BusinessMagazin

Blog

  • Directorul RMGC: Până astăzi, investiţia totală în patrimoniul de la Roşia Montană e de 30 milioane dolari

     “Până astăzi, investiţia totală în patrimoniu este de 30 milioane de dolari. Prin noul acord ne propunem să mai investim încă 70 de milioane de dolari doar în Roşia Montană. La Roşia Montană am adus o contribuţie la patrimoniul naţional undeva la 30 milioane de dolari”, a spus Tănase, la comisia parlamentară pentru Roşia Montană.

    El a arătat că programul de cercetare a patrimoniului de la Roşia Montană a fost cu siguranţă cel mai important program de cercetare al patrimoniului din istoria României finanţat privat, pentru că la Roşia Montană au fost 380 de cercetători care au luat fiecare aspect de patrimoniu din zonă şi l-au analizat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini: Codul Insolvenţei se va aplica şi regiilor autonome şi companiilor cu capital de stat

     “Guvernul a luat o decizie politică. Au intrat în aceeaşi măsură, sub Codul Insolvenţei, şi companiile cu capital de stat şi regiile, decizie pe care niciun Guvern nu a avut curaj să o ia. Insolvenţa era doar pentru mediul privat. Noi am decis să intre pentru că trebuie să existe presiune şi asupra companiilor de stat şi regiilor să se eficientizeze, ăsta este scopul până la urmă”, a declarat joi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, după o conferinţă pe tema afacerilor.

    Potrivit actului normativ, firmele vor putea intra în insolvenţă pe o perioadă de doar un an, spre deosebire de trei ani, cât era termenul în reglementarea anterioară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţă i-a transmis comisarului Oettinger că România continuă să sprijine energia regenerabilă

     “Am discutat despre energia regenerabilă şi impactul acesteia la nivelul costurilor suportate de consumatorii industriali şi casnici. România va continua să sprijine acest sector, păstrând un echilibru necesar pentru economia locală”, a afirmat Niţă, citat într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Comunicatul precizează că Niţă i-a spus comisarului european pe Energie Gunther Oettinger că România este una dintre ţările din blocul comunitar care se află în graficul privind ţintele asumate pentru 2020, respectiv ca ponderea energiei verzi în consumul final să fie de 24%, după ce în 2010 procentajul era de 23,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • H&M a inaugurat joi al doilea magazin din Ploieşti

     Noul magazin are o suprafaţă de aproximativ 1.500 metri pătraţi şi este situat în cadrul centrului comercial AFI Palace Ploieşti.

    “Primul nostru magazin în acest oraş a fost foarte bine primit şi am convingerea că de acelaşi succes se va bucura şi magazinul pe care îl deschidem astăzi”, a declarat, într-un comunicat, Ralf Wein, country manager al H&M România.

    Prima unitate H&M din Ploieşti a fost deschisă în Ploieşti Shopping City.

    Până la sfârşitul anului, retailerul va deschide încă trei magazine noi în Bucureşti, dintre care unul în Iris Shopping Center din Titan, unul în mallul Promenada Floreasca şi prima unitate stradală pe Lipscani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Secretarul de stat Manuel Donescu trece de la Economie la Transporturi

     În prezent, Ministerul Transporturilor are trei secretari de stat: Călin Bogdan Găurean, Nicu Buică şi Cristian Ghibu, cel care a coordonat activitatea instituţiei în perioada interimatului lui Victor Ponta la minister.

    Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, declara, în 26 septembrie, că în instituţia pe care o conduce există o nevoie acută de personal competent şi de oameni “care să şi muncească” şi intenţionează să organizeze concursuri pentru a face angajări pe locurile vacante.

    “La nivelul ministerului intenţionez să angajez oameni competenţi, pentru că, ceea ce am găsit în minister … au fost foarte multe locuri vacante şi o nevoie foarte mare, o nevoie acută, de personal calificat, competent, de oameni care într-adevăr să şi muncească”, declara ministrul Transporturilor, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • cora ajunge la 12 magazine prin deschiderea hipermarket ului din Afi Palace Ploieşti

    Philippe Lejeune, director general al cora România declară că ”Suntem convinşi că echipa Afi-cora va deveni un excelent pol de atracţie comercială pentru ploieşteni”.

    Israel Vizel, manager of Romania malls division & AFI Palace Cotroceni – Mega Fun spune că “Pot spune că Afi Palace Ploieşti este rezultatul direct al unei excelente colaborări cu managemantul cora şi sunt sigur că acesta este doar începutul a ceea ce va deveni o relaţie de business de lungă durată.”

    Ca şi în cazul ultimelor investiţii ale societăţii (cora Bacău, cora şoseaua Alexandriei Bucureşti şi cora Brătianu din Constanţa), cu certificate sau care urmează a primi certificate internaţionale BREEAM de clădiri verzi, şi la amenajarea cora Ploieşti s-au folosit soluţii tehnice prietenoase cu mediul. Iată câteva exemple:

    •           Sistemul inteligent BMS (Building Management System) prin care se consumă doar energia de care este nevoie, fără pierderi, deoarece BMS monitorizează şi comandă instalaţiile electrice, termice, de alimentare cu apă potabilă, preparare apă caldă menajeră, de ventilare şi climatizare.

    •           Căldura recuperată din interiorul hipermarketului prin instalaţia de frig tehnologic nu este aruncată în exterior, ci preîncălzeşte de la 10 ̊C la 42 ̊ C apa caldă menajeră a hipermarketului. în timpul zilelor călduroase de vară, când instalaţia de frig lucrează la maxim, întreg necesarul de apă caldă pentru hipermarket se prepară în acest fel, fără a se folosi energie convenţională.

    •           Compresoarele de producere a frigului tehnologic în prima treaptă şi condensatoarele sunt echipate cu convertizoare de frecvenţă care permit funcţionarea în concordanţă cu cerinţa reală de frig.  

    •           Sunt utilizate corpuri de iluminat cu surse LED care consumă cu 30% mai puţină electricitate decât sursele fluorescente sau cu halogeni pentru asigurarea aceluiaşi nivel de iluminare. Durata de viaţă a surselor LED este de 4-5 ori mai mare decât a surselor clasice.

    •           Iluminatul zonei de vânzare este comandat pe patru zone cu patru aprinderi (25%/50%/75%/100%), permiţând reducerea consumului în afara orelor de funcţionare a magazinului.

    cora România are în prezent doisprezece magazine, atât în centre comerciale proprii, cât şi în spaţii închiriate, dintre care patru la Bucureşti (Alexandriei, Pantelimon, Lujerului şi Sun Plaza) şi opt în provincie, la Ploieşti, Cluj Napoca, Baia Mare, Arad, Drobeta Turnu Severin, Constanţa şi Bacău.

  • Flanco deschide un nou magazin în AFI Palace Ploieşti, în urma unei investiţii de 600.000 de euro

    Noul complex comercial este situat în zona rezidenţială a oraşului Ploieşti, şi dispune de o parcare de 1.000 de locuri pentru clienţi, fapt care va ajuta aproape un sfert de milion de clienţi din ariile adiacente să aibă acces simplu şi rapid la produsele, serviciile şi ofertele Flanco.

    Magazinul Flanco, aflat în apropierea hypermarketului Cora, ocupă o suprafaţă de aproape 1.000 de metri pătraţi, gama de produse reunind peste 3.000 de repere. Magazinul are 15 angajaţi.

    ”Portofoliul pe care îl prezentăm în noul magazin include atât produse competitive ca preţ, cât şi vârfuri de gamă, care încorporează cele mai recente tehnologii. Selecţia Flanco reflectă tendinţele din ultimele luni ale pieţei, care se orientează către produsele IT şi către mobilitate, şi include tablete, telefoane smart, căşti audio şi notebook-uri, alături de produsele electronice şi electrocasnice, segmente pe care expertiza noastră era deja recunoscută în piaţa locală,” spune Violeta Luca, CEO Flanco.

    Flanco a investit aproximativ 600.000 euro în deschiderea noului magazin din Ploieşti. Pentru weekend-ul de inaugurare, retailerul propune clienţilor din Ploieşti şi din vecinătate oferte speciale pe stocuri limitate de produse şi condiţii de finanţare prin intermediul partenerului său Cetelem. Soluţiile de finanţare se acordă direct în magazin şi, pentru o perioadă limitată de timp, includ credite cu DAE 0% şi rambursare în 15 rate lunare.

    ”Noul magazin ne permite să demonstrăm clienţilor din Ploieşti că retailul modern poate însemna, pe lângă preţurile competitive la o gamă largă de produse, şi o serie întreagă de servicii de asistenţă, garanţie, finanţare şi service, toate disponibile într-un singur loc,” adaugă Violeta Luca.

    Cu un număr de 900 de angajaţi, Flanco deţine o reţea de 79 de magazine, aflate în cele mai importante zone comerciale din 50 de oraşe. Flanco a înregistrat la sfârşitul anului 2012 o cifră de afaceri de 137 de milioane de euro şi deţine o cotă de piaţă de 13% din vânzările realizate în magazine, fiind al doilea mare jucător din piaţă, principalii concurenţi fiind Domo şi Altex.

  • Pachetele albe, fără inscripţii, pentru ţigări, distrug afacerile micilor comercianţi

    Roy Morgan, cea mai importantă companie de cercetare la nivel internaţional, a publicat studiul The Impact of Plain Packaging on Australia Small Retailers (Impactul Ambalajelor Generice asupra Micilor Comercianţi din Australia). Jeff Rogut, CEO al Australasian Association of Convenience Stores (AACS), a declarat că studiul confirmă ceea ce era deja evident pentru aceste mici afaceri.

    “Studiul arată faptul că nivelul de conştientizare al micilor comercianţi din Australia privind tutunul ilicit este ridicat şi a crescut după introducerea ambalajelor generice. Mai mult de patru din zece comercianţi percep comerţul ilicit ca având un impact negativ asupra afacerii lor şi o treime spun că au avut clienţi care au întrebat despre achiziţionarea tutunului ilicit,” a declarat Jeff Rogut.

    Aproape nouă din zece mici comercianţi preconizează că viitoarea creştere cu 12,5% a accizelor în fiecare dintre următorii patru ani va accentua impactul negativ al comerţului ilicit asupra afacerii lor.

    “Era evident faptul că ambalajele generice aveau să aibă implicaţii financiare serioase pentru proprietarii de magazine mici, iar acest ultim studiu o confirmă,” a declarat Jeff Rogut.

    “Costurile asociate cu timpii de tranzacţie mai mari, frustrarea clienţilor, întârzierile în gestionarea stocurilor, precum şi volumul de lucru mai mare pentru angajaţi şi cerinţele de formare au fost toate absorbite obligatoriu de către magazinele mici pe propria cheltuială, ceea ce a pus o presiune exagerată asupra rezultatelor lor financiare. În afară de lipsa totală de consultare cu comercianţii, ceea ce a condus la introducerea ambalajelor generice, poate cel mai frustrant aspect din întreg acest proces este acela că, în pofida problemelor cu care s-au confruntat comercianţii, vânzările de tutun din magazinele mici au rămas în mare parte neafectate, unele magazine înregistrând chiar o creştere a vânzărilor de tutun.

    În pofida afirmaţiilor triumfătoare ale diferiţilor lobbyişti în domeniul sănătăţii, realitatea este că ambalajele generice au avut un impact negativ asupra micilor comercianţi fără a reduce incidenţa fumatului.

    Acest studiu subliniază, din nou, faptul că Guvernul australian trebuie să investească în educaţie dacă îşi doreşte îmbunătăţirea stării de sănătate a societăţii. Reacţiile inconştiente, precum introducerea ambalajelor generice care dăunează unui sector al economiei fără beneficii aparente, au fost din nou expuse ca un eşec al politicii,” a mai spus Jeff Rogut.

    Studiul, comandat de Philip Morris şi beneficiind de sprijinul AACS, a reafirmat faptul că tutunul este încă o categorie de produse vitală – şi legală – pentru magazinele mici, 95% dintre magazine considerând tutunul ca fiind important pentru rezultatele lor financiare.

    “Singurele concluzii rezonabile care pot fi trase din acest studiu independent sunt, în primul rând, faptul că deşi ambalajele generice au avut evident un impact negativ asupra marjelor micilor comercianţi, tutunul rămâne un produs important pentru magazinele mici şi, în al doilea rând, faptul că în pofida trâmbiţărilor şi felicitărilor de la nivel politic, vânzările de tutun rămân în mare parte neafectate şi fumătorii consumă în continuare acest produs legal,” a declarat Jeff Rogut.

    “Pledăm din nou în faţa administraţiei la toate nivelurile să se consulte cu comercianţii, cei care sunt afectaţi de modificările legislative precum ambalajele generice, înainte de a introduce reglementări  prost gândite care vizează titluri de”, a declarat acesta.

    Rezultatele cheie ale studiului Roy Morgan disponibile la www.aacs.org.au subliniază următoarele informaţii:

    •           Două treimi dintre micii comercianţi susţin că ambalajele generice le-au afectat negativ afacerea.

    •           78% au experimentat o creştere a timpului necesar pentru servirea clienţilor fumători adulţi şi 62% declară că se alocă timp suplimentar comunicării cu aceşti clienţi cu privire la produsele din tutun.

    •           62% dintre micii comercianţi s-au confruntat cu un nivel crescut de frustrare din partea clienţilor fumători adulţi şi 65% au observat intensificarea frecvenţei cu care vânzătorii oferă produse greşite clienţilor (în special din cauza dificultăţii de recunoaştere/diferenţiere între mărci).

    •           34% dintre comercianţi au experimentat o creştere a încercărilor de returnare a produselor, cu precădere din cauza faptului că mulţi consumatori au fost serviţi cu un produs pe care nu l-au cerut.

    •           44% dintre micii comercianţi consideră că ambalajele generice au afectat negativ nivelul de servire pe care îl pot oferi clienţilor care cumpără alte produse decât tutun.

    •           75% dintre micii comercianţi au observat o creştere a timpului alocat comandării stocurilor. 45% susţin că durează mult mai mult.

    •           Precizia procesului de comandare a fost de asemenea afectată, 46% dintre micii comercianţi confruntându-se cu o frecvenţă mai mare a comenzilor greşit plasate.

    •           58% dintre micii comercianţi au observat o creştere a timpului necesar pentru recepţionarea stocului, în momentul în care curierul este acolo (ceea ce conduce şi la frustrare din partea curierului), şi 83% au acum nevoie de mai mult timp să proceseze stocurile după plecarea curierului, inclusiv 57% declarând că acum durează mult mai mult timp.

    •           Deşi 28% dintre micii comercianţi în general au crescut numărul de ore pentru personal, 63% au declarat că volumul de muncă este acum mai mare după introducerea ambalajelor generice.

    •           în jur de o treime din micii comercianţi au arătat îngrijorare cu privire la securitatea magazinului sau personalului deoarece angajaţii stau mai puţin cu faţa la vitrina magazinului după introducerea ambalajelor generice.

    •           66% dintre micii comercianţi petrec timp suplimentar pentru instruirea angajaţilor part-time, ocazionali sau temporari ca urmare a tranziţiei la ambalajele generice, în timp ce 44% se confruntă cu costuri suplimentare pentru formarea personalului ca urmare a tranziţiei.

    •           65% consideră că guvernul australian nu ia în considerare nevoile afacerilor de mică dimensiune în legislaţia privind tutunul.

    •           65% dintre comercianţi au declarat că opiniile lor cu privire la guvernul australian sunt mai puţin favorabile ca urmare a legislaţiei privind ambalajele generice.

    •           83% consideră că guvernul australian a afectat negativ abilitatea micilor comercianţi de a concura cu lanţurile mari.

    •           43% dintre comercianţi consideră că comerţul ilicit are un impact moderat sau major asupra afacerii lor.

    •           33% dintre micii comercianţi au declarat că au avut clienţi care au întrebat despre achiziţionarea tutunului ilicit după introducerea ambalajelor generice.

    •           87% dintre comercianţi preconizează că viitoarea creştere de 12,5% a accizelor în fiecare dintre următorii patru ani va contribui la un impact negativ al comerţului ilicit asupra afacerii lor.

  • Câţi salariaţi şi câte contracte de muncă există în România

     Potrivit sursei citate, la sfârşitul lunii septembrie erau înregistraţi 5.131.022 de salariaţi, la 470.516 angajatori. De asemenea, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor erau înregistrate 5.644.084 de contracte individuale de muncă active.

    “Dintre acestea, 5.175.615. de contracte sunt încheiate pe durată nedeterminată şi 468.469 pe durată determinată. Contractele individuale de muncă încheiate pe durată nedeterminată reprezină 91,70 la sută din total”, a precizat IM.

    La aceeaşi dată, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor se regăseau 5.131.022 salariaţi activi, adică persoane care aveau cel puţin un contract individual de muncă legal, precum şi 470.516 de angajatori activi, care aveau cel puţin un salariat activ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: O să fac o analiză privind pactul de coabitare cu Ponta, după-amiază mă pronunţ. Foarte probabil îl voi denunţa

     “O să fac o analiză şi în după-amiaza asta mă voi pronunţa. Categoric, cel mai important punct, independenţa justiţiei, s-a prăbuşit ieri, cu binecuvântarea premierului Ponrta şi acest lucru mă face să mă îndrept spre denunţarea pactului de coabitare şi informarea tuturor partenerilor în faţa cărora mi-am pus obrazul”, a spus Băsescu, la B1 Tv.

    Băsescu a spus că pactul de coabitare a fost conceput de la prima instalare a Guvernului Ponta, în aprilie-mai 2012, iar atunci l-a trimis şi Ponta nu a vrut să îl semneze, decizia privind semnarea fiind luată după alegerile din decembrie 2012, când premierul a fost de acord să îl semneze, fiind “o surpriză plăcută”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro