Blog

  • Renault mentine tinta unor marje operationale de 4,5%

    El a spus, la adunarea generala a actionarilor, ca mentine si estimarea referitoare la o crestere de 10% a vanzarilor de vehicule ale Renault, in acest an.

    Click aici pentru mai multe detalii.

  • Burduja, Raiffeisen: Spiritul hraparet si lautaresc a umflat piata imobiliara

    Spiritul "hraparet si inovativ-lautaresc" al unor dezvoltatori locali a impins piata imobiliara intr-o zona a nefirescului, insa in urmatorii doi ani se va reveni la normalitate si nu vom mai vedea situatii in care cineva este dispus sa plateasca 1 mil. euro pe un apartament care face 500.000 de euro, afima Marinel Burduja, prim-vicepresedintele Raiffeisen Bank.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Din Dubai la Bucuresti

    “Este alegerea ideala pentru BCR”, aprecia Andreas Treichl, presedintele Erste Bank, referindu-se la numirea britanicului Dominic Bruynseels in functia de presedinte executiv al bancii romanesti. In varsta de 48 de ani, Bruynseels va prelua de la inceputul lunii iulie sefia asupra unui sfert din activele sistemului bancar romanesc, atat cat detine in prezent BCR. Inlocuirea austriacului Manfred Wimmer, care a asigurat interimatul dupa ce Nicolae Danila a parasit banca, in decembrie 2007, marcheaza si finalizarea (formala, cel putin) a programului de integrare a BCR in structurile Erste Bank.

    Odata ce restructurarea va fi terminata, la carma BCR “va fi numit un CEO care isi va putea dedica intreaga atentie clientilor si dezvoltarii pozitiei pe piata a bancii”, informa laconic anuntul facut de oficialii bancii in momentul demisiei lui Nicolae Danila. Si nu cu multa vreme in urma, presedintele Erste Bank spunea ca si-ar dori sa gaseasca un bancher roman pentru conducerea bancii, fara a exclude insa nici posibilitatea de a fi ales un expat. De altfel, in cadrul grupului austriac, politica privind managementul la varf al bancilor cumparate de-a lungul timpului in Europa Centrala si de Est difera de la tara la tara. Astfel ca, daca in in Austria, Ungaria, Croatia si Ucraina la conducere se afla un manager local, in Cehia, Slovacia si Serbia austriecii au optat pentru straini. In acest context, in ultimele luni nume ca acela al presedintelui ING Bank, Misu Negritoiu sau al celui de la UniCredit Tiriac, Dan Pascariu (de altfel, doi dintre putinii romani care conduc o banca din topul primelor zece) au fost vehiculate adesea ca potentiale optiuni pentru conducerea BCR.

    Dupa mai multe luni de cautari (coordonate chiar de Andreas Treichl), s-au oprit insa asupra unui bancher strain – alegere motivata intr-o oarecare masura, spun voci din piata, si de dificultatea gasirii unui bancher roman capabil si dispus sa preia sefia “perlei” din coroana Erste Bank.

    Bancherul britanic vine in Romania din Dubai, unde a fost relocat incepand cu august 2007, odata cu numirea sa in functia de senior executive director pentru piete emergente in cadrul Barclays. De altfel, Bruynseels a lucrat intreaga sa cariera, de 27 de ani, pentru Barclays Bank, ocupand pe rand pozitii la nivel de sucursala in Londra, apoi la nivel regional, central si international. Una dintre cele mai mari realizari ale sale, noteaza comunicatul de presa al BCR in care se anunta oficial numirea britanicului, a fost achizitionarea in 2005 a bancii africane Absa, cea mai mare preluare a unei banci de retail realizata in anul respectiv la nivel global.

    Revenind insa la BCR, fraiele vor trece la 1 iulie a.c. din mainile lui Manfred Wimmer in cele ale bancherului britanic, care devine astfel si cel de-al patrulea presedinte al bancii romanesti. Wimmer, care a fost nevoit sa renunte la functiile sale din cartierul general al Erste Bank atunci cand s-a mutat la Bucuresti pentru a asigura interimatul, se va intoarce acum la Viena, pentru a se alatura comitetului executiv al bancii.

    Conducerea executiva a celei mai mari banci din sistem va fi astfel asigurata de trei expati si doi romani: noul presedinte si doi vicepresedinti straini (cehul Martin Skopek, responsabil pentru retail si private banking si austriacul Helmuth Hintringer, responsabil pentru activitatea financiara si de risc), respectiv de Oana Petrescu (responsabila cu operatiunile) si Jean Andronie (pentru corporate banking).

    Cooptarea expatilor (cel mai adesea proveniti din cadrul grupului-mama) in managementul bancilor cumparate in Romania nu este, de altfel, o politica straina nici altor grupuri bancare. La BRD-Société Générale, spre exemplu, conducerea este asigurata in prezent, din functia de presedinte-director general, de francezul Patrick Gelin, secondat de trei directori generali adjuncti – romanii Sorin Popa si Petre Bunescu si respectiv francezul Hervé Barbazange.

    Spre deosebire insa de experienta austriecilor de la BCR, care au inceput procesul de restructurare sub bagheta lui Nicolae Danila si a trebuit mai apoi sa se adapteze din mers plecarii lui, la BRD situatia a fost un pic diferita. Timp de sase ani – dinainte de momentul in care francezii au devenit actionari majoritari ai BRD, in urma unei tranzactii de 200 de milioane de dolari, in 1999, conducerea bancii a fost asigurata neintrerupt de Bogdan Baltazar. Bancherul roman, care conducea BRD inca din 1998, a fost cel care, dupa privatizare, a avut misiunea de a o restructura si de a o aduce la standardele grupului francez.

  • In culisele vanzarii IP Devel

    “Am putut sa gresim de-a lungul timpului si sa nu murim”, zambeste la cateva zile de la terminarea negocierilor si semnarea contractului de vanzare-cumparare Bogdan Putinica, directorul executiv si cofondatorul IP Devel, furnizor de software incorporabil in telefoane mobile, automobile, telecomenzi sau aparate foto. Compania sa, creata in anul 2000, a trecut din proprietatea Adecco, companie din top Fortune 500 si cea mai importanta companie de resurse umane din lume, in portofoliul Enea, companie suedeza ce furnizeaza atat solutii pentru companii de telecomunicatii, auto sau medicale, cat si software incorporabil (“embedded”). Tranzactia nu este importanta atat baneste, chiar daca suma implicata este de ordinul milioanelor de euro, cat pentru momentul pe care il stabileste in industria IT: s-a terminat cu pionieratul in software-ul romanesc.

    Aceasta nu inseamna ca o echipa de tineri programatori nu vor mai putea crea unul sau mai multe produse care sa tenteze o mare companie, asa cum au facut Bogdan Putinica, Lucian Butnaru sau Alexandru Costin, ci faptul ca piata si modul in care este si va fi privita industria software romaneasca s-au schimbat. Concret, softistii romani au acumulat, in ultimul deceniu si jumatate, un numar de varfuri, oameni, afaceri si produse care s-au vandut cu precadere in perioada 2005-2006; in prezent avem de-a face cu o rafinare, o maturizare a companiilor, a managerilor si chiar si a actionarilor.

    Greseala de care vorbeste Bogdan Putinica nu este de fapt o greseala si nu poate fi imputata nimanui: Adecco cauta, in urma cu doi ani, domenii noi de extindere, iar industria software era o tinta logica intr-o lume care nu stia inca de criza financiara sau de preturi exorbitante la materii prime. Asa ca elvetienii au cumparat IP Devel, dar au deschis si call-centere in Bulgaria sau help-desk-uri in Slovacia. Dupa doi ani, Bogdan Putinica spune ca IP Devel a ajuns la un anumit nivel de maturitate, care o face sa fie interesata de un partener tehnic in loc de unul care s-a comportat mai degraba ca un investitor strategic, pentru ca Adecco nu avut niciun fel de competenta in industria aplicatiilor software de tip “embedded” (incorporabile), desi detine o divizie de IT. Enea poate, in schimb, sa dezvolte IP Devel exact pe segmentul pe care se pricepe.

    “Pentru IP Devel a insemnat foarte mult, din toate punctele de vedere, sa faca parte dintr-o companie de talia Adecco, inclusa in topul Fortune 500. Pe de-o parte a fost o foarte mare provocare, iar pe de alta parte am primit un fel de MBA international gratis pentru noi”, spune Putinica. MBA, pentru ca elvetienii au intervenit, in perioada cand au avut IP Devel, in domeniile la care se pricepeau cel mai bine – management, administrarea afacerii, recrutare, resurse umane. Adecco nu a facut altceva decat sa maturizeze gandirea de business a softistului convertit la management care este Putinica. “Am invatat ce inseamna o companie cotata la trei burse de valori care sa aiba afaceri de zeci de milioane de euro. Un pas important de maturizare este si faptul ca ajungi sa cunosti foarte bine cifrele intr-o companie si realizezi ce ar insemna o fluctuatie de un procent in cifra de afaceri, spre exemplu”, explica el. Daca din punctul de vedere al businessului, IP Devel a avut beneficii din colaborarea cu Adecco, “exitul cred ca are sens din punct de vedere financiar si pentru ei”, adauga directorul executiv al IP Devel.

    Din cele 3,2 milioane de euro, 76% vor merge catre Adecco, restul revenind actionarului Bogdan Putinica. Exista insa o clauza de performanta prin care se specifica faptul ca pe o perioada de aproape patru ani, in functie de anumite obiective financiare, de crestere si de profitabilitate, actionarii vor incasa o a doua transa similara cu cea de acum. Daca rezultatele financiare depasesc asteptarile, exista sansa ca aceasta suma sa fie chiar mai mare.

    Tranzactia a fost consfintita pe 18 aprilie, contractul fiind semnat cu Johan Wall, presedintele si directorul executiv al Enea, si cu Hakan Gustavson, directorul financiar al companiei suedeze, iar finalizarea efectiva (plata si transferul de proprietate) va avea loc la jumatatea lunii mai. In ierarhia Enea, lui Wall si lui Gustavson ii urmeaza directorul de operatiuni – Per Akerberg si apoi Gregory Singh, vicepresedintele diviziei de servicii a Enea si cel in fata caruia va raspunde direct Bogdan Putinica.

    “Am decis sa achizitionam IP Devel din mai multe motive. Primul este decizia noastra de a ne extinde in Europa, in conditiile in care Enea nu detine operatiuni legate de servicii in aceasta zona. Practic, ne construim businessul in Europa pornind de la IP Devel”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Gregory Singh. Enea detine birouri in mai multe tari europene, Germania, Franta si Marea Britanie fiind numai cateva exemple, dar aceste birouri sunt orientate in principal pe segmentul de vanzari, pe cand dezvoltarea de aplicatii software si servicii s-a petrecut partial in Marea Britanie, dar in principal in Suedia si in SUA, in filiala din California.

  • Stati cu ochii pe ei

    Nu-mi place sa scriu despre trupe noi. De ce nu? Pentru ca ma sperie. Sunt mult prea multe, cu nume incredibil de derutante si membri din ce in ce mai tineri. Stiu, stiu, vorbesc ca bunicul, dar e adevarat. Trupele noi au, de asemenea, o durata de viata care l-ar face de rusine si pe un fluture: in epoca internetului, trupele raman, de regula, super pentru vreo doua ore si patruzeci si sapte de minute, moment pana la care publicitatea deja nu mai are efect, iar lumea uita reclamele de jumatate de pagina pe are le-au avut in NME (New Musical Express, n.tr.) si sunt aruncate inapoi in obscuritate.

    The Black Lips sunt un exemplu graitor in acest sens: li s-a facut publicitate vreme de cateva nanosecunde (bine, cateva luni), dupa care toata lumea s-a decis ca erau teribil de demodati. Bine ca nu am incercat niciodata sa scriu despre ei, altfel, atunci cand aparea revista, probabil ca m-as fi trezit ca arunca dupa mine cu pietre pustimea, care consuma numai ce se poarta, pentru ca sunt asa de invechit.

    In aceasta saptamana m-am hotarat sa scriu despre 5 formatii care vor fi tari in 2008. Dar daca pana la momentul aparitiei articolului, Fuck Buttons sau MGMT nu mai sunt “cool”, abtineti-va sa aruncati cu pietre dupa mine…

    Tiny Masters of Tomorrow: Asa cum spuneam, trupele din ziua de azi sunt din ce in ce mai tinere. Arctic Monkeys par sa fi fost initiatorii acestei tendinte, niciunul dintre ei nearatand destul de varstnic incat sa-si poata cumpara legal tigari atunci cand au dat lovitura. N-ati vazut insa nimic. Faceti cunostinta cu Tiny Masters of Tomorrow, ai carei membri sunt Ivan, 13 ani si sora sa Ada, 11 ani. Ivan canta la chitara, Ada la chitara bas si clape si amandoi asigura partea vocala. Bateristul lor este Russell Simins de la Jon Spencer Blues Explosion si au colaborat deja cu Karen O de la Yeah Yeah Yeahs. David Bowie i-a caracterizat drept “de geniu”, lauda destul de impresionanta pentru cineva in varsta de 13 ani. Singurul lucru care i-ar putea impiedica sa aiba succes ar fi riscul unei certe pe tema furatului jucariilor.

    Fuck Buttons: Un duo din Bristol, pe care o serie de ziare si reviste il considera candidat la primele locuri in topuri. Din punct de vedere tehnic, sunt o trupa de “zgomot”, dar una surprinzator de melodioasa, albumul lor “Street Horrsing” fiind plin de straturi de sunete suprapuse care te prind si nu-ti mai dau drumul. La momentul actual desfasoara un turneu chinuitor prin SUA, atragand fani inraiti.

    Black Kids: In ciuda faptului ca nu au lansat decat un single si un EP, am intarziat in a-i prezenta, caci Rolling Stone i-a descris deja drept una dintre cele mai bune trupe noi ale anului. Sunt o trupa pe care trebuie sa o cunoasteti daca vreti sa discutati cu pustimea care nu consuma decat ceea ce este la moda fara a va face de ras. De origine din Jacksonville, Florida, trupa practica un indie cu tente electronice dragute, care te indeamna sa canti in timp ce asculti. Da, doi dintre membri chiar sunt de culoare.

    Santogold: Majoritatea oamenilor au auzit pentru prima oara de Santogold din Brooklyn dupa aparitia sa pe LP-ul lui Mark Ronson, “Version”. Reprezinta un amestec trasnit de r’n’b, electro din anii optzeci si new wave, fiind frecvent comparata cu MIA din Marea Britanie sau cu Karen O de la Yeah Yeah Yeahs. Santogold are relatii exact acolo unde trebuie, deoarece a lucrat anterior in domeniul A&R (descoperirea de noi talente) si ca producator pentru alti artisti. Bjrk a invitat-o in turneul ei, Spank Rock a cantat cu ea, Mark Ronson a invitat-o sa colaboreze la cateva piese, iar Diplo si Switch s-au oferit sa o ajute la LP-ul sau de debut aparut in aprilie. Stati cu ochii pe ea.

    MGMT: Dupa ce BBC-ul i-a inclus deja in Topul anului 2008, iar numeroase ziare nu mai prididesc sa-i laude, MGMT par candidati siguri la succes. “Psihedelic” e cuvantul de ordine atunci cand vine vorba de acest duet american, deloc surprinzator, avand in vedere ca LP-ul lor de debut, “Oracular Spectacular”, a fost produs de acelasi tip care lucreaza cu Flaming Lips. A ajuns pe pozitia a douasprezecea in topurile din Marea Britanie si se pare ca veti mai auzi de MGMT. Doar sa nu va faceti de ras pronuntandu-le numele “Em Gee Em Tee”; e de fapt “management”. Asta ca sa stiti.

  • Bani din show

    Dupa 10 ani de experienta si pasiune acumulata in Olanda, Laura Coroianu s-a intors in tara pentru a aduce cele mai spectaculoase formatii si artisti din intreaga lume: Depeche Mode, Pink, Shakira, Duran Duran pana acum. Dupa ce si-a incalzit vocea ca agentie de BTL, Emag!c Entertainment a inceput sa cante rock dupa primul an de la infiintarea firmei, ruland aproape 3,5 milioane de euro, estimand pana la sfarsitul lui 2008 o valoare dubla. O veti regasi pe Laura Coroianu, duminica, pe ultima suta de metri a pregatirilor pentru mega-concertul Kylie Minogue.

    Se spune ca meseria e bratara de aur. Pentru Felicia Coteanu e mai mult decat atat: meseria sa inseamna – in acelasi timp – si coliere, cercei, inele si brose. Adica tot ceea ce produce firma pe care o conduce de opt ani de zile si care este astazi principalul jucator pe piata de bijuterii fantezie. Un concept pe care Felicia Coteanu l-a testat mai intai in Grecia si l-a adus timid in Romania intr-o perioada in care aurul pare principalul favorit. Aflati povestea contabilei transformate peste noapte in bijutier duminica, la ora 12.15, in emisiunea BUSINESS Magazin de la Pro TV.

    Nu e regula, dar daca ai bani iti poti rafina gusturile in timp. Sunt destui oameni de afaceri care fac din degustarile celor mai fine mancaruri un hobby exclusivist, la care ai acces intr-o masura mai mare sau mai mica, in functie de greutatea contului din banca. Pentru acest gen de oameni, fiecare masa trebuie sa fie o expozitie de arta culinara, mancarea – organica, ingredientele – rare, iar produsul final – scump. Deci, intangibil pentru muritorul de rand. In categoria “nu mananc orice, deci ma respect!” intra si Ioana Iordache, CEO la Leo Burnett Romania si masterand – din hobby – al unui curs de patiserie si deserturi la Paris. Din aceasta pozitie de autoritate, intoarce pe toate partile subiectul “batonul de ciocolata de la benzinarie versus desertul casei la unul dintre cele mai bine cotate restaurante din Bucuresti”.

  • Fara costum si cravata

    “Ideea a pornit pe de o parte de la clientii FunGift.ro, magazin online de cadouri, care doreau sa aiba de pilda tricouri ca acelea de la FunGift.ro, dar neinscriptionate ori cu mai multe culori si modele”, spune Marius Ciocan, proprietarul CasualWear, magazin online specializat pe articole de vestimentatie casual. Pe de alta parte, adauga el, a fost o dorinta personala de a vinde haine casual, “eu insumi fiind unul dintre cei care se imbraca in tricou sau bluzon 360 de zile pe an”.

    De la lansarea in august 2007 si pana acum, CasualWear a vandut imbracaminte in valoare de 4.000 de euro, pe baza a 300 de comenzi, cu o rata medie de 30-50 de comenzi pe luna. Fondatorul site-ului spera ca odata cu venirea verii vanzarile vor spori, dar pana la amortizarea investitiei va mai trebui sa treaca timp. Pentru inceput, avantajul a fost ca la fel ca si in cazul FunGift.ro, de site s-a ocupat Creative-Design.ro, firma de dezvoltare web controlata tot de Ciocan; cat despre incasarile magazinelor lui, grosul continua sa-l aduca tot FunGift.ro, cu comenzi estimate la 120.000 de euro pentru anul trecut. Marius Ciocan intentioneaza ca in toamna acestui an sa deschida inca un magazin virtual de cadouri, mai exact cosuri cu produse alimentare si bauturi (www.cosuricadou.ro).

    In privinta viitorului comertului online cu haine, Ciocan se declara cat se poate de optimist, facand comparatie cu SUA, unde valoarea vanzarilor virtuale de imbracaminte a depasit-o anul trecut pentru prima data pe cea a vanzarilor virtuale de produse IT&C. Pentru Romania, considera el, se poate estima ca in circa doi ani, acest segment va fi de trei ori mai mare decat acum, urmand sa creasca mai repede decat segmentul comertului online cu produse IT.