8 pp pana la valoarea de 1,9%.

    Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor varia­bile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,94% în următoarele 12 luni.

    Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanti, 53% anticipează o scădere în următoarele 12 luni în timp ce 23.5% anticipează o majorare a preţurilor iar restul de 23.5% stabilitate. De asemenea 70% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 30% consideră că acestea sunt corect evaluate. 

    Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 55% în următoarele 12 luni.

     

     

     


     

     

  • Lecţia Greciei pentru România: Grecia este o ţară lipsită de resurse, dar avem soare şi vânt, iar acestea vor fi coloana vertebrală a unui nou sistem energetic. Devenim exportatori. Tinerii se întorc în ţară iar unul dintre motive este energia

    Grecia a devenit a patra ţară la nivel global în ceea ce priveşte ponderea energiei solare şi eoliene în producţia de energie, iar până în 2028 va închide toate centralele de producţie de energie pe lignit pe măsură ce a accelerat investiţiile în regenerabile şi reţele, a spus Kyriakos Mitsotakis, primul ministru grec, într-o engleză impecabilă, în cadrul evenimentului Eurelectric, unul dintre cele mai puternice la nivel european, ţinut anul acesta la Atena.

    “În 2015, credeam în fantezii populiste, eram pe marginea zonei Euro, aveam cea mai mică creştere economică, tinerii greci îşi căutau viitorul în alte părţi. Azi, rata de creştere de este dublă faţă de media UE, ne-am redus datoria publică mai mult decât orice altă ţară, ceea ce arată dedicarea faţă de disciplina financiară a Greciei. Grecii care au plecat din ţară încep să se întoarcă, iar energia este unul dintre sectoarele unde progresele noastre sunt vizibile”, a spus premierul elen.

    Anul trecut, grupul elen PPC a cumpărat toate operaţiunile Enel din România, într-o tranzacţie de 1,2 miliarde de euro, devenind unul dintre cei mai puternici jucători din energia locală. Nicio companie românească din energie nu a avut o astfel de mişcare în regiune. Pentru următorii 3 ani, grecii au anunţat pentru România un plan de investiţii de 2,5 mld. euro în reţele şi 1,5 GW noi de capacitate.

    “În 2019, ne-am luat angajamentul că Grecia îşi va închide centralele pe lignit până 2028, dar deja suntem înaintea acestui plan. Pe măsură ce am scos lignitul, am pus regenerabile. Grecia este a patra ţară la nivel global în ceea ce priveşte penetrarea producţiei de energie de vânt şi solar în total. Această creştere în regenerabile este parte a unui sistem mai amplu de transformare. În 2023 ne-am dublat investiţiile în reţele. Investim în staţii de pompare, în unităţi de stocare de mare capacitate. Managementul prudent al apei ne permite să echilibrăm reţeaua, dar şi să ne dezvoltăm. Grecia a fost o ţără lipsită de resurse, dar avem soare bun şi vânt puternic şi aceste resurse vor fi coloana vertebrală a unui sistem energetic diferit.”

    Mai departe, premierul elen a mai precizat că zona de eolian offshore este strategică pentru viitorul energetic al Greciei. “Grecia va deveni exportator de energie. Grecia nu mai este copilul problem`, ci un contributor de politic` la nivel european. Singura grij` este s` nu devenim victimele propriului succes.”

  • Destinaţia turistică superbă, unde plaja este la o distanţă de mai puţin de o oră de pârtia de schi – GALERIE FOTO

    Plaje întinse cu nisip fin sau stânci impunătoare, care pe alocuri adăpostesc peşteri ce aşteaptă să fie descoperite, ori istoria locului, care secole a fost cucerit de diferite civilizaţii, fiecare lăsând ceva în urmă, Ciprul are câte un pic pentru fiecare. Ciprul, cât o regiune a României, reuşeşte să atragă mai mulţi turişti străini decât destinaţiile româneşti. Cum reuşeşte insula să fie o destinaţie pentru fiecare tip de turist?

    Poţi să schiezi, iar la 50 de minute distanţă să faci plajă şi baie în mare” – este vorba pe care o spun mulţi ciprioţi cu un soi de mândrie când sunt întrebaţi despre propria lor ţară. În realitate, nu este doar o vorbă, ci chiar o realitate. Diversitatea de relief din Cipru le permite turiştilor autohtoni sau străini să schieze în Munţii Trodos şi la o distanţă de 50 de minute de mers cu maşina pot face o baie în Marea Mediterană. Staţiunile de schi sunt însă cunoscute în rândul localnicilor, străinii aleg Ciprul pentru plajă şi mare, dar insula oferă mai mult de atât.

    Cu o suprafaţă totală de 9.250 de kilometri pătraţi, cât o regiune din România, Ciprul adună în acelaşi loc istorie, cultură, mituri şi legende, gastronomie, natură, distracţie şi câte un pic pentru fiecare tip de turist. Ciprul a atras anul trecut 3,9 milioane de turişti, un număr semnificativ având în vedere că populaţia insulei este de doar 1,2 milioane de persoane. Cu o strategie de promovare clară, Cipru reuşeşte să atragă turişti de trei ori peste populaţia ţării. Dintre aceştia, 80.000 de turişti au fost români. Ce îi atrage cel mai mult pe turişti în insulă? Ca insulă, Ciprul este mărginit de coastă, astfel că oriunde te-ai afla pe insulă,  şansele de a găsi o plajă în apropiere sunt destul de mari.

    Chiar dacă plajele sunt aproape la fiecare pas în Cipru, acestea se diferenţiază de la regiune la regiune. De la culoarea şi claritatea apei, nuanţa nisipului sau a stâncilor, facilităţi şi peisaj, fiecare plajă din Cipru are ceva al său. Coasta Ciprului se joacă cu forme, culori şi reliefuri. De la plaje întinse cu nisip fin, la stânci impunătoare de care apa se sparge ca şi când ar vrea mereu să învingă, însă sfârşeşte mereu învolburată. Peisajul este completat, pe alocuri, în multe dintre regiunile de la mare ale Ciprului, cu grote şi peşteri ascunse printre stâncile costiere, ferite parcă de privirea turiştilor aflaţi pe ţărm, mai mult descoperite de către cei care se aventurează pe mare, în plimbări cu barca. Pentru aceştia, fiecare peşteră e o nouă descoperire, care îi atrage spre a o pătrunde.

    Totuşi, ceea ce au în comun plajele este calitatea lor. An de an, plajele din Cipru se află în topul clasamentelor din Europa, calitatea şi siguranţa apei fiind printre cele mai bine cotate de pe continent. O plajă celebră a Ciprului este chiar locul unde se spune că Afrodita s-a născut, direct din valurile înspumate ale mării, ieşind din apă într-o cochilie de scoică. Petra Tou Romiou sau Locul de Naştere al Afroditei, în apropiere de Pafos, este o plajă unde stâncile maritime se joacă într-un dans armonios cu marea şi soarele. Se spune că, în anumite condiţii meteorologice, valurile se ridică, se sparg şi formează o coloană de acare se dizolvă într-un stâlp de spumă, cu puţine imaginaţie, aceasta arată ca o formă umană efemeră. De dragul legendelor sau de frumuseţea locului, plaja este vizitată anual de mulţi turişti străini. Pafos atrage turişti şi pentru obiectivele turistice istorice, care amintesc de civilizaţia greacă antică. În oraş se găseşte complexul de mozaicuri antice, parte din oraşul antic care astăzi este inclus în patrimoniul cultural UNESCO. Mozaicurile prezintă scene din mitologia greacă şi datează din secolul al II-lea şi până în al V-lea, fiind într-o stare foarte bună. La o mică distanţă de complexul de mozaicuri se găsesc criptele şi mormintele regale subterane, în jurul cărora există mult mister şi legende antice. Pafos însă oferă şi experienţe în natură, în apropierea oraşului existând o rezervaţie naturală unică. Golful Lara este locul în care din mai şi până în august ţestoasele îşi depun ouăle în nisip, care sunt atent păzite de angajaţii centrului de cercatere al Staţiei de Conservare a Tutle Lara Bay. Pentru a descoperi rezervaţia naturală este necesară deplasarea cu un SUV sau un vehicul ce ar putea traversa cu uşurinţă porţiuni accidentate de drum. Din Pafos pot fi rezervate experienţe de tip Jeep Safari care includ în itinerarii şi rezervaţia naturală. Totuşi, cele mai populare destinaţii de plajă sunt Agia Napa şi Protaras, aflate în estul insulei, în apropiere de Larnaca, acolo unde se află şi unul dintre cele două aeroporturi de pe insulă, cel de-al doilea fiind în Pafos, pe coasta de vest a Ciprului. Cele mai multe zboruri internaţionale sunt operate de pe aeroportul din Larnaca, de unde Wizz Air operează săptămânal zboruri directe din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca.

    Pe lângă plajele cu nisip fin şi un albastru al apei aproape orbitor, Agia Napa a devenit şi o destinaţie a celor care caută, pe lângă relaxare, distracţie şi viaţă de noapte. Acest tip de turism a crescut odată cu numărul tot mai mare de străini care au ales staţiunea. Ciprul este însă o opţiune şi pentru iubitorii de natură şi de munte, existând multe trasee de hiking sau ciclism, care străbat munţii ce adăpostesc o faună şi floră bogate. Cu puţin noroc, turiştii pot vedea şi muflonul de Cipru, o specie de oaie sălbatică. Zonele montane şi de deal se găsesc satele specifice Ciprului, multe dintre ele fiind recunoscute pentru diferite meşteşuguri, de la producţia de dantelă, argint, vin, scaune sau multe altele. Satele, care adună câteva sute de persoane, au un farmec aparte, de la liniştea ce planează asupra micilor gospodării şi până la arhitectura uniformă, păstrată şi respectată de localnici cu sfinţenie. Specifice Ciprului mai sunt şi pisicile, care nu au o evidenţă în statisticile naţionale, însă se apropie de numărul locuitorilor. Oriunde aţi merge în Cipru, sigur veţi găsi o pisică dornică să primească atenţie. De asemenea, iubitorii de gastronomie îşi pot găsi locul în Cipru, insula oferă o diversitate culinară care poate satisface orice preferinţă. Unul dintre produsele naţionale ale Ciprului este faimoasa brânză halloumi, făcută de unii localnici după metodele proprii. Turiştii pot vizita casele localnicilor şi pot vedea procesul prin care se face brânza halloumi. Ciprul reuşeşte printr-o diversitatea naturală şi culturală să atragă turişti străini, în număr tot mai mare de la an la an. Însă fără o strategie clară de promovare turistică, Ciprul nu ar mai fi descoperit de atât de mulţi turişti. Ciprul are şi unde nu avea, a creat. Turismul este una dintre cele mai importante industrii pentru insulă, iar statul a înţeles că nu este suficient ca să aibă ceea ce i-a oferit natura şi istoria, trebuia şi lumea să afle.    

    Cu o suprafaţă totală de 9.250 de kilometri pătraţi, cât o regiune din România, Ciprul a atras peste 3,9 milioane de turişti, de trei ori populaţia insulei. Ciprul adună în acelaşi loc loc istorie, cultură, mituri şi legende, gastronomie, natură, distracţie şi câte un pic pentru fiecare tip de turist.

    În Pafos se găseşte complexul de mozaicuri antice, parte din vechiul oraşul antic care astăzi este inclus în patrimoniul cultural UNESCO. Mozaicurile prezintă scene din mitologia greacă şi datează din secolul al II-lea şi până în al V-lea, fiind într-o stare foarte bună.

  • Care este noul domeniu pe care roboţii pun stăpânire. În urmă cu zece ani, nimeni nu ar fi zis că este posibil să fie atins de aceştia

    Casa inteligentă a fost gândită în urmă cu mai bine de 70 de ani de autorul de science fiction Ray Bradbury în Cronicile sale marţiEne, potrivit BBC. Acum, cele mai recente progrese în tehnologie încep să reducă decalajul dintre realitatea secolului XXI şi ficţiunea lui. Ce urmează pentru agricultură?

    În urmă cu zece ani, conceptul de roboţi în agricultură părea a fi doar un vis îndepărtat, o fantezie futuristă. Cu toate acestea, tehnologia avansează rapid şi astăzi vedem o schimbare semnificativă în modul în care lucrurile se desfăşoară pe câmpurile agricole. Maşinile şi utilajele moderne au înlocuit treptat sapa şi plugul tradiţionale, iar monitorizarea culturilor se realizează acum cu ajutorul telefonului mobil sau al dronelor, care înregistrează şi transmit datele necesare, în loc ca fermierul să meargă zilnic pe teren pentru a vedea dacă a răsărit porumbul, dacă are nevoie de apă floarea-soarelui ori dacă au apărut boli sau dăunători la grâu. În acest context, în faţa deficitului de forţă de muncă şi a lipsei de personal calificat din agricultură, perspectivele peste zece ani includ prezenţa roboţilor pe câmp. Chiar dacă această idee pare încă dificil de acceptat în prezent, este o direcţie inevitabilă, consideră Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness la nivel mondial.

    „Dacă m-ai fi întrebat acum zece ani dacă voi vedea roboţi în câmpurile agricole, părea prea fantastic, dar deja vedem acest lucru în mai multe ţări, iar peste zece ani, îi văd pe roboţi în câmpurile din România. Vedem drone peste tot, în multe locuri, aplicaţiile de protecţie a culturilor sunt deja făcute cu drone, şi în prezent, în China, de exemplu, dacă nu ai făcut aplicaţii cu drone pentru o nouă soluţie, eşti în afara pieţei, pentru că majoritatea activităţilor agricole astăzi sunt făcute cu drone. Şi dronele sunt un fel de roboţi, nu-i aşa?”, spune Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin.

    Aşadar, adaugă el, vede o mulţime de noi tehnologii care vor apărea pentru agricultură, dar consideră trebuie să fie îmbunătăţite în următorii. Acum, precizează executivul, inteligenţa artificială se îmbunătăţeşte mult în fiecare an. „Cred că roboţii vor fi introduşi în agricultură, poate pentru îndepărtarea buruienilor sau pentru aplicarea mai precisă a produselor de protecţie a culturilor, dar cred că vom vedea multe activităţi din acestea făcute de roboţi. Nu sunt sigur dacă roboţii vor fi peste tot în zece ani, dar cred că în zece ani, vom vedea mai mulţi roboţi, aceştia vor deveni mai populari”, a explicat Andre Negreiros. Fermierii romani au tot vorbit în ultimii ani despre noi viruşi, boli şi dăunători, ca o consecinţă a schimbărilor climatice. În India au găsit o soluţie pentru combaterea lor prin IoT. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Slovenia. Prin monitorizarea condiţiilor precum umiditatea, precipitaţiile şi nivelurile de temperatură, fermierii sunt capabili să determine mai bine susceptibilitatea culturilor lor la boli şi să acţioneze în consecinţă. Aceste tehnologii încep să apară şi pe piaţa românească. „Există multe soluţii digitale pe piaţa actuală. Unele sunt mai bune decât altele. Fermierii le folosesc şi deja văd valoarea pe care o au. Cred că, în general, companiile trebuie să investească în această zonă pentru că acesta este viitorul. Când vorbim despre echipamente, toţi jucătorii majori de pe piaţă au instrumente foarte interesante, şi cred că ne îndreptăm către inteligenţa artificială. Acest lucru va schimba agricultura, şi sunt foarte curios să văd cum se va dezvolta”, menţionează Andre Negreiros.

    Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41-60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat.

    De ce e importantă tehnologia în agricultură? Problemele climatice, tensiunile geopolitice, deficitul de apă şi energie, creşterea costurilor îngrăşămintelor şi metodele de producţie ineficiente exercită presiuni asupra producţiei agricole, iar soluţiile AgTech pot contribui la eficientizare. Astfel, Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022. De asemenea, populaţia creşte şi cererea de hrană, la fel, iar acest lucru înseamnă că agricultorii vor trebui să crească producţia agricolă cu cel puţin 23% pentru a menţine standardele de viaţă actuale, potrivit Agritech Tomorrow. Astfel, Grand View Research estimează că piaţa globală a agriculturii de precizie va ajunge la 16,35 miliarde de dolari până în 2028, înregistrând o creştere de 13,1%. „Populaţia creşte, vor fi tot mai mulţi oameni în deceniile viitoare, aşa că vom avea nevoie de mai multă hrană, dar şi de hrană produsă mai durabil. Cred că acesta este şi îngrijorarea fermierilor. Realitatea este că ne vom adapta cu toţii la acest lucru. Cred că ar putea fi mai puţin dureros dacă întreaga industrie investeşte masiv în noi tehnologii. După cum am spus, companiile investesc mult bani pentru a dezvolta soluţii. Şi cred că inovaţia este viitorul”, a spus Negreiros. Mai mult, în România, specific, populaţia angrenată în agricultură, la nivel de proprietari de ferme sau management, are o vârstă înaintată. Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41 şi 60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat. „În prezent, în mai multe ţări, dacă ne uităm la trecutul fermierilor, vorbim încă despre fermieri care sunt puţin mai în vârstă. Dar văd şi că generaţia mai tânără începe să se intereseze din nou de agricultură pentru că toată lumea are nevoie de hrană. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l realizăm. Avem nevoie de o mai mare implicare a generaţiei mai tinere în astfel de domenii, pentru că cineva va trebui să înlocuiască acei fermieri în vârstă care în cele din urmă se vor retrage. Prin urmare, cred că atunci când generaţia mai tânără intră pe această piaţă, aceştia vor fi mai implicaţi în social media, în arena digitală. Deci, văd această tendinţă de digitalizare pentru că tinerii sunt mult mai deschişi să îmbrăţişeze digitalizarea”, a mai spus Andre Negreiros. El a adăugat că în România, agricultura este foarte bună, şcolile de agronomie sunt bune, şi în fiecare an există un mare flux de tineri talentaţi care intră pe piaţă. „Acest lucru ajută foarte mult ţara să se dezvolte în acest domeniu. Avem mai multe programe pentru tineri, în unele cazuri, programe de stagiu. Avem, de asemenea, un proiect specific numit TalentA, un program de granturi educaţionale pe care îl avem în întreaga lume, şi în România, pentru a sprijini femeile în agricultură.”

    Adaptarea la noul Pact Verde al UE „Suntem aliniaţi cu spiritul obiectivelor climatice ale UE, iar vocile fermierilor trebuie luate în considerare în dezvoltarea politicilor. Când privesc protestele, când mă uit la imaginea de ansamblu, cred că rolul nostru, ca o companie agricolă, este de a accelera şi de a dezvolta soluţii inovatoare pentru fermieri care să-i ajute să navigheze tranziţia. Ne-am dori să facem acest lucru mult mai rapid, dar în unele cazuri, nu este atât de uşor pentru că piaţa noastră este extrem de reglementată”, a precizat reprezentantul Corteva. El crede că fermierii vor trebui să se adapteze tot mai mult la noul Pact Verde al UE. „Cred că toată lumea, industria şi fermierii deopotrivă, va trebui să se adapteze la aceasta. Cred că va fi o schimbare mare în următorii ani. Nu sunt sigur dacă va fi până în 2025 sau până în 2030, dar aceasta este perspectiva mea. Cred că fermierii sunt dispuşi să se schimbe şi să se adapteze, dar au nevoie de soluţii. Ceea ce nu doresc astăzi este să treacă la ceva de care ştiu că poate fi folosit pentru a produce hrană.“    

    Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022.

  • Premier în Cehia, fermier în România. Povestea omului care după ce a condus o ţară europeană a venit în ţara noastră şi a preluat o companie agricolă românească

    Andrej Babiš, fost premier ceh, a captat atenţia publică în a doua parte a anului 2023, când a preluat pachetul majoritar de acţiuni (65%) al comerciantului de cereale East Grain din judeţul Cluj. Şi, tot în acelaşi an, a devenit, prin Agrofert, conglomeratul său de afaceri, unicul acţionar al distribuitorului de îngrăşăminte LAT Nitrogen Romania.

    Iniţial, el a intrat în scena românească în urmă cu câţiva ani prin compania Fert Tradero, care distribuie îngrăşăminte, în principal, în vestul ţării. Cu discreţie, o artă specifică politicii, a reuşit să controleze trei companii din România, care generează împreună circa 1 miliard de lei anual, echivalentul a 200 de milioane de euro. Ce va mai cumpăra?

    Agrofert se va concentra, în viitor, pe dezvoltarea prin achiziţii. De exemplu, a fost încheiată cu succes o tranzacţie cu Borealis pentru achiziţionarea diviziei sale de azot. Sunt planificate şi alte achiziţii în segmentul agricol”, se arată într-o ştire publicată de reprezentanţii Agrofert pe site în august 2023, atunci când au anunţat un profit record. În luna noiembrie a aceluiaşi an, Agrofert, cel mai mare grup de companii active în agricultura şi industria alimentară din Cehia, cu venituri de 10 miliarde de euro şi aproximativ 30.500 de angajaţi în 2022, a anunţat că va prelua 65% din acţiunile East Grain, trader de cereale din România, cu prezenţă şi Ungaria.

    Aceasta este cea mai importantă investiţie externă din agrobusinessul românesc din ultimii ani şi s-a realizat printr-o majorare de capital, iar suma nu a fost dezvăluită. „Comisia Europeană a aprobat, în temeiul regulamentului UE privind fuziunile economice, preluarea controlului exclusiv al East Grain din România de către Agrofert din Cehia. Tranzacţia se referă în principal la comerţul cu cereale, seminţe oleaginoase, furaje pentru animale şi îngrăşăminte minerale”, potrivit unui comunicat de presă de la începutul luni mai, a acestui an, de pe site-ul Comisiei Europene. Tranzacţia nu ar ridica probleme de concurenţă, având în vedere poziţia limitată pe piaţă a companiei care rezultă din unirea celor două.

    Astfel, Andrej Babiš, fost premier ceh, care se află în spatele gigantului Agrofert, a preluat controlul majoritar al East Grain, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul cu cereale şi seminţe oleaginoase, care era deţinut anterior de mai mulţi antreprenori din România şi Ungaria. Traderul de cereale East Grain, cea mai mare companiei a grupului East, a realizat în 2022 o cifră de afaceri de peste 714 de milioane de lei, adică aproape 150 de milioane de euro.

    Grupul East, condus din funcţia de director general de Tamás Vincze, a finalizat anul 2022 cu o cifră de afaceri consolidată de 947 de milioane de lei (circa 200 mil. euro), în creştere cu 40% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor oferite anterior de reprezentanţii săi pentru Ziarul Financiar. East Grain colaborează cu peste 700 de fermieri mici, medii şi mari, şi se focusează pe cei care au 50, 200 sau 500 de hectare, preponderenţi în portofoliul East, conform unui interviu acordat Ziarului Financiar.

    Astfel, în ultimii ani a investit câteva zeci de milioane de euro pentru a creşte capacitatea de depozitare a cerealelor în silozuri şi pentru o flotă proprie de camioane. De asemenea, East Grain are atât logistică, cât şi depozitare şi oferă servicii conexe fermierilor, iar investiţia Agrofert îi va permite să se extindă şi să se diversifice în continuare. În schimb, Agrofert va avea acces la piaţa românească de cereale, care este uriaşă în comparaţie cu cea a Cehiei. Spre exemplu, România exportă anual peste 10 milioane de tone de cereale, de peste 4 miliarde de euro, fiind cel mai mare exportator de porumb al UE şi al doilea cel mai mare exportator de grâu, după Franţa, conform statisticilor naţionale şi europene. Astfel, este un jucător important al UE pe această piaţă şi are o poziţie avantajoasă pentru export, având Dunărea şi Marea Neagră. Totodată, East Grain este un business interesant şi prin prisma diferenţierii de alte businessuri din sector şi, mai ales, faţă de multinaţionalele Ameropa, CHS, Cargill sau COFCO, cumpărând marfă de la fermieri sau firme care colectează de la mici fermieri, şi vânzând direct procesatorilor din Europa Centrală şi de Vest, care au fabrici de furaje, ulei ori bioetanol.

    Agrofert este cel mai mare grup din industria agricolă şi alimentară cehă şi slovacă, al doilea cel mai mare grup din industria chimică naţională, al doilea cel mai mare producător îngrăşăminte de azot din Europa şi al treilea cel maimare exportator intern. În ceea ce priveşte investiţiile, Agrofert este unul dintre cei mai mari investitori din Cehia, Slovacia şi Germania, şi un investitor important în Ungaria. Sursa: site-ul companiei

    În 2022, reprezentanţii East Grain spuneau că 50% din producţia comercializată merge către procesatori din România. „Agrofert este foarte interesată de dezvoltarea în continuare a East Grain. Petr Cingr (vicepreşedinte al consiliului de administraţie al Agrofert), Libor Němeček (membru al consiliului de administraţie al Agrofert) şi Andreas Klamminger (director general al Fert-Tradero srl aparţinând concernului Agrofert) vor deveni astfel noi membri ai consiliului de administraţie al East Grain”, conform datelor de pe site-ul propriu. În anul 2023, Agrofert a finalizat şi achiziţia diviziei de prelucrare a azotului a companiei Borealis din Austria, care avea în spate OMV şi fondul suveran de investiţii din Abu Dhabi, Mubadala. Borealis era prezent de mai mulţi ani şi pe piaţa locală prin compania Borealis LAT Romania, care acum a devenit LAT Nitrogen Romania. Firma are depozite şi puncte de vânzare în special în zona de sud a ţării şi este un jucător important pe piaţa de îngrăşăminte, fiind condusă de cea mai puternică româncă din agrobusiness, Ofelia Nalbant. „LAT Nitrogen este unul dintre principalii furnizori europeni de produse pe bază de azot pentru piaţa îngrăşămintelor şi a produselor chimice industriale. Compania a fost creată prin achiziţionarea companiei Borealis Fertilizer, Technical Nitrogen şi Melamine de către Agrofert în 2023. LAT Nitrogen are aproape 2.000 de angajaţi în Europa şi are unităţi de producţie situate în Austria, Franţa şi Germania”, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    Grupul este prezent în 15 ţări, iar în România a intrat iniţial în urmă cu câţiva ani prin compania Fert Tradero, care distribuie îngrăşăminte, în principal, în vestul ţării, având sediul în Timişoara. Astfel, Andrej Babiš, fost premier ceh, controlează acum trei companii din România, care generează împreună circa 1 miliard de lei anual, echivalentul a 200 de milioane de euro, iar sursele Business Magazin din piaţa românească de agrobusiness spun că analizează în continuare businessuri pe care să le cumpere, având chiar discuţii cu reprezentanţii unora, care fac tot distribuţie de cereale, dar şi de inputuri agricole. „Producţia de îngrăşăminte este unul dintre segmentele cheie ale grupului Agrofert şi avem încredere în viitorul său în Europa. Prioritatea noastră, acum, va fi integrarea afacerii cu azot a Borealis în grupul Agrofert, care ne va permite să ne dublăm capacitatea de producţie şi, în acelaşi timp, să intrăm pe noi pieţe, şi anume Franţa, ţările Benelux, Bulgaria şi Serbia. Obiectivul nostru, în calitate de investitor strategic, este de a dezvolta operaţiunile existente şi de a investi în continuare în modernizarea şi durabilitatea acestora”, declarau reprezentanţii Agrofert în 2023 odată cu achiziţia Borealis, fapt ce explică interesul pentru companii care se ocupă de distribuţie. Compania Agrofert a fost înfiinţată în 1993 ca o companie axată pe comerţul cu îngrăşăminte, cu doar 4 angajaţi. În prezent, grupul Agrofert cuprinde peste 200 de companii, controlate majoritar, minoritar sau administrate, care îşi desfăşoară activitatea în producţia chimică, agricultură, producţia alimentelor, silvicultură, prelucrarea lemnului, tehnologia şi ingineria funciară, logistică şi transport, resurse regenerabile şi mass-media, potrivit datelor de pe site-ul său. „Agrofert este, de asemenea, cel mai mare grup din industria agricolă şi alimentară cehă şi slovacă, al doilea cel mai mare grup din industria chimică naţională, al doilea cel mai mare producător îngrăşăminte de azot din Europa şi al treilea cel mai mare exportator intern. În ceea ce priveşte investiţiile, Agrofert este unul dintre cei mai mari investitori din Cehia, Slovacia şi Germania, şi un investitor important în Ungaria.” 

  • Ce vrea mediul de business de la europarlamentari: Mai puţine reglementări şi un „Industrial Deal”, pe lângă Green Deal

    Radu Burnete, directoul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, a vorbit în cadrul unui eveniment organizat de asociaţie despre priorităţile mediului de business pe agenda europeană, în contextul alegerilor europarlamentare, care vor avea loc pe 9 iunie.

    Este nevoie de mai puţine reglementări, a spus el, dar şi de un „Industrial Deal”, pe lângă Green Deal.

    „Suntem angajaţi la Green Deal şi nu credem că ar trebui să ne întoarcem din drum, dar mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate. Vorbim şi de un Industrial Deal: trebuie să facem şi tranziţia şi să rămânem şi competitivi. Nu este simplu, dar este esenţial”, a spus el.

    La dezbatere au fost invitaţi candidaţi sau reprezentanţi ai tuturor partidelor din România care s-au înscris în cursa pentru Bruxelles. Au fost prezenţi: Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (Forţa Dreptei, fostă PNL) şi Dragoş Pâslaru (Renew Europe).

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 17 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naţionale şi este partener de dialog social, reprezentativă la nivel naţional. Cu o contribuţie de peste 26% din în PIB şi un total de peste 330.000 de angajaţi în aproape 2.200 de firme mari şi mici, cu capital străin şi autohton, Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).

    Ce a mai spus Radu Burnete la dezbatere:

    Ne preocupă să fim mai prezenţi la Bruxelles. Noi suntem deja membri Business Europe, organizaţie cu care colaborăm, dar ne propunem să ne deschidem şi vom deschide un birou al Concordia la Bruxelles de anul acesta şi în anii viitori sper să avem acolo o echipă cu care să putem colabora. Am auzit adesea mediul de business să se plângă că clasa politică nu reprezintă eficient interesele acolo şi am realizat că nici noi nu ne reprezentăm interesele.

    O să avem un birou acolo, o să vedeţi mai mulţi colegi din Concordia şi din cele sectoare pe care le reprezentăm şi sperăm la o colaborare bună.
    Avem şi un document cu priorităţile noastre. Business Europe reprezintă peste 20 mil. de companii.
     

    Prima prioritate este că Europa a pierdut din competitivitate, în special în raport cu China şi SUA şi ne dorim foarte mult să facem repede nişte lucruri care să repună Europa în competiţie. Noi, România, nu am pierdut foarte mult, pentru că aveam nişte avantaje care ţineau de forţa de muncă şi fiscalitate, dar pe măsură ce mergem către media europeană, trebuie să găsim alte avantaje competitive.
     

    A doua ţine de reducerea birocraţiei şi aici este un angajament european de a reduce obligaţiile de raportare cu cel puţin 25%, dar suntem interesaţi şi mai mult de o eficientizare a reglementărilor UE şi aici pun integrarea mai puternică a pieţei unice.
    Cel mai important avantaj competitiv este să avem o piaţă unică funcţională. Pe viitor ne dorim mai puţine Directive şi mai multe Regulamente – directivele dau flexibilitate, dar ne trezim cu 27 de regimuri legislative şi să facem business în Europa devine dificil.