BusinessMagazin

Blog

  • Care este cel mai nesănătos aliment din lume, pe care foarte mulţi români îl mănâncă în fiecare zi fără să ştie

    Când vine vorba de ulei de gătit, rafturile supermarketurilor sunt pline de diverse sortimente. Dintre toate acestea, există unul la care este posibil să nu vă fi gândit niciodată să îl folosiţi dar, cu toate acestea, l-aţi consumat cu siguranţă. Este prezent în aproape tot ce mâncaţi, inclusiv în pâine, ciocolată, supă sau pizza.

    Cu toate acestea, modul în care este produs afectează oamenii, aerul pe care îl respirăm şi vieţuitoarele sălbatice, scriu cei de la BBC. Este vorba de uleiul de palmier, cel mai popular tip de ulei vegetal din lume. E folosit în mai multe alimente, uneori în cantităţi mari. Se estimează că ar fi în aproape jumătate din produsele întâlnite în supermarketuri.

    Motivul pentru care e posibil să nu fi auzit de el este că timp de mulţi ani a fost deghizat sub diferite nume. O directivă din 2014 a Uniunii Europene a forţat producătorii să menţioneze produsele în care acesta este folosit, dar această regulă nu a inclus şi industria produselor cosmetice, aşa că aproape nimeni nu realizează că acesta e prezent într-o gamă variată de produse de îngrijire şi înfrumuseţare, de la şampon la ruj. Motivul pentru care este atât de popular este dat de anumite calităţi care îl fac un ingredient brut excelent. Nu conţine grăsimi trans, are un punct de topire foarte ridicat şi are costuri mici de producţie.

    În fond, nu uleiul de palmier este problema, ci faptul că această specie de palmieri creşte în pădurile tropicale care sunt casa unor animale ca urangutanii. Pe lângă vânătoare, defrişările cauzate de producţia de ulei de palmier a condus la punerea pe lista de specii pe cale de dispariţie a unor animale precum specia „bornean oragnutan”. Dar nu numai animalele sunt în pericol.

    În 2016, organizaţia Amnesty International a acuzat industria că foloseşte copii foarte mici, chiar şi de opt ani, în procesul de producţie. De asemenea, studiile arată răspândirea la scară largă a unor conflicte între marii producători şi comunităţile locale. Producţia de ulei de palmier a fost şi unul dintre cauzele incendiilor de vegetaţie din 2015, care au cauzat un grad foarte ridicat de poluare a aerului, iar defrişările au contribuit la schimbările climatice.

    Mulţi ar spune că soluţia este să fie stopat consumul de ulei de palmier. Cu toate acestea, multe companii au protestat, aducând argumente diverse, cum ar fi cel potrivit căruia uleiul de palmier este foarte eficient, mai ales că pentru cultura acestor palmieri se folosesc mai puţine pesticide. Schimbându-l cu ulei de soia sau de rapiţă, mediul ar avea mult mai mult de suferit. Au spus, de asemenea, că producţia sa reperzintă o sursă de locuri de muncă pentru mulţi oameni din comunităţi mici.

    Industria spune că soluţia stă în dezvoltarea unei producţii sustenabile, în care să nu fie afectate pădurile tropicale, animalele sau oamenii. În 2003 s-a creat şi o comunitate care să sprijine această mişcare. Totuşi, multe alte organizaţii, printre care şi WWF, care a susţinut ideea de sustenabilitate, spun însă că acest lucru nu este posibil, în prezent doar 18% din producţie fiind „sustenabilă”.

  • Prognoza meteo pentru noaptea dintre ani

    Vântul va prezenta în zonele înalte intensificări temporare de 30-50 km/ h în noaptea de luni spre marţi şi în cursul zilei de marţi şi de 70-80 km/ h în primele zile din ianuarie, trecător şi cu 90-100 km /h pe creste. Pe arii restrânse se va semnala ceaţă pe văi, potrivit ANM.

    Temperaturi prognozate în intervalul luni-joi:

    Peste 1800 m:
    Temperaturi minime: în creştere uşoară de la -10.. – 4 grade spre -7.. – 2 grade.
    Temperaturi maxime: în general între -6..0 grade.

    Sub 1800 m:
    Temperaturi minime: în general între -2..5 grade temperaturi maxime: în general între 4..10 grade.

    Vânt la peste 2000 m: din direcţie predominant vestică, cu viteze în general de 30-50 km/ h în primele 30 de ore ale intervalului, în intensificare în 01-02 ianuarie la viteze de 70-100 km/h.
    Izoterma de 0 grade: în cursul nopţilor şi dimineţilor în întreaga arie montană, spre sol, în cursul după-amiezelor va fi prezentă în continuare la altitudini joase şi în zona crestelor.

  • Când „România educată” iese din sertar şi merge să-i asculte pe copiii şi oamenii din toate zonele ţării, educaţia mai are o şansă

    Daniel David, noul ministru al educaţiei, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, şi-a început mandatul fără mari proiecte de ţară, dar cu o abordare care arată atenţia sa la ceea ce se întâmplă în ţară. „Copiii români se află acum în două Românii, una mai rurală şi una mai urbană, cu performanţe educaţionale extrem de diverse, în defavoarea mediului rural, ceea ce le poate afecta succesul în viaţă”, notează Daniel David într-un angajament pe care l-a publicat pe blogul personal.

    Familiile elevilor din marile oraşe „se mută” ca să-şi înscrie copiii la cele mai bune şcoli, cu cei mai buni profesori, plătesc mii de euro pentru meditaţii pentru cele mai bune rezultate la Evaluarea Naţională şi la BAC. Şcolile bune de la oraş se luptă în medii de zece, în timp ce în urbanul mic sau în zonele rurale rezultatele sunt net inferioare. Şi toate se întâmplă în „România educată”, proiectul generaţiilor viitoare, fundamentul pe care să putem construi România următorilor 100 de ani”. Aşa scrie şi azi în descrierea programului platformă cu care preşedintele Klaus Iohannis ne-a convins pe mulţi dintre noi să credem că îi pasă de educaţia generaţiilor care vin. Doar e profesor, era normal să fie prioritatea lui. Dar n-a fost. A fost un copy-paste precum multe dintre tezele de doctorat ale celor care cred că doctoratul furat îi face oameni. Şi mai grav a fost că nu s-a ales nimic de acest proiect, că nu se vede niciun rezultat în şcoală, acolo unde este nevoie de rezultate. Mai este timp. Ambiţiile proiectului sunt până în 2030. 

    Câţi elevi se pierd până atunci? Câţi copii continuă să nu aibă nicio şansă doar pentru că s-au născut la sat sau într-un oraş mic? ÎI pasă cuiva?

    În iunie 2023, într-un articol publicat după evaluarea naţională, cu rezultate proaste în ţară, întrebam dacă îşi asumă cineva eşecul unor generaţii întregi de copii care la 14-15 ani primesc RESPINS din partea unui sistem care nu le-a pregătit nimic în schimb: vocaţional, meserii. NIMIC. Articolul aici.

    “Copiii din mediul rural trebuie să aibă acces la studii superioare, ca o cale majoră spre succesul social…copiii din mediul rural trebuie să se întâlnească cu ceilalţi copii şi cei mai buni profesori şi cele mai atractive resurse educaţionale, chiar şi online”, mai spune Daniel David.

    Dar dincolo de ceea ce spune, rămâne un alt angajament pe care noul ministru al educaţiei şi l-a asumat la început de mandat: „Aştept ca de la anul să mă întâlnesc, prin vizite directe, cu copiii şi oamenii acestei zone, astfel încât să pot afla mai multe informaţii despre nevoile şi aşteptările lor”.

    De 35 de ani, clasa politică a fost interesată de vizitele în şcoli la început de an şcolar, pentru poza oficială şi pentru discursul despre propriile realizări şi despre importanţa educaţiei pentru orice om politic de la primar de comună la preşedinte.

    Realitatea arată în toţi aceşti ani că sunt încă şcoli în care elevii au toalete în curte, sunt şcoli în care copiii şi profesorii îngheaţă de frig iarna, sunt şcoli în marile oraşe în care elevii învaţă în trei schimburi cu ore ciuntite şi fără pauze, cu materie predată pe repede înainte.

    Dar poza de început de an arată mereu senzaţional.

    Educaţia din România are nevoie însă de mai puţine poze şi mai multă implicare reală, în folosul comunităţilor şI al copiilor.

    Cum să faci politici coerente în educaţie sau oriunde de fapt dacă nu cobori să vezi ce se întâmplă în mod real pe stradă?

    „Uneori, din astfel de întâlniri, apar şi aşteptări la care nici nu ne gândim în prezent”, spune Daniel David care arată că „România tradiţională trebuie susţinută major pe linia educaţiei, astfel încât copiii să se poată forma adecvat acolo unde se află, dar să le dăm şi şansa de mobilitate rural-urban atunci când o doresc”.

    Mai e o speranţă?

  • Ce au făcut cele cinci fonduri alternative de investiţii de la Bursa de Valori în 2024: Creşteri cuprinse între 10% pentru Lion Capital şi 23% pentru Longshield şi Infinity

    Din cele cinci fonduri alternative de investiţii de la Bursa de Valori Bucureşti, toate au livrat anul acesta randamente peste cel înregistrat de indicele BET (8,8%) şi au depăşit dinamica indicelui BET-FI (4,6%), unde sunt incluse fostele societăţi de investiţii financiare şi Fondul Proprietatea.

    Cea mai mare creştere – 23,39% – fost consemnată de Longshield Investments (simbol bursier LONG), ultima SIF care s-a rebranduit. Compania este evaluată în prezent la 1,47 miliarde de lei, cea mai mare capitalizare din rândul celor cinci fonduri, iar din acţionariat fac parte Infinity (cu o participaţie de (10,2%) şi Lion Capital (18,5%), potrivit datelor agregate de ZF de la BVB.

    Societatea a anunţat pentru primele trei trimestre din 2024 un profit net de 98,7 milioane de lei, în scădere cu 33% faţă de perioada similară din 2023. Pe de altă parte, activele totale au crescut cu 13,4% în primele nouă luni ale acestui an, ajungând la 2,64 miliarde de lei. 

    Poziţia a doua este ocupată de Infinity Capital Investments (INFINITY). În acest caz, randamentul de 27,37% a dus valoarea de piaţă a companiei la 1,1 miliarde de lei. În primele nouă luni din 2024, Infinity a avut un profit net de 137,8 milioane de lei, cu 179% peste nivelul perioadei similare a anului precedent pe fondul veniturilor din dividendele încasate. Activele au atins 3,96 miliarde de lei, în creştere cu 32% an/an.

    Pe locul al treilea se află Evergent Investments (EVER), cu un avans de 15,75% pe acţiuni şi o capitalizare de 1,3 miliarde de lei. Compania a raportat un rezultat net în valoare de 273,8 milioane de lei în primele nouă luni din 2024, de două ori mai mare faţă de acelaşi interval de anul trecut. Evergent a încasat venituri brute din dividende de 127,8 milioane de lei, faţă de 88,4 milioane pe 30 septembrie 2023.

    Urmează Transilvania Investments Alliance (TRANSI), unde acţiunile s-au apreciat cu 15,3%, iar capitalizarea a atins peste 800 de milioane de lei. Grupul a încheiat primele nouă luni din 2024 cu un profit net de 62,8 milioane de lei, în scădere cu 57% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, când rezultatul a beneficiat de condiţii mai favorabile de piaţă în cazul unor emitenţi din portofoliul societăţii.

    Până la finele lunii septembrie, valoarea activelor totale a crescut cu 10% faţă de începutul anului, la aproape 2 miliarde de lei, conform raportului financiar trimestrial.

    Lion Capital (LION) ocupă ultima poziţie, cu o dinamică anuală de 10% şi o evaluare de 1,45 miliarde de lei. La finele primelor trei trimestre din an, grupul a înregistrat active de 4,9 miliarde de lei, cu 22,7% peste nivelul consemnat la finele aceleiaşi perioade din 2023. Profitul a coborât cu peste 30%, de la 243 de milioane la 169 de milioane de lei, în timp ce datoriile au însumat 267 de milioane de lei, plus 35,5%.

     

  • Romanian Business Leaders (RBL) cere amânarea cu şase luni a implementării măsurilor fiscale şi reducerea drastică a cheltuielilor publice

    Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL), asociaţie patronală cu peste 500 de membrii, îşi arată idignarea faţă de adoptarea ordonanţei „trenuleţ”, reclamând lipsa de predictibilitate a Guvernului condus de Marcel Ciolacu. RBL solicită amânarea cu şase luni a implementării măsurilor fiscale şi reducerea drastică a cheltuielilor publice.

    „Guvernul Ciolacu II seamănă indignare în rândul mediului de afaceri. Coaliţia, care nici nu s-a instalat bine la Palatul Victoria, şi-a încălcat într-un timp record promisiunile. Acum 7 zile a promis stabilitatea şi predictibilitatea sistemului fiscal în programul propriu de guvernare. Acum 2 zile, într-o întâlnire faţă în faţă cu confederaţiile patronale, au promis acelaşi lucru, fără să clipească.

    Domnule Marcel Ciolacu, modelul şi calea pro-europeană pe care susţineţi răspicat că o urmaţi presupune, înainte de toate, dialog, parteneriat şi încredere. Încetaţi să trataţi antreprenorii şi investitorii, pe noi, cei care ţinem economia, doar ca pe o puşculiţă pe care o spargeţi ori de câte ori aveţi nevoie de mai mulţi bani ca să acoperiţi cheltuielile bugetare uriaşe.

    Domnule Ilie Bolojan, aţi venit în faţa comunităţii noastre de antreprenori acum o lună şi aţi spus răspicat că mediul de afaceri are nevoie de „o mai mare echitate, simplitate şi predictibilitate a sistemului fiscal”. Ne-am pus speranţa în cuvântul dumneavoastră şi în capacitatea de a schimba modul de a face politică în Bucureşti. Vă contaminaţi mai repede decât credeam de obiceiul declaraţiilor politicianiste fără acoperire.

    Domnule Kelemen Hunor, aţi declarat public în plenul Parlamentului doar acum câteva zile că este esenţial ca instituţiile statului să fie puse în slujba oamenilor, iar Guvernul trebuie să fie sincer şi transparent pentru că cea mai mare provocare a României este criza de încredere. Din păcate, nimic din ce se întâmplă acum nu merge în această direcţie de câştigare a încrederii.

    Cea mai importantă lecţie pe care electoratul a aplicat-o clasei politice este că nu mai acceptă minciuna. Avem în faţa noastră cea mai grea bătălie electorală şi politică a României, cu o divizare a societăţii care ar putea să ne schimbe cursul istoric. Comportamentul partidelor politice care formează proaspăta coaliţie guvernamentală dovedeşte nepăsare şi lipsă de respect faţă de mediul de afaceri.

    Noi, Romanian Business Leaders, suntem nemulţumiţi pentru că, din nou, sunt promovate măsuri de modificare a regimului fiscal cu aplicabilitate în 3 zile, date încă o dată între Crăciun şi Revelion. Nu există un parteneriat, nu există consultări reale, aşa cum se declară, între Guvern şi mediul de afaceri, iar oprirea creşterii cheltuielilor bugetare nu înseamnă reducerea lor.

    Astăzi, 30 decembrie, înainte de adoptarea OUG-ului Trenuleţ în şedinţa de Guvern, Romanian Business Leaders solicită:

    1. Amânarea cu 6 luni a implementării măsurilor de creştere a fiscalităţii pentru mediul de afaceri şi consultări reale şi imediate.
    2. Adoptarea  unor măsuri drastice de reducere a cheltuielilor publice, nu doar de îngheţare a lor. Închidem anul 2024 cu un deficit de aproape 9%, avem nevoie urgentă să închidem robinetul cu bani publici.

     

    Ce se întâmplă azi este că aflăm mult prea repede că lecţiile date în alegerile recente nu au fost învăţate de partidele mari şi riscul ca actuala clasă politică de la putere să devieze România de pe drumul nostru european este în creştere accentuată. Aceasta este o sirenă de alarmă pe care o tragem Guvernului. Nu puteţi schimba ceva în România făcând politică în acelaşi fel – cu minciună şi manipulare. Noi susţinem ferm calea pro-europeană şi am arătat asta clasei politice. La rândul vostru, arătaţi-ne şi arătaţi poporului român că putem avea încredere că ne veţi menţine pe această cale, nu doar prin vorbe, ci şi prin fapte”.

  • Taxa pe construcţii speciale scade la 1% prin „Ordonanţa trenuleţ”

    Ministerul Finanţelor are la dispoziţie 90 de zile pentru elaborarea normelor de implementare, perioadă în care va analiza impactul asupra fiecărui sector industrial.

    Prima plată este programată după 1 iulie 2025, iar a doua după 1 octombrie.

    Tanczos admite că ar fi fost preferabil să existe o analiză de impact înainte de introducerea taxei. Cu toate acestea, perioada de 90 de zile va permite consultări cu industriile afectate şi elaborarea unor norme de implementare eficiente, cu evaluarea impactului specific pentru fiecare sector.

    Federaţia Patronală a Energiei a criticat deja această decizie, avertizând că taxa a fost introdusă fără consultări prealabile şi ar putea afecta semnificativ sectoarele economice strategice.

    Iniţial, taxa a fost propusă la 1,5%, dar a fost redusă la 1% în şedinţa de Guvern.

     

  • Tanczos, după ce Guvernul a adoptat Ordonanţa „trenuleţ”: Situaţia nu este uşoară

    Tanczos menţionează că este vorba despre o ordonanţă pentru „ajustare multisectorială”: „România are nevoie de o corectare amplă a nivelului de chetuieli publice. Este fără tăgadă. Iar această ordoanţă ne ajută să intrăm într-o zonă de credibilitate necesară pentru a corecta traiectoria construcţiei bugetare. Anul următor este un an a solidarităţii, în care economia trebuie să se sprijine, în primul şi în primul rând, pe mediul privat, pe investiţiile publice masive, finanţate de la bugetul european şi de la buget naţional”.

    Potrivit ministrului, avem nevoie „şi de acele reaşezări fiscale în zona mediului privat, astfel încât să menţinem atractivitatea investiţională a României”.

    „Situaţia nu este uşoară, înţelegem nemulţumirile, venim după ani grei de pandemie, de inflaţie, criza energiei, război la graniţă şi un an electoral destul de complicat. Oamenii au trecut prin foarte multe încercări. Este normal ca statul, în momentul în care ne confruntăm cu o asemenea situaţie, să se uite în primul rând în propria ogradă şi răspunde cerinţelor mediului privat, dar şi aşteptărilor cetăţenilor, să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină un stat mai suplu, să devine un stat care îşi respectă cetăţenii, un stat care oferă servicii publice de calitate la un cost mai mic. Asta înseamnă reaşezarea, asta înseamnă ajustarea multisectorială”, adaugă ministrul.

  • Taxa pe stâlp se amână cu 90 de zile. În acest timp, guvernul şi companiile ar trebui să ajungă la o soluţie comună. Nivelul scade la 1%

    Introducerea taxei pe stâlp ar urma să se amâne pe o perioadă de 90 de zile, spun surse apropriate negocierilor, timp în care guvernul, în dialog cu companiile direct afectate, ar urma să identifice o soluţie acceptabilă pentru toate părţile. Negocierile se duc şi în sensul scăderii procentului, de la 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, dar şi privind stabilirea unei perioade de aplicare a taxei. Măsura anunţată duminică seara a stârnit reacţii puternice din mediul de business, cele mai afectate companii fiind cele din sectorul energetic, cu investii majore în derulare.

    UPDATE: Potrivit ministrului finanţelor, Tanczos Barna, valoarea taxei va fi de 1% în loc de 1,5%, iar normele de aplicare urmează a fi stabilite în următoarele 90 de zile.

    “În momentul de faţă, sunt în curs investiţii de miliarde de euro în sectorul energetic românesc (fără precedent în ultimii 10 ani), care pot fi afectate în mod negativ. Finanţarea va fi mai scumpă, ratingul va scădea, capitalizarea bursieră va fi afectată şi ea etc. Sunt efecte des întâlnite după apariţia ştirilor de acest fel”, a scris Karoly Borbely, director general al Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România şi cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti, într-o postare pe LinkedIn.

    Totodată, Swiss Capital, cea mai mare casă de brokeraj de la Bursa de Valori Bucureşti, cu tranzacţii intermediate anul acesta de 7,1 mld. lei, a estimat că taxa pe construcţii speciale, pe care Guvernul Ciolacu 2 dorea să o reintroducă prin OUG cu un impozit de 1,5%, ar fi putut avea o valoare de 1 mld. lei de la cele mai mari companii din energie listate la Bursa de Valori. Pentru Petrom, Swiss Capital estimează un impozit de 430 mil. lei, iar pentru Hidroelectrica de 245 mil. lei.

    Aplicarea taxei s-a amânat însă, pentru 90 de zile, aşa cum indică mai multe surse din domeniul energetic.

     

  • Marcel Ciolacu: „Reformăm statul şi reducem cheltuielile publice pentru a proteja economia”

    Printre aceste măsuri se numără îngheţarea salariilor demnitarilor, reducerea finanţării pentru partide cu 25% şi îngheţarea angajărilor în sectorul public pentru anul 2025.

    Premierul a subliniat că sporurile şi premiile suplimentare pentru bugetari vor fi eliminate, iar fiecare leu plătit în salarii va fi justificat prin criterii de performanţă şi evaluări. De asemenea, Guvernul va iniţia un proces de desfiinţare şi comasare a instituţiilor publice redundante şi va înfiinţa un Departament pentru eficientizarea activităţii guvernamentale, care va lucra exclusiv cu specialişti guvernamentali în regim pro bono.

    Ciolacu a precizat că, pe lângă reducerea cheltuielilor, sunt necesare măsuri pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat. În acest sens, Guvernul va elimina facilităţile fiscale existente şi va introduce un sistem fiscal catalogat drept „echitabil”.

    Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi va fi aplicată gradual pentru a evita un şoc economic, afectând circa 30.000 de IMM-uri, reprezentând 10% din total, care vor beneficia însă de sprijin prin scheme de ajutor de stat.

    Premierul a subliniat că impozitul pe construcţiile speciale va fi aplicat doar după consultări cu marile companii, iar impozitul pe dividende va fi aliniat la nivelul impozitului pe venit, de 10%, menţinând România printre ţările din UE cu cele mai mici rate de impozitare la acest capitol.

    În final, Ciolacu a transmis un mesaj ferm către companiile care externalizează profiturile şi evită plata taxelor, cerându-le să respecte obligaţiile fiscale. Totodată, premierul a făcut un apel către pensionari şi cetăţenii cu venituri mici, promiţând că măsurile de acum vor permite Guvernului să găsească resurse financiare pentru indexarea pensiilor sau acordarea unui sprijin suplimentar în 2025.

    El a solicitat solidaritate din partea companiilor, prin îngheţarea preţurilor pentru o perioadă de şase luni, în semn de sprijin pentru populaţie şi economia naţională. Măsurile anunţate, potrivit premierului, sunt esenţiale pentru a asigura stabilitatea financiară şi a reduce presiunile economice asupra românilor.

     

  • Cum vede un antreprenor cu 3.200 de angajaţi noile modificări fiscale: ne afectează foarte mult. Anul asta suntem pe zero, iar anul viitor nu ştim cum va fi. Nu putem da afara oameni pentru că îi găsim foarte greu

    Vasile Lucuţ, antreprenorul care deţine Unicarm, unul dintre cei mai mari producători de alimente de pe plan local, care deţine şi o reţea de 130 de magazine, spune că anul viitor va fi unul foarte greu pentru industria alimentară şi pentru agricultură, având în vedere că “ordonanţa trenuleţ” vine după un an 2024 deja dificil pentru sector.

    „Anul acesta suntem pe zero ca profit. Anul viitor cred că va fi rău. Ne-a afectat foarte mult impozitul de 1% pe cifra de afaceri, ne-a adus aproape pe pierdere. Nu ştiu cum ne vom descurca anul viitor, dar nu putem da afară pentru că şi aşa găsim greu oameni, nu avem cu cine lucra”, a spus antreprenorul, care deţine un grup cu 3.200 de oameni. Circa 1.500 dintre aceştia lucrează în producţie, iar restul în retail, compania din Satu Mare având peste 1.300 de magazine. Anul acesta, compania a angajat 200 de oameni.
    „Mă tem că dacă noile măsuri intră în vigoare, o să vedem creşteri de preţuri, dar şi scăderi de consum”, crede antreprenorul.

    El spune că deja din trimestrul patru din acest an, a luat decizia de a amâna investiţiile.

    „În fiecare an, deschideam 10-15 magazine, dar acum nu ştiu dacă vom mai menţine acest ritm”.

    Unicarm este, atât după numărul de magazine, cât şi după cifra de afaceri, unul dintre cele mai puternice businessuri româneşti din retailul alimentar, o piaţă dominată clar de companii străine mari.

    Pe lângă retail, grupul Unicarm cuprinde şase fabrici – de carne (cu linii diferite pentru carnea de porc şi de vită), conserve de carne, lapte, lapte praf, pâine (plus două linii de patiserie şi cofetărie) şi îngheţată. Mai mult, businessul antrepre­norial a investit în trei ferme – una vegetală şi două zootehnice.