Amanunte pe www.protv.ro
Blog
-
Rusia opreste pescuitul de sturioni
Industria caviarului inregistreaza in Rusia vanzari anuale de aproximativ 635 de milioane de euro, potrivit estimarilor lui Aleksandr Saveliev, purtator de cuvant al Agentiei Ruse pentru Pescuit.
In urma poluarii, a braconajului, a pescuitului intensiv si a cresterii cererii pentru produsele de lux, populatia de sturioni a scazut in ultimele doua decenii cu aproximativ 90%. Un studiu efectuat in apele Marii Caspice arata ca doar in 2004 si 2005 populatia de sturioni s-a diminuat cu 45%.
Rusia intentioneaza sa-si exercite influenta pe care o detine in bazinul Marii Caspice pentru a determina si celelalte tari din regiune, respectiv Iran, Turkmenistan, Kazahstan si Azerbaidjan, sa interzica pescuitul sturionilor. Andrei Krainii, presedintele Comitetului de stat pentru pescuit, aduce drept argument economic faptul ca impactul asupra bugetelor acestor tari nu va fi semnificativ.
Printr-o lege speciala, ce va fi inaintata parlamentului spre adoptare, toti sturionii din natura vor fi declarati proprietate a statului. Prin aceeasi lege vor fi propuse reduceri de taxe pentru fermele private care cresc sturioni. Daca in timpul Uniunii Sovietice in Rusia se vindeau anual in jur de 2.000 de tone de caviar, in prezent cifra a scazut la doar 9-10 tone.
Rusia a fixat o cota anuala de pescuit sturioni de 50 de tone. Din cauza numarului redus de pesti, se pescuiesc doar 24 de tone, pentru scopuri stiintifice.
Krainii spune ca Rusia este dispusa sa renunte chiar si la pescuitul in scopuri stiintifice, cu atat mai mult cu cat ecologistii declara ca cercetarea a fost o portita care a fost exploatata in scopuri comerciale. Phaedra Doukakis, specialist in comertul cu sturioni la Pew Institute for Ocean Science, declara ca braconierii prind in prezent mai multi sturioni decat se pescuiesc in mod legal.
Marea provocare a Rusiei este delta de mari proportii a fluviului Volga, iar interzicerea pescuitului va trebui sa fie insotita de masuri severe impotriva braconajului. Doukakis considera ca pentru a fi eficient, moratoriul asupra interzicerii pescuitului ar trebui sa dureze cel putin 40 de ani, pentru ca sturionii incep sa depuna icre doar dupa varsta de 15 ani.
-
Polonia a crescut cu 1,7% datorita fondurilor UE
In perioada 2004-2006 au fost fi nantate 14.500 de proiecte din fondurile europene, cu o valoare totala de 4,7 de miliarde de euro. Suma totala alocata in aceasta perioada a fost de 15 miliarde de euro.
Ca rezultat al cresterii investitiilor si a productivitatii, anul trecut fondurile europene au contribuit la crearea a 316.000 de noi locuri de munca.
Mai mult, in perioada 2010-2014 se estimeaza ca impactul va fi si mai mare, fondurile europene urmand sa aiba o contributie de 2,34% la cresterea PIB.
Calculul a fost realizat in ipoteza in care Polonia va reusi sa absoarba 95% din fondurile europene in valoare de 67,3 miliarde de euro care ii sunt puse la dispozitie in actuala executie bugetara. Potrivit economistilor citati de presa poloneza, banii europeni vor avea rolul de a amortiza impactul unei reduceri de viteza a economiei mondiale si al turbulentelor de pe pietele financiare.
-
NATO a adormit investitorii
Summitul NATO si-a pus amprenta si asupra pietei de capital, numeroasele zile de vacanta ale companiilor cu birouri in zona cu circulatie restrictionata ducand la miscorarea numarului de tranzactii de la BVB. Saptamana a oscilat in jurul valorilor din perioada anterioara, incheind chiar cu un avans mic.
Singurul eveniment notabil al pietei bursiere a fost anuntarea oficiala a ofertei publice initiale a Teraplast Bistrita, a carei perioada de subscriere ia startul luni, 7 aprilie, si se va incheia pe 17 aprilie. Pretul de vanzare al actiunilor Teraplast va varia intre 1 si 1,4 lei si poate fi considerat mare daca se iau in calcul doar rezultatele auditate ale companiei.
Conform calculelor analistilor Raiffeisen Capital&Investment, intermediarul ofertei, in care sunt incluse si profiturile preliminare pentru 2007, estimarile pentru 2008 si valoarea terenului ce urmeaza a fi valorificat dupa relocarea activitatii, pretul titlului nu mai este scump. Dupa aceste date rezulta un PER ce variaza intre 11 si 14, ceea ce indica o actiune subevaluata.
Saptamana a fost asemanatoare si pe pietele internationale, desi acestea nu au fost influentate de summit. Cateva procente de crestere fata de perioada anterioara au fost inregistrate de catre majoritatea burselor, cu investitorii in asteptarea principalilor indicatori economici ai SUA (evolutia Produsului Intern Brut pentru primul trimestru al anului). In Europa a fost publicat nivelul ratei inflatiei anualizate in zona euro, care a ajuns la nivelul de 3,5%, cu o evolutie mai negativa decat preconizau analistii, insa reducerea somajului, 7,1% – cea mai redusa cifra din ultimii ani, a redus influenta negativa asupra burselor.
Bursa de la Bucuresti a reusit sa recupereze aproape doua procente in anasmblu, prin indicele compozit BET-C, ceea ce reduce pierderile de la inceputul anului la 23,5%. In ultimele patru saptamani BET-C a pierdut doar 0,8%, ceea ce arata ca pierderile au fost realizate aproape in totalitate in primele doua luni ale anului. Indicele BET a recuperat 3,15% in saptamana NATO, iar scaderea de la inceputul anului este de 27%.
Indicele societatilor de investitii financiare (SIF), BET-FI, a urcat, la fel ca si BET-C, doar 2%. Pierderile din 2008 se ridica insa la 30,3%, cea mai mare depreciere inregistrata de un indice al BVB. SIF-urile au ajuns la preturi cu discount foate mare in acest moment, asteptarile brokerilor fiind pentru o revenire spectaculoasa in momentul intoarcerii trendului.
Cresterile sunt prevazute sa continue si saptamana viitoare, cu posibilitatea unor aprecieri mai semnificative in cazul in care situatia de pe pietele internationale se mentine favorabila. De asemenea, perioada de asteaptare cauzata de summitul NATO se va incheia, cu rezultate pozitive ce pot insemna stabilitate pentru o piata emergenta. Semnalele raman pozitive, iar perioada urmatoare va fi in cel mai rau caz de consolidare, cu aprecieri mici si volume in urcare.
-
Tesco amusina in Rusia
Tesco ar lua in considerare si varianta asocierii cu parteneri locali in scopul deschiderii unor supermarketuri in franciza.
In prezent, Tesco realizeaza peste 25% din vanzarile sale in afara Marii Britanii. Sir Terry Leahy, CEO al Tesco, a declarat ca jumatate din cifra de afaceri ar trebui sa fi e generata de vanzarile din strainatate in urmatorii cincizece ani.
Chris Gower, analist la compania de brokeraj MF Global, spune ca Tesco a ezitat sa intre pe piata ruseasca din cauza concentrarii populatiei in orase situate la mare departare intre ele.
Conform estimarilor bancii elvetiene UBS AG, piata de comert alimentar a crescut anul trecut in Rusia cu 32%, pana la 121 mld. euro. Anul trecut, ponderea produselor alimentare comercializate prin retelele de magazine cu format modern a ajuns la 45%.
-
Bulgarii au mobilul prost
Cu toate acestea, tarifele de telefonie mobila sunt cele mai mari din Uniune, desi rata de penetrare este de 123%, peste media din UE.
Romania si Bulgaria sunt singurele tari din statele membre in care un abonat nu poate sa-si pastreze numarul de telefon atunci cand trece de la o fi rma la alta (pentru Romania, introducerea portabilitatii numarului de telefon mobil este prevazuta pentru octombrie anul acesta).
In ceea ce priveste tariful mediu practicat de operatorii de telefonie fi xa pentru apelarea pe mobil, acesta este de 0,19 euro, mai bine decat dublu fata de media din Uniunea Europeana – 0,09 euro. Raportul mai arata ca Bulgaria are cea mai redusa rata de penetrare a internetului in banda larga, de doar 7,6%, in timp ce media in Uniunea Europeana este de 20%.
-
Ucraina schimba regulile privatizarii
Valentina Semeniuk, presedintele Agentiei de Privatizare de la Kiev, a anuntat ca vanzarea Ukrtelekom, a uzinei chimice din Odessa si a unor companii energetice va trebui precedata de introducerea inainte de lansarea licitatiilor a unor noi reguli de privatizare.
Comitetul Anti-Monopol a solicitat noi reguli pentru intarirea luptei impotriva practicilor antitrust.
La inceputul anului, Semeniuk s-a afl at in mijlocul unei dispute intre premierul Iulia Timosenko si presedintele Viktor Iuscenko, fi ind concediata de guvern, dar reinstalata imediat de presedinte, pe motiv ca decizia avea nevoie de aprobarea parlamentului.
Iuscenko i-a transmis premierului ca doreste un calendar precis al privatizarilor. Oficialii ucraineni estimau ca ar putea obtine aproximativ 4,5 miliarde de euro din vanzarea Ukrtelekom, respectiv 650 de milioane din vanzarea uzinei chimice din Odessa.
-
Cota unica in Cehia 12,5%?
Aceasta ar echivala cu o scadere a veniturilor bugetare de aproximativ 1,4 miliarde de euro, ce nu poate fi compensata cu reducerea altor cheltuieli.
Guvernul ceh a obtinut in august anul trecut sprijinul pentru adoptarea unor legi de reforma pentru diminuarea defi citului bugetar sub 3%, cu promisiunea de a continua politica de diminuare a taxelor.
In schimb, Kalousek a propus o reducere de 1%, pana la 11,5%, a contributiilor sociale. Un vicepresedinte al Partidului Civic Democrat (ODS), partid ce face parte din coalitia de guvernamant, citat de cotidianul Hospodarske Noviny, spune insa ca partidul sau nu va fi de acord cu nici o incercare a lui Kalousek de a anula intelegerea la care au ajuns membrii coalitiei anul trecut.
-
Polonezii cer despagubiri de aproape 6 mld. €
Suma a fost data publicitatii de Biroul Procurorilor Publici, institutia care apara in instanta statul polonez, dupa adunarea sumelor din cazurile din ultimii doi ani.
Numai anul trecut solicitarile au fost in valoare de 3,45 miliarde de euro, aproape dubla fata de cea din 2006. Marcin Dziurda, presedintele Biroului, spune ca principala cauza a solicitarilor este legislatia care prevede ca statul este responsabil pentru greselile functionarilor.
Biroul s-a infiintat in 2006. In doi ani a reprezentat statul in 2.930 de procese. Dintre acestea, 1.046 au fost finalizate. In 586 a castigat statul, iar cetatenii in doar 50.
Suma totala ce a fost acordata ca despagubiri a ajuns la 9,6 milioane de euro. Restul cazurilor s-au finalizat prin reconciliere. Dziurda a admis insa ca procesele cele mai grele inca se afl a pe rol. Cele mai multe sunt ale firmelor care contesta deciziile eronate ale autoritatilor fi scale, ceea ce a dus la falimentarea companiilor respective.
-
Ford cauta furnizori pentru Ka
Compania americana a anuntat ca va investi 95 de milioane de euro in fabrica din Polonia, aceeasi suma urmand sa fie investita si de furnizori.
Wolfgang Schneider, vicepresedinte al Ford pentru Europa, a spus ca doreste ca 80% din componente sa fie asigurate de producatorii locali, procentul putand sa creasca pana la 100%.
In urma investitiilor vor fi create 1.000 de locuri de munca, capacitatea de productie la fabrica din Polonia urmand sa ajunga la 120.000 de masini.
Schneider a precizat ca firma nu intentioneaza sa-si mute productia in fabrica de la Craiova, pe care a achizitionat-o la sfarsitul lunii trecute. “Am venit in Polonia din motive strategice. Nu suntem o companie care sa-si mute fabricile ca pe niste pioni”, a precizat Schneider