BusinessMagazin

Blog

  • Coplata a intrat în vigoare. Ministrul Sănătăţii anunţă că managerii de spital care nu au aflat asta vor pleca acasă

    Pacienţii internaţi din 1 aprilie vor plăti la externare, indiferent de durata petrecută în spital, o sumă între 5 şi 10 lei, a spus ministrul sănătăţii Eugen Nicolăescu, precizând că introducerea acesteia este cuprinsă în acordul cu FMI şi nu poate fi schimbată decât prin ruperea acordului.

    „Coplata a fost instituită prin lege de guvernul Boc. Din cauza ordonanţei guvernului Boc, coplata este condiţionalitate în acordul cu FMI şi nu poate fi schimbată decât prin ruperea acordului. Guvernul USL a reuşit să păstreze suma modică între cinci şi zece lei“, a declarat Eugen Nicolăescu. Ministrul Sănătăţii a precizat că despre introducerea sistemului de coplată în noul contract-cadru pentru 2013-2014 se vorbeşte încă din ianuarie.

    Nicolăescu a mai spus că hotărârile de guvern şi ordinele de ministru legate de Contractul-cadru privind acordarea asistenţei medicale în perioada 2013-2014, normele de aplicare a acestora, hotărârea de guvern privind programele naţionale de sănătate şi normele de aplicare a acestora au fost publicate în Monitorul Oficial din 27 martie până în 29 martie, iar managerii care nu au aflat încă de aceste documente „ar putea pleca acasă“.

    Unii manageri consideră că aceste sume sunt mici şi vor fi cheltuite la achiziţia chitanţierelor, necesare pentru ca pacienţii să aibă dovada plăţii făcute. Alţii susţin că din banii adunaţi vor plăti utilităţile sau vor face alte achiziţii, cum ar fi materiale consumabile de tipul mănuşi, halate sau botoşi de unică folosinţă.  

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fonduri europene: Nimic nou pe frontul absorbţiei: ţintă de cel puţin 6,5 mld. euro, 200 mil. euro atrase

    Ministerul Fondurilor Europene ţinteşte pentru acest an o rată de absorbţie pe fondurile structurale nerambursabile de cel puţin 6,5 mld. euro, ceea ce ar însemna peste 30% din totalul fondurilor alocate României în exerciţiul financiar 2007-2013, de aproape 20 mld. euro.

    Atingerea acestei ţinte ar duce fondurile europene spre o absorbţie totală de aproximativ 40%, având în vedere că, până la finele anului trecut, rata absorbţiei fondurilor structurale era de 10%. Doar că, în primele trei luni ale anului, lucrurile nu s-au mişcat. În ianuarie nu a fost luat niciun ban de la UE, în februarie POSDRU a primit rambursări de 140 mil euro (plus 0,7% din totalul alocărilor), iar până la 25 martie Bruxellesul mai rambursase alte aproximativ 100 mil. euro – lucru care a dus rata de absorbţie la 12,8% din total.

    În acest ritm, este imposibil de atins ţinta de 40% din totalul fondurilor alocate. Ministerul îşi pune speranţe în deblocarea programelor POS Transporturi şi POS Creşterea Competitivităţii Economice (acum presuspendate), după ce în februarie a fost ridicată presuspendarea pe POSDRU. După instalarea Guvernului, Ministerul Fondurilor Europene a primit puteri sporite faţă de fostul Minister al Afacerilor Europene – poate controla, de pildă, modul în care sunt cheltuite fondurile nerambursabile. În aşteptarea banilor de la UE, autorităţile de management se împrumută la Trezorerie pentru plata facturilor beneficiarilor de fonduri nerambursabile.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fondul Proprietatea a selectat brokerii pentru răscumpărări

    Fondul Proprietatea (FP) a se­lectat firmele de brokeraj prin care va de­rula programul de răscumpărări de 8,2% din capital şi aşteaptă ca decizia Tri­bunalului Bucureşti de deblocare a răs­cumpărărilor să fie publicată în Mo­ni­torul Oficial pentru a începe achiziţiile.

    „FP a selectat brokerii şi va anunţa numele acestora cu puţin timp înainte de lansarea programului de răscum­părări“, au declarat reprezentanţii Fran­klin Templeton, managerul activelor de 3,5 miliarde de euro ale FP. Acţionarii au aprobat programul de răscumpărări de 1,1 miliarde de acţiuni în urmă cu un an, însă un acţionar minoritat a blocat procedura în instanţă, iar la începutul lunii martie Tribunalul Bucureşti a decis în favoarea fondului permiţându-i să îşi răscumpere propriile acţiuni.

    Reprezentanţii Templeton au explicat etapele rămase până la înce­perea programului de răscumpărări, al doilea derulat de fond.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

    „După publicarea deciziei Tribu­na­lului Bucureşti, dosarul original împre­ună cu decizia judecătorească trebuie să fie transmise de Tribunalul Bucureşti către Registrul Comerţului, pentru înregistrarea hotărârii. După publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, mana­gerul de fond va anunţa începerea imediată a implementării celui de-al doilea program de răscumpărare.“

    Pentru a-şi răscumpăra 8,2% din ca­pital, FP are nevoie de circa 710 mil. lei, calculat în funcţie de cel mai recent preţ din piaţă de 0,635 lei/acţiune. „Fondurile FP pentru răscumpărări constau în lichi­dităţile disponibile în prezent, depozite ban­care şi bonuri de trezorerie, şi divi­dendele care vor fi colectate de la com­paniile din por­tofoliu, minus dividen­dele care vor fi plătite acţionarilor Fon­dului în 2013 şi cheltuielile opera­ţio­nale în numerar ale fondului“, au mai spus reprezentanţii Franklin Tem­pleton. La finalul lunii februarie, FP avea lichidităţi în conturi de 765 mil. lei, din care cea mai mare parte, respectiv 573 mil. lei, sunt plasate în titluri de stat. Însă fondul îşi propune să plătească divi­dende în va­loare brută de 561 mil. lei, ast­fel că i-ar mai rămâne o sumă de 204 mil. lei. În contul participaţiei de 20% din Petrom, FP ar urma să pri­mească di­vi­dende de 316 mil. lei. Rom­gaz, a treia cea mai valoroasă companie din porto­foliul FP, nu a anunţat încă valoarea di­vi­dendelor. De la Transgaz, companie un­de deţine 15% din capital, FP va în­ca­sa dividende în valoare brută de 37 mil. lei.

  • Banca Transilvania şi-a bugetat profit brut cu 14% mai mare

    Banca Transilvania (TLV) estimează pentru acest an o creştere cu peste 9,3% a veniturilor operaţionale, ca urmare a majorării portofoliului de credite şi a creşterii numărului de clienţi şi a operaţiunilor derulate de aceştia, în timp ce cheltuielile operaţionale ar urma să avanseze cu 3,6%.

    Astfel, conducerea băncii a bugetat pentru acest an un profit operaţional de 833 mil. lei, în creştere cu 15,7% faţă de anul trecut. Pe de altă parte, banca estimează şi o nouă creştere a chel­tuielilor cu provizioanele cu 17,3%, până la 445 mil. lei, din cauza mediului economic dificil, astfel că profitul brut ar urma să avanseze cu 13,9%, la 388 mil. lei, conform bugetului care urmează să fie dezbătut în adunarea generală a acţionarilor (AGA).

    Ţintele conducerii băncii pentru acest an sunt creşterea activelor cu 7,5% susţinută mai ales de creşterea portofoliului de credite cu 8,5%, adică 1,5 mld. lei, din care 1 mld. lei pe corporate. Pentru finanţarea acestei creşteri banca mizează pe un avans cu 10% al depozitelor atrase de la clienţi. Investiţiile planificate pentru acest an se ridică la 64,3 mil. lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ciprul caută vinovaţii pentru situaţia de criză, desemnând o comisie de anchetă

    Guvernul din Cipru a desemnat o comisie de anchetă însărcinată să găsească vinovaţii pentru situaţia financiară a ţării, care s-a reunit la birourile procurorului general pentru a discuta aspecte operaţionale ale investigaţiei.

    Comisia este formată din trei foşti judecători ai Curţii Supreme din Cipru, unul dintre aceştia lucrând pentru o perioadă şi la Tribunalul Penal Internaţional, potrivit Cyprus Mail.

    Conform mandatului primit de la guvern, cei trei magistraţi trebuie să finalizeze ancheta în termen de trei luni, cu posibilitatea de a dubla perioada în caz de necesitate, potrivit ministrului justiţiei Ionas Nicolaou, citat de Cyprus Mail.

    Membrii comisiei vor depune jurământul marţi, în prezenţa preşedintelui Nicos Anastasiades.Comisia trebuie să investigheze orice „acţiuni sau omisiuni“ de natură politică, civilă sau penală care au condus la prăbuşirea sistemului financiar cipriot.

    Persoanele care vor fi considerate în urma investigaţiei responsabile pentru situaţia de criză vor ajunge în faţa justiţiei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Herman Van Rompuy: Decizia Ciprului de a impune pierderi deponenţilor nu stabileşte un precedent

    Decizia Ciprului de a impune pier­deri deponenţilor celor mai mari bănci din ţară nu stabileşte un precedent pentru regiunea euro, a declarat preşedintele Uniunii Europene, Her­man Van Rompuy, transmite Bloom­berg.

    Miniştrii de finanţe din zona euro „au luat o decizie nefericită“ când au aprobat planul iniţial de taxare a depozitelor bancare aflate sub pragul garantat în UE, de 100.000 de euro, a arătat Van Rompuy. Planul, respins de Parlamentul din Cipru, şi acordul ulterior de a impune pierderi depozitelor mari de la primele două bănci din ţară nu reprezintă un pericol pentru alte naţiuni, a afirmat Van Rompuy într-un interviu acordat publicaţiei belgiene De Zondag.

    „Cipru este un caz special, din cauza mărimii, structurii şi caracteristicilor sectorului financiar“, a arătat oficialul european, care a reiterat că deponenţii asiguraţi sunt protejaţi de legislaţia comunitară.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fără străini bursa locală face 1 mil. euro pe zi

    Bursa de la Bucureşti a crescut cu 0,25% (indicele BET-C) într-o piaţă unde foarte puţini investitori au fost prezenţi la tranzacţionare şi lichiditatea a atins cel mai redus nivel din ultimele două luni, în condiţiile în care bursele europene au fost închise în continuare cu prilejul Paştelui catolic.

    „În condiţiile în care pieţele euro­pene au fost închise datorită sărbătoririi Paştelui catolic, titlurile de la BVB au avut evoluţii fără noimă, variaţiile preţurilor datorându-se mai mult necesităţii executării unor ordine mai mari. Mai exact, faptul că acţiunile s-au confruntat cu o lipsă acută de lichiditate, ordinele din piaţă au găsit cu greu contraparte. În aceste condiţii, evoluţia per total a pieţei a fost fără niciun sens, preţurile tuturor acţiunilor au variat pe tot parcursul zilei în funcţie de presiunea exercitată punctual într-un moment al zilei. Chiar dacă închiderea a fost într-un ton mai optimist faţă de restul şedinţei, nu cred că putem lua în considerare ziua de astăzi în anticiparea evoluţiei săptă­mâ­nale“, a declarat Mihai Mureşian, directorul de tranzacţionare al firmei de brokeraj Intercapital Invest.

    La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, şi indicele BET-NG, al acţiu­nilor companiilor din sectorul energetic, erau în stagnare. Indicele BET-FI a avansat cu 0,9%. BET-FI include acţiu­nile celor cinci SIF-uri şi titlurile Fondului Proprietatea (FP). Investitorii au realizat tranzacţii cu acţiuni de doar 5,4 mil. lei (1,2 mil. euro), valoare cu 30% mai mică decât rulajul şedinţei anterioare, de 7,7 mil. lei (1,7 mil. euro).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Vasilescu, BNR: Banca Naţională are ca interes apărarea depozitelor

    Banca Naţională a României a fost în contact direct cu banca centrală a Ciprului şi cu Bank of Cyprus înainte de a se lua decizia de suspendare a operaţiunilor sucursalei de la Bucureşti, având ca interes să apere depozitele depunătorilor români şi consideră că prin vânzarea sucursalei depozitele vor fi protejate, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

    „Banca Naţională a României a fost înştiinţată de această decizie de suspendare a operaţiunilor de la Bucureşti ale Bank of Cyprus azi-dimineaţă. Conform discuţiilor dintre cele două bănci centrale, care s-au purtat şi săptămâna trecută, această suspendare de o săptămână a fost necesară pentru a se identifica un cumpărător pentru sucursala Bank of Cyprus de la Bucureşti, care să preia activele şi pasivele. Aici trebuie să menţionez că discuţia este ca acest cumpărător să preia întreaga valoare a depozitelor constituite în România“, a spus Adrian Vasilescu.

    El a reamintit că sucursala de la Bucureşti a Bank of Cyprus este autorizată de Banca Naţională a Ciprului, este supravegheată de Banca Naţională a Ciprului şi este sub autoritatea Băncii Naţionale a Ciprului. „Deci această decizie de suspendare a operaţiunilor de la Bucureşti a Bank of Cyprus nu a aparţinut Băncii Naţionale a României, ci Băncii Naţionale a Ciprului.” 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Mark Mobius: „Default-ul este singura soluţie pentru rezolvarea problemelor din zona euro“

    Singura soluţie pentru rezolvarea problemelor din zona euro este ca o ţară europeană să fie lăsată să intre în faliment, a spus Mark Mobius, administrator al Fondului Proprietatea (FP) prin Franklin Templeton şi unul dintre cei mai influenţi investitori pe pieţele emergente.

    Afirmaţia investitorului american vine într-o perioadă în care există tot mai multe temeri că problemele din Cipru s-ar putea răspândi şi asupra altor ţări din zona euro.

    „Un bailout nu rezolvă niciodată problemele pentru că în final trebuie să existe un default. Nu există altă cale“, a declarat Mobius pentru CNBC. El a adăugat că falimentul se va desfăşura pe o perioadă mai lungă de timp în care plăţile vor fi reeşa­lonate pentru ca datoriile să poată fi plătite pe măsură ce economiile îşi revin.

    Randamentul obligaţiunilor altor state din uniunea monetară profund îndatorate, precum Italia şi Spania, au crescut săptămâna trecută la peste 5%, acesta fiind un semnal că temerile privind situaţia din Cipru sunt tot mai mari.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Aproape 140 de români au active de cel puţin 30 mil. $

    Aproape 140 de persoane din România deţin active nete de minimum 30 milioane de dolari, iar numărul acestora ar putea creşte cu o treime până în 2022, potrivit unui studiu asupra averilor private globale realizat de compania de consultanţă imobiliară Knight Frank.

    În Europa numărul persoanelor cu active de minim 30 milioane de dolari a crescut cu 632 în ultimul an (de la 53.538 la 54.170) şi se estimează o creştere cu 31% în următoarea decadă. Cele mai multe persoane bogate din Europa se găsesc în Germania (16.192), Marea Britanie (10.373) şi Elveţia (5.657).  România are cei mai puţini oameni bogaţi din cele 22 de ţări europene analizate.

    „România numără în prezent 137 de persoane bogate, cu o previziune de creştere în următoarea decadă de 34% (până la 184 persoane în 2022); în timp ce Polonia înregistrează 799 persoane bogate (cu estimare de creştere la 1.128 până în 2022), iar în Cehia se află 237 de astfel de persoane (cu estimare de creştere până la 367 în 2022)“, se arată într-un comunicat al firmei The Advisers, biroul asociat reţelei Knight Frank în România. Studiul a fost realizat de Knight Frank în rândul bazei sale de 15.000 clienţi cu averi totalizând peste un trilion de dolari. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro