BusinessMagazin

Blog

  • Nume mari din tech trec de partea lui Donald Trump: Casa Albă înfiinţează un consiliu pentru a sprijini politica americană în domeniul tehnologiei. Noul format îi aduce la un loc pe Mark Zuckerberg (Meta), Larry Ellison (Oracle) şi Jensen Huang, de la Nvidia

    Preşedintele SUA, Donald Trump, i-a numit pe directorul general al Meta Platforms, Mark Zuckerberg, pe preşedintele executiv al Oracle, Larry Ellison, şi pe directorul general al Nvidia, Jensen Huang, într-un consiliu care va contribui la elaborarea politicilor privind inteligenţa artificială şi alte domenii, a anunţat Casa Albă miercuri.

    Cofondatorul Google, Sergey Brin, şi directoarea generală a AMD, Lisa Su, fac de asemenea parte din primul grup de 13 membri din industrie numiţi în Consiliul Preşedintelui pentru Ştiinţă şi Tehnologie (PCAST), titrează Reuters.

    Trump a făcut din asigurarea poziţiei de lider a Statelor Unite în domeniul inteligenţei artificiale o prioritate centrală a celui de-al doilea mandat, prezentând această tehnologie drept un domeniu decisiv al competiţiei strategice cu China.

    La câteva zile după preluarea mandatului, în ianuarie anul trecut, el a cerut agenţiilor federale să pregătească un Plan de Acţiune pentru Inteligenţă Artificială, menit să reducă barierele de reglementare şi să accelereze inovaţia din sectorul privat.

    Consiliul, care este aşteptat să joace un rol-cheie în conturarea răspunsului Statelor Unite la competiţia globală tot mai intensă în domeniul inteligenţei artificiale, ar putea ajunge în final la până la 24 de membri, a precizat Casa Albă.

    Noile numiri semnalează o apropiere mai mare între administraţie şi marile companii de tehnologie. Casa Albă a anunţat că alţi membri vor fi desemnaţi în perioada următoare.

    Consiliul va fi coprezidat de responsabilul Casei Albe pentru inteligenţă artificială şi criptomonede, David Sacks, şi de consilierul tehnologic Michael Kratsios.

    Zuckerberg şi Nvidia au declarat că acest consiliu va contribui la consolidarea poziţiei Statelor Unite în domeniul inteligenţei artificiale, în timp ce Oracle a refuzat să comenteze. Alphabet şi AMD nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

    Bob Mumgaard, director general şi cofondator al Commonwealth Fusion Systems, s-a alăturat de asemenea consiliului. Compania a precizat că includerea sa în PCAST reprezintă un semnal puternic al sprijinului guvernului SUA pentru industria fuziunii nucleare.

    Inteligenţa artificială a devenit un motor major al investiţiilor în SUA, companiile angajându-se să cheltuiască trilioane de dolari în următorii ani, în contextul în care administraţia Trump încearcă să accelereze dezvoltarea acestui sector.

  • Cât de dur vom simţi criza din Orientul Mijlociu? Europa începe să-şi umple depozitele de gaz, care sunt acum aproape goale, pentru iarna următoare, însă preţurile sunt mai mari cu peste 50%

    Europa este pe punctul de a începe sezonul de constituire a stocurilor de gaze cu depozitele aproape golite, ceea ce înseamnă că va trebui să concureze şi mai intens cu cumpărătorii din Asia pentru a-şi asigura aprovizionarea, chiar în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu perturbă fluxurile energetice, notează Bloomberg.

    Instalaţiile din Ţările de Jos sunt în prezent umplute în proporţie de doar aproximativ 6%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului din datele disponibile începând cu sfârşitul lui 2010, potrivit Gas Infrastructure Europe.

    În Germania, care găzduieşte cele mai mari facilităţi de stocare din regiune, rezervele sunt de asemenea mult sub nivelul obişnuit, situându-se la aproximativ 22%.

    Nivelul stocurilor de gaze din Europa este atent monitorizat deoarece războiul din Iran a restrâns oferta globală şi a dus la creşterea preţurilor. Conflictul a izbucnit într-un moment delicat, în condiţiile în care Europa iese din sezonul rece cu depozitele epuizate, ceea ce sporeşte probabilitatea ca statele europene să fie nevoite să cumpere mai multe transporturi de gaze naturale lichefiate în această vară pentru a le reumple, concurând cu Asia pentru volume tot mai limitate.

    Comisarul european pentru energie le-a transmis statelor membre să înceapă mai devreme umplerea depozitelor pentru a evita competiţia pe aprovizionare, care ar putea împinge preţurile în sus pe timpul verii. De asemenea, guvernele ar trebui să reducă ţintele de umplere a depozitelor la 80% şi să profite de flexibilităţile oferite de legislaţia UE, a scris comisarul pentru energie Dan Jørgensen într-o scrisoare.

    Diferenţele sezoniere de preţ la gaze au făcut până acum nerentabilă umplerea depozitelor, însă situaţia începe să se schimbe. Informaţiile privind amploarea pagubelor produse instalaţiilor din Qatar au dus săptămâna trecută la creşterea preţurilor contractelor de gaze pe termen lung în Europa. Aceasta a îmbunătăţit diferenţele sezoniere esenţiale pentru a stimula stocarea pe timpul verii.

    Contractele futures de referinţă pentru gaze în Europa au crescut cu peste 55% de la începutul războiului. În prezent, depozitele totale de gaze ale Europei sunt umplute în proporţie de aproximativ 28%, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului din 2022.

  • UiPath unifică echipele de produs şi de inginerie sub conducerea fostului vicepreşedinte al Microsoft Raghu Malpani. El era CTO al UiPath din 2024 şi a fost promovat acum Chief Product & Technology Officer

    UiPath, compania de software de automatizare fondată în 2005 la Bucureşti de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, care dezvoltă instrumente prin care companiile automatizează procesele repetitive cu ajutorul roboţilor software şi al inteligenţei artificiale, a anunţat promovarea lui Raghu Malpani din funcţia de director tehnic (CTO) în cea de Chief Product and Technology Officer – o funcţie nouă care uneşte echipele de produs şi de inginerie sub o singură conducere.

    „Raghu a adus o pasiune profundă pentru tehnologie şi o mentalitate de constructor, esenţiale pentru platforma noastră centrată pe orchestrare, automatizare şi inteligenţă artificială”, a declarat Daniel Dines, CEO şi preşedinte executiv al UiPath.

    Malpani, în vârstă de 48 de ani, a venit la UiPath în mai 2024 ca director tehnic. În noua funcţie va conduce atât echipele de inginerie, cât şi pe cele de produs, şi îi va raporta direct lui Dines. „Ne aflăm într-un moment esenţial în care inteligenţa artificială, automatizarea deterministă şi orchestrarea redefinesc modul în care se lucrează. Ne concentrăm pe construirea unei platforme în care agenţii AI, roboţii software şi oamenii lucrează împreună”, a spus Malpani, potrivit aceluiaşi comunicat.

    Înainte de UiPath, Malpani a lucrat peste 15 ani la Microsoft, unde a ocupat mai multe funcţii de conducere. Ultima dintre acestea a fost cea de vicepreşedinte corporativ (Corporate Vice President) pentru divizia Microsoft 365 Application and Data Platform, unde a condus echipele responsabile de Microsoft Exchange Core, de platforma de index semantic pentru Copilot (asistentul AI al Microsoft) şi de Microsoft Graph – infrastructura prin care aplicaţiile Microsoft comunică între ele, potrivit comunicatelor oficiale UiPath din 2024 şi 2026.
    Între 2019 şi 2022, Malpani a fost director de inginerie la Meta (compania care deţine Facebook, Instagram şi WhatsApp), unde a condus echipa globală Decisions Platform – o platformă internă de experimentare, personalizare şi analiză de piaţă folosită de toate produsele Meta.
    Malpani este absolvent al Institutului Naţional de Tehnologie Karnataka din India, cu o diplomă de inginer în informatică (promoţia 1999).

    UiPath a fost fondată în 2005 la Bucureşti de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, iar astăzi este listată la bursa din New York sub simbolul PATH. Compania are operaţiuni în 31 de ţări şi aproximativ 4.500 de angajaţi la nivel global, potrivit datelor publice.
    Conform celui mai recent raport financiar disponibil, veniturile UiPath în ultimele 12 luni au ajuns la aproximativ 1,55 miliarde de dolari, în creştere cu circa 10% faţă de anul anterior. Compania se prezintă ca „lider global în automatizare agentică” – o formulare prin care descrie trecerea de la roboţi software care execută instrucţiuni predefinite la agenţi AI capabili să ia decizii şi să gestioneze procese complexe.

  • A spus Trump tot adevărul? Armata iraniană neagă că negociază cu americanii un acord de încetare a focului. „Nu numiţi înfrângerea voastră un acord”

    Conducerea militară de vârf a Iranului a respins categoric afirmaţiile preşedintelui american Donald Trump potrivit cărora republica islamică ar fi pregătită să încheie un acord, după ce Washingtonul ar fi prezentat Teheranului un plan în 15 puncte pentru încheierea războiului.

    „Nu numiţi înfrângerea voastră un acord”, a transmis Khatam al-Anbiya Central Headquarters, a transmis comandamentul militar al Iranului, într-un mesaj video.

    Declaraţia reflectă scepticismul profund existent în Iran faţă de seriozitatea preşedintelui american, dar şi convingerea regimului islamic că deţine avantajul, în ciuda distrugerilor provocate de miile de lovituri aeriene americane şi israeliene, notează FT.

    Agenţia de presă Fars News Agency, apropiată de Garda Revoluţionară, a citat de asemenea un oficial anonim care a afirmat că „Iranul nu acceptă o încetare a focului” şi că va urmări atingerea „obiectivelor sale strategice” înainte de a decide cum va răspunde propunerii „transmise prin intermediari la solicitarea SUA”.

    Trump a vorbit în mod repetat în această săptămână despre posibilitatea unui acord cu Iranul, după ce a renunţat la ameninţarea de a bombarda centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu permite reluarea transportului maritim prin strâmtoarea strategică Strâmtoarea Hormuz.

    Comentariile sale, inclusiv afirmaţiile că SUA poartă discuţii cu oficiali iranieni, au dus la scăderea preţurilor la petrol şi gaze şi la revenirea burselor.

  • Europa îşi pierde giganţii tech: Companii de peste 1.200 de miliarde de euro fug peste ocean, într-un exod care pune în joc viitorul economic al continentului

    Un val tăcut, dar masiv, zguduie industria tehnologică europeană: companii cu o valoare cumulată de aproximativ 1.200 de miliarde de euro au părăsit continentul în ultimul deceniu, fie listându-se pe burse externe, fie ajungând în mâinile investitorilor străini, informează Bloomberg.

    Un studiu realizat de grupul suedez de private equity EQT, în colaborare cu firma de consultanţă McKinsey, arată că între 2014 şi 2025, companii tech europene în valoare de circa 700 de miliarde de euro au fost fie cumpărate de jucători din afara Europei, fie listate pe pieţe externe. Între timp, valoarea acestora a crescut spectaculos, ajungând la aproximativ 1.200 de miliarde de euro la începutul acestui an.

    Fenomenul evidenţiază o problemă tot mai discutată în rândul decidenţilor europeni: lipsa capitalului local suficient pentru a susţine creşterea unor campioni regionali. Companii importante aleg tot mai des Statele Unite, atrase de pieţe financiare mai adânci şi mai dinamice.

    Această „migraţie” nu vine fără costuri. Europa pierde nu doar locuri de muncă şi oportunităţi economice, ci şi un capital mult mai greu de cuantificat: know-how-ul local şi viitorii antreprenori din domeniul tehnologic.

    Ironia este că inclusiv EQT a contribuit la acest trend. Anul trecut, grupul a vândut startup-ul de inteligenţă artificială Sana către compania americană Workday pentru 1,1 miliarde de dolari, iar acum ia în calcul listarea unui asigurător cibernetic la New York.

    Diferenţa majoră între SUA şi Europa ţine de modul în care sunt utilizate pieţele de capital. „Americanii au înţeles mai bine rolul acestora ca motor de finanţare pentru companii”, spune Bjørn Sibbern, CEO al operatorului bursier elveţian SIX Group. „Europa trebuie să recupereze acest decalaj.”

    În încercarea de a opri exodul, Uniunea Europeană pregăteşte lansarea unui fond de 5 miliarde de euro, denumit Scale Europe Fund, destinat finanţării unor domenii strategice precum inteligenţa artificială, calculul cuantic şi tehnologiile avansate.

    Totuşi, există şi semne că direcţia s-ar putea schimba. Unele companii reconsideră atractivitatea pieţelor americane şi analizează listări în Europa, sugerând că balanţa ar putea începe, treptat, să se reechilibreze.

    În joc nu sunt doar companii sau evaluări spectaculoase, ci însăşi capacitatea Europei de a rămâne relevantă într-o cursă globală a inovaţiei tot mai competitivă.

  • ​Cine a depus oferte pentru cel mai mare proiect de investiţii la aeroportul Otopeni? 12 oferte au fost depuse pentru modernizarea pistei 1 de pe Otopeni, un proiect de 106 mil. euro

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti anunţă depunerea a 12 oferte din partea unor firme mari internaţionale de inginerie şi construcţie la licitaţia organizată pentru modernizarea Pistei nr. 1 de decolare/aterizare a Aeroportului Internaţional ”Henri Coandă”.

    Proiectul prevede refacerea integrală şi modernizarea Pistei 08R-26L a Aeroportului Internaţional ”Henri Coandă” Bucureşti, construirea a 5 noi căi de rulare a aeronavelor, modernizarea a 2 căi de rulare existente, înlocuirea integrală a instalaţiilor de balizaj ale pistei şi căilor de rulare, modernizarea magistralelor de cabluri subterane care alimentează balizajul, reconfigurarea zonei de siguranţă la pistă, relocări ale drumului perimetral etc.

    Valoarea estimată a contractului este de aproximativ 106 milioane de euro, finanţarea va fi asigurată din fonduri proprii ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Durata prevăzută pentru execuţia lucrărilor este de maximum 16 luni, iar cea pentru proiectare este de 9 luni. Modernizarea pistei este cel mai important proiect de investiţii din istoria companiei, prin care CNAB continuă modernizarea şi extinderea capacităţii de operare a aeroportului.

    Ultima modernizare capitală a Pistei nr. 1 a avut loc în urmă cu 31 de ani, în 1994. De atunci, pentru desfăşurarea în siguranţă a traficului aerian pe Aeroportul ”Henri Coandă”, pista a fost reparată în anul 2017.

     

    Cine a participat la licitaţie:

    1.         FCC Construccion SA – participare individuală, cu terţ Prointec şi subcontractanţi Consis Proiect, UTI Construction and Facility Management, SC Bill Construct SRL;

    2.         Strabag – participare individuală, cu subcontractanţi Metrans Engineering, Straco Holding, 3TI Progetti Italia – Ingegneria Integrata SPA, TIAB, Studio Corona SRL Civil Engineering;

    3.         PORR Construct – participare individuală, cu subcontractanţi Artera Proiect, TIAB, Via Design SRL;

    4.         Asocierea formată din BOG’ART (lider), Avtomagistrali, Aduro, Bitumina Gmbh Bulgaria EOOD şi terţii/subcontractanţii Dito Solutions, Specialist Smart Group, Magal Security Sisteme, Artera Blue, Drum Concept, Steerforth Consult, Specialist Consulting SRL, Eurocerad International, Mithras Build, Aduro, Oyl Company Holding SRL;

    5.         Asocierea formată din Leviathan Design şi Ubitech Construcţii SRL şi terţii/subcontractanţii Lagan Aviation and Infrastructure Limited, Smart Infrastructure Solutions SRL, SC Proiect-Construct Regiunea Transilvania, East Water Drillings, Total Road, Mithras Build, Aerochrom;

    6.         Asocierea formată din Makyol Insaat Sanayi Turizm ve Ticaret AS, CBI Construcţii, Turism & Investiţii şi terţii/subcontractanţii Elektra Invest, SR Green Group, Mega Muhendislik Muşavirlik AŞ;

    7.         Asocierea formată din Swietelsky Construct, Viarom Construct, Swietelsky Magyarorszag Kft şi terţii/subcontractanţii Electroproiect, Swietelsky AG, Artera Proiect, Via Design SRL, UTI Construction and Facility Management, Bemel AG, Drumserv;

    8.         Asocierea formată din FAR Foundation, Eurocogen Dâmboviţa, Automagistral-Pivden şi terţii/subcontractanţii Real Automatic SRL, Deloitte Tax, Automagistral Pivden SRL, Quadrante Proiectare şi Consultanţă, Primacons Group SRL, 77 Construction USA Corp;

    9.         Asocierea formată din Precon Transilvania, Citadina 98, Lemacons, Drum Asfalt şi terţii/subcontractanţii TIAB, Selina, EPC – Consultanţă de Mediu, Imobiliare Construcţii Montaj, BS Recycling, Artera Proiect, Via Design;

    10.       Asocierea formată din Concelex, Dimex-2000 Company, Road Soil, X-Way Infrastructure şi terţii/subcontractanţii OPR Asphalt, Via Design SRL, UTI Construction and Facility Management, Artera Proiect;

    11.       Asocierea formată din Construcţii Erbaşu, EN Electric Proiect Office şi terţii/subcontractanţii TIAB, Vahostav, Magal Security Sisteme, Erbaşu Total Construct, Primacons Group SRL;

    12.       Asocierea formată din Acvatot, Coni, Gott Strasse şi terţii/subcontractanţii Artera Proiect, Via Design SRL, Profal Industry, TIAB.

  • BREAKING. Preţurile carburanţilor continuă să urce: motorina standard a spart pragul de 10 lei, iar benzina oscilează între 9,1 lei şi 9,4 lei/litru

    Preţurile carburanţilor continuă să crească în benzinării, benzina oscilând între 9,1 lei şi 9,4 lei/litru, în timp ce motorina a depăşit pragul de 10 lei/litru.

    Motorina premium se vinde deja cu preţuri peste 10 lei/litru, ajungând la 10,7 lei în unele cazuri.

    În Bucureşti, benzinăriile Petrom afişau miercuri la benzină standard un preţ de 9,2-9,3 lei/litru, la OMV preţul a urcat la 9,4 lei, la MOL oscila între 9,20 lei şi 9,24 lei, iar la Rompetrol era de circa 9,25 lei, potrivit datelor centralizate de platforma peco-online.ro.

     La motorina standard, MOL are miercuri preţuri de 9,91-9,93 lei, Petrom afişează un preţ de 10,03 lei/litru, iar  Rompetrol de 10,08 lei. Cele mai scumpe sunt MOL, cu 10,17 lei/litru şi Lukoil cu 10,21 lei. 

    Se menţin însă diferenţe semnificative la nivel regional. 

    În Bucureşti, preţul minim este astăzi de 9,14 lei/litru pentru benzină şi 9,89 lei pentru motorină. În Timişoara, benzina porneşte de la 9,15 lei, iar motorina de la 9,90 lei, în timp ce în Iaşi preţurile minime sunt de 9,17 lei/litru pentru benzină şi 9,89 lei pentru motorină. În Cluj, benzina are un preţ minim de 9,17 lei, iar motorina la 9,90 lei/litru.

    Comparativ cu luna trecuta, preţul mediu al unui litru de benzină s-a majorat cu 17%, ceea ce inseamna ca un plin (50 de litri) costa astazi cu 66 lei mai mult decât in urma cu 30 de zile, conform peco-online. In cazul motorinei, pretul mediu al unui litru a crescut cu 22% ceea ce inseamna ca un plin (50 de litri) costa astazi cu 91 lei mai mult decat in urma cu 30 de zile.

    În urmă cu două săptămâni, ministrul Enertiei, Bogdan Ivan, spunea că nu există niciun argument pentru ca preţul la pompă să ajungă la 10 lei.

    „Ne-am asigurat că nu se foloseşte acest context internaţional pentru o eventuală speculă din partea unor actori economici pentru că o creştere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de faţă, iar acele speculaţii care au apărut în spaţiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt nişte minciuni sfruntate, vreau să le dezavuez total, pentru că nu există în momentul de faţă niciun argument raţional, comercial, economic pentru care s-ar putea să ajungă preţul la pompă la aceste cote de 10 lei sau apropiat de 10 lei”, declara ministrul Economiei pe 2 martie. 

  • Viktor Orban anunţă că Ungaria suspendă livrările de gaze către Ucraina

    „Vom opri treptat livrările de gaze din Ungaria către Ucraina şi vom stoca gazul rămas acasă”, a anunţat Viktor Orbán într-un videoclip postat pe pagina sa de socializare .

    Prim-ministrul maghiar a anunţat că va face o propunere în acest sens în şedinţa de guvern de astăzi.

    Viktor Orbán a reamintit că operarea conductei petroliere Barátság este blocată de Ucraina timp de treizeci de zile: „Până acum ne-am apărat cu succes împotriva şantajului ucrainean, datorită preţurilor protejate, maghiarii plătesc cele mai mici preţuri la benzinării, trebuie luate măsuri suplimentare pentru a rupe blocada petrolieră şi a asigura aprovizionarea sigură cu energie a Ungariei”

    „Atâta timp cât Ucraina nu furnizează petrol, nu va primi gaze din Ungaria – a subliniat prim-ministrul, evidenţiind: din moment ce Ucraina atacă şi conducta de gaz sudică care aprovizionează Ungaria, trebuie să facem rezerve, aşa că umplem rezervoarele de gaze maghiare în loc de cele ucrainene.

    „Vom proteja securitatea energetică a Ungariei, vom menţine preţul protejat la benzină şi preţul redus la gaze!” – a afirmat el.

     

  • Probleme în creditele private: firmele nu mai plătesc, iar investitorii îşi retrag banii

    În ultimele zile, mai multe fonduri mari din Statele Unite au decis să limiteze retragerile, după ce tot mai mulţi investitori au vrut să îşi scoată banii. De exemplu, Ares Management, o companie americană care administrează investiţii alternative şi oferă finanţare firmelor, a plafonat retragerile la 5%, după ce solicitările au depăşit 11%. O măsură similară a fost anunţată şi de Apollo Global Management, un alt mare administrator de active din SUA, specializat în investiţii şi împrumuturi către companii.

    La fel au procedat şi de alte firme din sector, precum Blue Owl Capital, o firmă americană care acordă finanţări directe companiilor, pe fondul temerilor că tot mai multe credite nu vor mai fi rambursate. Potrivit CNBC, aceste restricţii apar pe fondul creşterii retragerilor şi al îngrijorărilor legate de calitatea împrumuturilor din piaţă.

    Problema principală este simplă: în ultimii ani, multe companii s-au împrumutat masiv, într-o perioadă cu dobânzi foarte mici. Acum, cu dobânzi mai mari şi costuri în creştere, accelerate şi de efectele războiului, unele dintre ele nu mai pot ţine pasul cu ratele.

    Potrivit Morgan Stanley, una dintre cele mai mari bănci de investiţii din Statele Unite, rata firmelor care nu îşi mai pot plăti datoriile ar putea ajunge la 8%, mult peste nivelul obişnuit de 2–2,5%. Chiar şi aşa, analiştii spun că situaţia nu este comparabilă cu criza din 2008. „Un nivel de 8% ar fi semnificativ, dar nu sistemic”, arată specialiştii băncii.

    În realitate, o parte dintre probleme sunt încă „ascunse”. În loc să declare oficial că firmele nu pot plăti, creditorii aleg uneori să le amâne termenele sau să modifice contractele. „Dacă aproximativ 8% dintre aceste împrumuturi nu mai sunt plătite, înseamnă că nu mai vorbim de investiţii fără risc — vor exista pierderi în unele cazuri, dar pe termen lung piaţa se va corecta”, explică responsabilii financiari.

    Această „resetare” înseamnă, pe scurt, că unele firme vor intra în dificultate sau chiar în faliment, iar investitorii vor pierde bani, lucru rar până acum în acest sector.

    Un alt semnal de alarmă vine din sectorul tehnologiei, în special din zona software, unde multe companii sunt puternic îndatorate. Schimbările rapide aduse de inteligenţa artificială cresc presiunea asupra acestor firme.

    În acelaşi timp, fonduri importante încep să înregistreze pierderi. Blackstone, unul dintre cei mai mari investitori din lume în fonduri de private equity şi credit, a raportat în martie că principalul său fond de credit privat a înregistrat în luna precedentă prima scădere lunară din ultimii trei ani.

    Specialiştii spun că efectele se vor vedea şi în economie: mai puţini bani disponibili pentru împrumuturi şi condiţii mai stricte pentru firme. „Pentru economia reală, asta înseamnă că banii rămân blocaţi în restructurări, iar pe viitor creditarea va deveni mai dificilă”, a explicat William Barrett, investitor în acest sector.

    Deşi problemele sunt concentrate în Statele Unite şi în marile pieţe financiare, efectele se vor resimţi indirect şi în Europa, prin condiţii mai stricte de finanţare şi investiţii mai reduse.

  • NASA dezvăluie planurile pentru crearea primei colonii umane pe Lună

    La o săptămână după ce a expirat termenul de 90 de zile pe care Donald Trump i l-a oferit lui Jared Isaacman pentru a concepe un plan care să „asigure superioritatea americană în spaţiu”, a venit răspunsul noului administrator al NASA. Agenţia spaţială a prezentat marţi strategia pentru a îndeplini dorinţa preşedintelui SUA de a stabili, în mai puţin de cinci ani, o bază permanentă pe Lună şi de a instala acolo reactoare nucleare. În plus, energia nucleară va propulsa o nouă misiune, programată pentru 2028, care va trimite o sondă robotică pe Marte, scrie El Pais.

    Startul acestei noi curse spaţiale, în care concurează americanii şi chinezii, ar urma să fie dat de Statele Unite pe 1 aprilie. „Mai este doar o săptămână şi pot confirma că totul este în regulă şi nu există niciun impediment pentru lansarea Artemis, dacă vremea o permite”, a anunţat cercetătoarea Lori Glaze, viceadministrator şi responsabil pentru sistemele de explorare spaţială ale NASA, după două luni de întârzieri şi incertitudine. Statele Unite vor încerca să trimită patru astronauţi spre Lună în perioada 1-6 aprilie şi au la dispoziţie patru încercări pentru lansare.

    Cu câteva minute înainte, Isaacman anunţase că NASA intră într-o nouă eră care va duce la stabilirea unei baze permanente pe suprafaţa Lunii, în discursul său inaugural de la conferinţa Ignition, organizată la sediul agenţiei din Washington. Fără a oferi detalii concrete sau termene exacte, el a explicat că, după misiunile Artemis 4 şi 5, în cadrul cărora astronauţii ar urma să revină pe Lună în 2028, programul va fi accelerat.

    Astfel, estimările noului şef al agenţiei arată că, începând cu 2029, vor avea loc aterizări cu echipaj pe Lună la fiecare şase luni, iar înainte de acest moment, din 2027, va creşte semnificativ numărul misiunilor robotice. „De data aceasta, obiectivul nostru nu este doar să ajungem pe Lună, ci să rămânem acolo”, a spus Isaacman. Dacă aceste obiective vor fi atinse, va începe proiectul de construire a primei colonii umane pe un alt corp ceresc.

    Deocamdată, NASA a precizat că procesul se va desfăşura în trei etape. Prima etapă, experimentală, presupune creşterea activităţilor robotice şi umane pe suprafaţa Lunii. A doua etapă vizează dezvoltarea unei infrastructuri semilocuite şi asigurarea unui sistem constant de aprovizionare şi logistică. În etapa finală, când vor exista nave cargo capabile să transporte cantităţi mari de materiale, agenţia intenţionează să instaleze infrastructura necesară pentru o prezenţă umană permanentă.

    Isaacman a avertizat că „baza lunară nu va apărea peste noapte”. Pentru primele două etape, în următorii şapte ani, vor fi investiţi aproximativ 20 de miliarde de dolari, destinaţi zecilor de misiuni planificate. Această investiţie masivă pe Lună reduce şansele planurilor lui Elon Musk de a începe colonizarea planetei Marte în următorii ani. Musk îl susţinuse pe Isaacman pentru conducerea NASA şi obţinuse promisiunea că SUA vor trimite astronauţi pe Marte.

    Revenind la misiunea iminentă, prima misiune cu echipaj în apropierea Lunii după mai bine de jumătate de secol a fost afectată de mai multe probleme la racheta SLS, care va fi folosită pentru lansare. Aceste dificultăţi l-au determinat pe Isaacman să anunţe încă din februarie schimbări importante în planul american de revenire pe Lună.

    Pe de o parte, el vrea ca racheta SLS să devină mai fiabilă, crescând ritmul lansărilor la cel puţin una la fiecare zece luni, după ce între Artemis 1 şi Artemis 2 au trecut peste trei ani.

    În al doilea rând, NASA analizează posibilitatea de a folosi o navă a companiei spaţiale a lui Jeff Bezos pentru aterizarea pe Lună în 2028, după întârzierile navei Starship dezvoltate de Elon Musk. În plus, misiunea Artemis 3 nu va mai include o aselenizare, ci va testa capsula lunară pe orbită.

    Deşi aceste măsuri indică o abordare mai prudentă, NASA a prezentat obiective mult mai ambiţioase pe termen mediu pentru prezenţa sa pe Lună. Isaacman a subliniat că proiectul se va baza pe colaborarea cu parteneri internaţionali şi cu industria spaţială şi a avertizat că există riscul ca China să ajungă prima pe Lună dacă schimbările nu sunt implementate.

    Una dintre cele mai importante noutăţi este utilizarea energiei nucleare pentru propulsia sondelor interplanetare. Această tehnologie, testată până acum doar în laborator, ar putea reduce semnificativ durata călătoriilor către Marte, care în prezent durează aproximativ nouă luni.

    Misiunea Space Reactor 1 Freedom, programată pentru 2028, va testa pentru prima dată în spaţiul profund propulsia electrică bazată pe reacţii nucleare. La sosirea pe Marte, sonda va desfăşura mai multe elicoptere similare cu Ingenuity, care a zburat pentru prima dată pe o altă planetă în 2021.

    În ceea ce priveşte colaborarea cu European Space Agency, NASA a anunţat că va menţine în funcţiune Staţia Spaţială Internaţională până când vor exista alternative private. În acelaşi timp, proiectul staţiei orbitale lunare Lunar Gateway este pus în aşteptare, resursele urmând să fie redirecţionate către baza de pe suprafaţa Lunii.

    Isaacman a evitat să confirme anularea definitivă a acestui proiect şi a concluzionat că partenerii internaţionali ar prefera ca astronauţii lor să ajungă pe Lună, nu doar să o orbiteze.