BusinessMagazin

Blog

  • Zelenski: Mulţumesc României şi tuturor celor care ne ajută să combatem teroarea rusă

    Zelenski, alături de ministrul Apărării, Radu Miruţă, au vizitat Baza 86 Aeriană de la Feteşti, unde tineri români, dar şi ucraineni se antrenează pentru a deveni piloţi de avioane F-16.

    „M-am întâlnit cu membri ai armatei ucrainene care se antrenează la Centrul European de Instruire F-16 din România. Am discutat cu cadeţii despre detaliile şi condiţiile programului lor de instruire. Am discutat, de asemenea, despre provocările cu care se confruntă piloţii noştri şi despre modul în care statul poate contribui la rezolvarea acestora”, a scris Zelenski, joi noapte, pe X.

    Acesta a oferit câteva detalii privind etapele de instruire pe care le parcurg tinerii care se antrenează să devină piloţi.

    „La centru, băieţii noştri trec prin diferite etape de instruire, inclusiv teorie şi misiuni reale. Primii piloţi ucraineni şi-au început programul acolo în 2024, iar unii dintre ei efectuează deja misiuni de luptă pentru a respinge agresiunea rusă”, se arată în mesajul oficial publicat de Zelenski.

    Preşedintele Ucrainei a mulţumit, încă odată public, României, instructorilor de la Baza 86 Aeriană Feteşti, dar şi celorlalte naţiuni care au oferit sprijin Ucrainei în invazia la scară largă pornită de Rusia.

    „Mulţumesc României, instructorilor de la centru şi tuturor celor care ne ajută să ne apărăm şi să combatem teroarea rusă. Vom fi întotdeauna recunoscători Statelor Unite pentru oportunitatea de a consolida protecţia spaţiului nostru aerian cu avioane de vânătoare americane, precum şi Danemarcei, Olandei şi Norvegiei, care au transferat deja avioane în Ucraina”, a scris Zelenski.

    În cadrul vizitei oficiale în România, Zelenski s-a întâlnit cu preşedintele Nicuşor Dan. Cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic, dar şi mai multe documente care atestă cooperarea în domeniile apărării şi energiei.

    De asemenea, preşedintele Ucrainei s-a întâlnit şi cu premierul Ilie Bolojan.Cei doi oficiali au purtat discuţii despre proiecte comune, precum construirea de drone în România folosind expertiza ucraineană, dar şi importanţa respectării drepturilor minorităţilor române din Ucraina.

  • Ce poţi face în Bucureşti în acest weekend: muzică live, pieţe artizanale cu produse româneşti, târguri vintage, evenimente educaţionale, experienţe interactive cu patrupede

    Weekendul 13-15 martie îţi aduce un mix de activităţi interesante pentru a avea de unde alege: de la muzică live în aer liber, târguri de piese vintage, până la evenimente educaţionale sau chiar expoziţii interactive cu animăluţele tale preferate. Chiar dacă ai deja programul stabilit, s-ar putea să îţi schimbi planurile după ce descoperi ce evenimente te aşteaptă în acest weekend.

    1. PetExpo

    Dacă îţi plac animăluţele şi vrei să petreci puţin timp înconjurat de ele, „PetExpo 2026” este locul potrivit pentru tine. Evenimentul se va desfăşura weekendul acesta la ROMEXPO, Pavilion B2, şi va aduce pentru tine demonstraţii de dresaj, concursuri şi o mulţime de produse pentru animale de companie: de la accesorii şi hrană, până la jucării şi servicii dedicate patrupedelor.

    Târgul va avea loc sâmbăta şi duminica aceasta, pe 14 şi 15 martie, iar vizitatorii pot explora totul între 10:00 şi 18:00 şi se pot bucura de o experienţă interactivă şi distractivă alături de cei mai loiali prieteni. Preţul unui bilet de intrare este în valoare de 30 lei pentru adulţi, iar pentru elevi, studenţi sau pensionari, preţul unui bilet este mai redus, fiind în valoare de 15 lei. Dacă eşti student la Medicină Veterinară sau eşti chiar medic veterinar, intrarea este gratuită.

    1. „Slow Food Buzău meets Bucharest”– Piaţa Artizanilor

    Sâmbăta şi duminica aceasta, Buzăul se va întâlni cu Bucureştiul în cadrul unui eveniment ce aduce pentru prima dată în capitală conceptul de „Slow Food Earth Market”, care promovează un sistem alimentar bazat pe mâncare bună, curată şi corectă.  Evenimentul se desfăşoară la The Ark şi reuneşte peste 40 de producători artizanali din România, vinificatori şi chefi, oferind brânzeturi, conserve, patiserie, ingrediente locale şi băuturi produse regional. Aşa că, poţi veni alături de un prieten să degustaţi împreună vinuri bio, să descoperiţi preparate tradiţionale şi să participaţi la demonstraţii de gătit live realizate de chefi şi promotori ai gastronomiei locale.

    Accesul la eveniment este gratuit, iar evenimentul oferă şi oportunităţi de networking pentru profesioniştii din industria HoReCa, Network Meeting – Slow Food, programat sâmbătă, 14 martie, de la ora 16:00.

    1. Second Chance Yard Sale

    Dacă îţi place să răscoleşti printre haine şi să găseşti piese vintage sau accesorii vestimentare cu poveste, Second Chance Yard Sale este evenimentul care îţi va stârni numaidecât interesul. Târgul se desfăşoară pe 14 şi 15 martie, la Zeppelin Pub, în Bucureşti, şi aduce laolaltă nu doar haine şi accesorii, ci şi decoraţiuni, cărţi, obiecte handmade şi multe alte comori gata să fie descoperite.

    În cazul în care nu ai încă planuri, ai intrare liberă la târg şi poţi explora produse cu stil, negocia preţuri şi te poţi bucura de o atmosferă relaxantă şi prietenoasă, între 11:00 şi 17:00.

    1. EduArena

    Eşti interesant de oferte educaţionale, activităţi de formare şi diverse oportunităţi? Evenimentul „EduArena” aduce împreună la ediţia de anul acesta şcoli, licee, universităţi şi centre educaţionale şi oferă  informaţii despre programe, specializări şi activităţi practice, fiind dedicat în special elevilor şi studenţilor din toată ţara. Participanţii pot discuta direct cu reprezentanţii instituţiilor, pot participa la ateliere interactive, dar şi la conferinţe inspiraţionale sau momente artistice. În cadrul evenimentului va fi organizată şi o tombolă unde ai şansa să câştigi diverse premii.

    Mai mult decât atât, accesul este gratuit, iar evenimentul va avea loc pe 14 şi 15 martie, la Arena Naţională din Bucureşti, între orele 10:00 – 18:00.

    1. SoundArt Festival 2026

    Vrei să trăieşti muzica într-un mod inedit şi să întâlneşti diferite ritmuri experimentale? SoundArt Festival 2026 – Pax in Natura te aşteaptă cu două zile de concerte memorabile pe tine şi pe prietenii tăi. Pe 13 şi 14 martie, vineri şi sâmbătă, începând cu ora 20:00 la Quantic Club Bucureşti, vei avea ocazia să asculţi trupe româneşti şi internaţionale care combină diferite stiluri de la rock progresiv, la muzică alternativă şi chiar sunete electrizante, creând o experienţă audio‑vizuală unică. Dacă îţi place să asculţi muzică live, festivalul este locul perfect pentru tinerii care caută emoţie, energie şi o atmosferă creativă, în natură.

    Preţul unui abonament este de 250 lei în presale şi 300 lei la faţa locului, iar biletele pentru 13 martie sunt între 100–150 lei, respectiv pentru 14 martie între 195–250 lei, în funcţie dacă alegi să achiziţionezi biletul online sau la faţa locului.

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: ”Bula” de prosperitate continuă din Bucureşti s-a spart

    Aproape în orice ţară democratică exista perioade economice dificile, în care lipsa unui management competent la nivel de oraş sau de ţară duce la pierderi de bani, timp, energie şi investiţii. Într-un cuvânt: involuţie.

    E şi cazul Bucureştiului, care a fost administrat cu o “mână de fier” de actualul preşedinte. “Mâna” a plecat la Cotroceni şi “fierul” a ruginit. In afara de termie, unde s-a lucrat pe ici pe colo, personal cred ca orice bucureştean rezonabil nu poate să spună un al doilea lucru de succes, vizibil. Investitorii constată acelaşi lucru, fiind cei mai avizaţi.

    Zilnic constatam cu ochiul liber ca cel mai important oraş al României, în loc să se transforme în metropolă, a început să arate din ce în ce mai rău, mai ales în zonele frecventate de turişti, oricum foarte puţini la număr.

    Orice edil din lume vrea să aibă rezultate. Cat mai multe şi cat mai repede. Dar, ca să arăţi ceva concret, în afara de intenţii bune, ai nevoie de proiecte şi – pentru a fi implementate, de o echipă competentă şi… bani. Bani mulţi, miliarde, ca să schimbi fata comunităţii.

    Desigur, poţi să te bazezi pe fonduri europene şi credite până la un punct. Insa, adevărata prosperitate a unui oraş care se respectă vine din numărul şi puterea investitorilor care îşi focusează afacerile acolo, în orice domeniu.

    În ultimii 5 ani, din cauza luptelor politice dintre autoritatea centrală şi cea locală, în opinia mea, Bucureştiul a involuat şi nu văd o minune economică la orizont. Orice urmă de optimism păleşte în faţa lipsei acute de bani şi a blocajului administrativ.

    In opinia mea, cel puţin 5% din locuitorii Capitalei nu au nicio problema financiară în viitor, avand suficient capital pentru ei şi copiii lor. La fel şi cu autorităţile. Singurul şantier unde se lucrează la foc continuu şi sunt 4 macarale ridicate este noul spital SRI. Îl puteţi vedea oricând treceţi pe DN1, la intersecţia cu str. Jandarmeriei. Şi ei fac parte din cei 5%…

    Urmeaza niste ani dificili şi plini de provocări financiare. În actuala conjunctură economică internă şi internaţională, dacă Primăria Generala şi Guvernul nu găsesc soluţii concrete pentru finanţări masive ale proiectelor amânate, mi-e greu să cred ca vom vedea ceva spectaculos în viitorul cincinal.

    “Bula” economică a Capitalei, care a fost vizibilă la un moment dat, s-a spart. Acum, mulţi potenţiali investitori, de la antreprenori locali până la companii internationale mari, caută soluţii de ajustare a costurilor, nu de marire a averii sau de extindere a activităţii. Aş îndrăzni să spun ca pentru majoritatea bucureştenilor şi pentru multe firme înregistrate aici, anul 2026 poate fi crucial.

    Chiar si in acest context complicat, in multe domenii economice vor exista reale oportunităţi. Bani sunt, dar nu pentru toţi şi, cel mai grav, nu mai circulă în economie pentru dezvoltare. Capitala se afla in aceasta situatie. Lipsa de rezultate nu este o virtute în economia de piaţă, iar concurenţa internaţională dilueaza apetitul investitorilor pentru Bucureşti. Investitorii ne ocolesc şi oraşul se degradeaza incet, incet.

    Parafrazandu-l pe Marin Preda “daca dragoste nu e, nimic nu e” putem spune: daca investitori nu sunt, nici bani nu sunt.

     

    Dragos Dragoteanu este Manager Euroest Invest, CIPS – Certified International Property Specialist

  • Bolojan explică de ce statul nu poate opri scumpirea carburanţilor

    „Importăm peste două treimi din ţiţei şi produse petroliere. Creşterea preţurilor la nivel global se reflectă automat la benzinăriile din România”, a declarat Bolojan.

    Şeful Executivului a mai atras atenţia că o eventuală reducere a accizelor nu garantează ieftinirea la pompă: „Nu trebuie să ne ascundem, o scădere de acciză nu garantează scădere de preţuri, ci poate garanta creşterea unui adaos comercial. Trebuie să fim realişti şi să nu acţionăm ca nişte piromani economici”.

    Bolojan a precizat că Guvernul analizează zilnic situaţia pieţei şi modul în care conflictul din Orientul Mijlociu afectează transportul de ţiţei şi rafinăriile din zonă.

    „Sunt lucruri care depind de noi şi lucruri care nu depind de noi. Pentru partea pe care o putem controla, cum este gazul, am reuşit să oferim predictibilitate consumatorilor români. La celelalte hidrocarburi, dependenţa de importuri limitează capacitatea noastră de intervenţie”, a explicat prim-ministrul.

    Preţul la benzină şi motorină a început să crească din cauza crizei din Orient şi a perturbării lanţurilor de aprovizionare internaţionale. Premierul a asigurat că măsurile guvernamentale se concentrează pe limitarea creşterilor şi pe găsirea unor soluţii suportabile pentru cetăţeni, fără a repeta schemele de compensare aplicate în 2022.

     

     

  • Ilie Bolojan, despre creştere bugetului SRI: E o creştere importantă pe fonduri europene

    Întrebat de ce bugetul Serviciului Român de Informaţii a crescut, dar bugetele altor ministere, precum ministerul Sănătăţii s-au diminuat, premierul României a spus: „Abordarea este simplistă şi strict contabilă”.

    Potrivit lui Ilie Bolojan, unele instituţii au bugete mai mari deoarece gestionează proiecte finanţate din programe europene.

    „Trebuie să recunoaştem că sunt ministere care şi-au crescut bugetele sau autorităţi pentru că beneficiază de anumite linii de finanţare. Vă rog să verificaţi, de exemplu, Ministerul Apărării sau Ministerul Transporturilor, de exemplu, care au programe importante şi şi Serviciu Român de Informaţii are programe atât pe fonduri europene cât şi pe componenta de SAFE”, spune Ilie Bolojan.

    Prim-Ministrul a exemplificat: „De exemplu, achiziţie de elicoptere de tip utilitar, alte dotări care ţin atât de accesarea de fonduri europene cât şi de SAFE. Prin urmare, cumulând aceste sume în bugetul acestor instituţii, inclusiv SRI, şi la Ministerul Apărării e o creştere importantă pe partea de SAFE de câteva miliarde, la fel este la Transporturi de câteva miliarde, anumite ministere, cum sunt cel de Externe, care n-au avut, de exemplu, astfel de proiecte, în mod evident nu apare surplusul care apare la cei care au aceste fonduri”.

  • Nazare, despre bugetul pe 2026: Facem primul pas spre ieşirea din procedura de deficit excesiv

    Ministrul Finanţelor susţine că bugetul aprobat de Guvern este realist şi corect, care reflectă „cu adevărat priorităţile, dar în acelaşi timp şi posibilităţile pe care le are România în acest moment”.

    Alexandru Nazare spune că se prognozează o creştere economică de 1% şi o inflaţie de 6,5% pentru anul 2026.

    El a spus că investiţiile vor fi de aproximativ 164 de miliarde, o creştere semnificativă de la cele 138 de miliarde investiţii publice în anul 2025, cea mai mare parte a acestor investiţii fiind o creştere a fondurilor europene.

    „Foarte important de spus este că am avut de acomodat pentru bugetul anului 2026 o creştere la dobânzi de aproximativ 10 miliarde de lei şi o creştere a componentei de apărare de aproximativ 6 miliarde de lei, dar, în acelaşi timp, asigurând scăderea deficitului în termenii agreaţi cu Comisia Europeană la 6,2% componenta de deficit cash şi 6% componenta de deficit ESA”, a mai spus ministrul Finanţelor.

    El a spus că prin bugetul anului 2026 România face „primul pas decisiv din ieşirea de procedură de deficit excesiv”.

    „La finalul acestui an vom fi în traiectoria asumată cu Comisia Europeană de 6,2% şi, practic, închidem un ciclu în care am intrat la finalul anului 2024 cu deficitul 9,3%, ajungem la 6,2% acolo unde ar fi trebuit să fim şi, bineînţeles, realizăm, practic, un mare pas înainte mizând pe ieşirea din procedura de deficit excesiv în orizontul anului 2029 astfel încât să scăpăm de această ştampilă pe care am purtat-o aproape 10 ani”, a mai declarat Alexandru Nazare.

  • Ilie Bolojan, după aprobarea bugetului: Reducem deficitul fără să reducem investiţiile

    Premierul României, Ilie Bolojan, a  declarat, după adoptarea bugetului de stat pentru 2026, că proiectul are socul de a reduce deficitul bugetar fără a afecta investiţiile, punctând totuşi că planul a fost construit  într-un context economic  şi geopolitic dificil.

    „Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulenţele pe care le vedem pe pieţele externe, atât din punct de vedere al dobânzilor, care sunt foarte volatile, dar şi din punct de vedere al creşterii preţurilor la combustibil în general. Ţinând cont de aceste aspecte, am propus un buget echilibrat”, a declarat joi premierul Bolojan.

    Potrivit premierului, una dintre principalele provocări este reducerea deficitului bugetar, proces care presupune diminuarea cheltuielilor statului cu zeci de miliarde de lei.

    „Reducerea deficitului este o provocare pentru că înseamnă că trebuie, practic, să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte uşor, dar forma în care este propus urmăreşte atingerea acestui obiectiv”, spune Ilie Bolojan.

    Prim Ministrul a precizat că Guvernul urmăreşte şi menţinerea nivelului investiţiilor la un nivel ridicat, în ciuda eforturilor de reechilibrarea bugetară.

    „Pentru că acest an este un an de final de perioadă de absorbţie, aşa cum ştiţi, PNRR-ul se închide pentru toate ţările europene la sfârşitul lunii august, practic, anul acesta, bugetele de investiţii vor fi mai mari decât anul trecut, atât datorită componentelor care ţin de PNRR, de peste 10 miliarde de euro la care se adaugă cofinanţările noastre, dar şi datorită celorlalte componente care ţin de SAFE”, anunţă şeful Guvernului.

    O altă componentă a bugetului vizează reducerea cheltuielilor din administraţia publică, prin reforma administraţiei care prevedere reducerea cheltuielilor atât din aparatul central, cât şi din cel local cu 10%.

    „Să ne reducem pe fond cheltuielile de funcţionare ale statului în aşa fel încât sumele care sunt eliberate prin aceste reduceri să fie direcţionate către serviciile de bază, educaţie, sănătate, de exemplu, sau către zona de investiţii să ne permită relansare în anii următoare”, declară Bolojan.

    Privind pachetul de relansare economică, Ilie Bolojan anunţă: „prin pachetul de relansare, care va intra treptat în vigoare, prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiţii pentru ca economia României să fie aşezată pe nişte baze economice cât mai corecte”, adăugând că relansarea economică este o prioritate a bugetului: „O altă componentă importantă este partea de relansare economică şi acest buget în modul în care este construit, având nişte predicţii care sunt moderate”.

     

  • Afaceri de la Zero. Cum transformi un nume în brand. Care este povestea palincii Ilie Galben, care are în spate o istorie de peste 80 de ani şi astăzi este prezentă în restaurante din Cluj-Napoca, Bucureşti sau Braşov

    Ion Galben şi-a petrecut copilăria în Ilva Mică (judeţul Bistriţa-Năsăud) şi a stat lângă bunicul său, Ilie Galben, când se ocupa de mica distilerie din gospodărie. Anii au trecut, iar Ion Galben a avut mai multe încercări în antreprenoriat, în domeniul construcţiilor, iar în criza din 2008-2009 şi-a dat seama că trebuie să facă altceva. Aşa s-a întors la lucrurile pe care le-a învăţat în distilerie şi a pus numele bunicului său pe un brand de palincă – Ilie Galben.

      „În 2009-2010, atunci când am început noi demersurile de a face palincă, toate restaurantele cumpărau ţuică la negru. Era un business la care nu mă gândeam că va produce foarte mulţi bani, mă gândeam mai degrabă la un simbol, la un lucru făcut de dragul bunicului. Nu credeam la acel moment că peste 10-15 ani se va vinde ţuică legal în România”, a povestit Ion Galben în cadrul emisiunii ZF Afaceri de la Zero.

    Însă determinarea şi accentul pe calitate au făcut din Ilie Galben un brand care a răzbit chiar şi în această piaţă a băuturilor tradiţionale mai puţin fiscalizată. Practic, Ilie Galben a fost printre primele branduri din acest sector unde în fiecare sat există şi astăzi minimum o gospodărie care are propriul cazan de făcut ţuică. Dacă în primii ani familia Ilie a mers în acest domeniu fără vreun plan concret, Ilie Galben spune că de doi-trei ani au reuşit să traseze o strategie.

    „Nouă ni s-a părut Bucureştiul o piaţă interesantă, pentru că în Bucureşti nu toată lumea are un cazan acasă. După care ne-am dat seama că nu reuşim să furnizăm Bucureştiului tot ce ar trebui pentru că este departe. Aşa că am mers pe Cluj şi ne merge mai bine pentru că suntem mai aproape”.

    Astăzi, peste 90% din producţia Ilie Galben merge în restaurante şi baruri. Clujul aduce 50% din vânzări, însă brandul mai este prezent şi în locaţii din Bucureşti, Arad, Oradea sau Braşov.  Ion Galben este cel care se ocupă de distilare, iar soţia sa are grijă de relaţia cu clienţii. În procesul de producţie, Ion Galben încearcă să folosească cât de mult fructe locale. Are propria plantaţie de peri, iar rundele le cumpără din judeţul Bistriţa-Năsăud, caisele din Bihor iar gutuile din Argeş. Iniţial, în portofoliul Ilie Galben palinca se îmbutelia într-o sticlă pictată chiar de Ion Galben, care are la bază studii în arhitectură. 

    Antreprenorul povesteşte că dacă atunci când îmbutelia în sticle pictate vânzările erau de 2.000-3.000 de sticle pe an, din momentul în care a apărut sticla fără pictura, care este mai ieftin de produs, vânzările au crescut la 4.000-5.000 de sticle fără pictură şi la 1.000 de sticle cu pictură pe an.

    Mai departe, Ion Galben vrea să păstreze producţia de palincă la nivel artizanal şi spune că alege cu atenţie barurile şi restaurantele în care vinde produsele. Însă, nu se opreşte la palincă şi vinarc, ci vrea să lanseze un gin astfel că urmează să meargă în Arizona la un producător care realizează gin de 100 de ani. El spune că piaţa băuturilor alcoolice este una grea pentru micii producători pentru că practic se luptă cu marile corporaţii care au bugete de marketing foarte mari.

    „Dacă ai un buget mare prin care te promovezi, nu mai contează dacă ai o băutură bună sau nu. Însă, până la urmă eu cred că dacă faci un lucru bun, se va cunoaşte. Nu vei avea neapărat cel mai vândut brand, însă lumea va ştii că ai o băutură bună”.

  • Lukoil explică de ce nu renunţă la Trident din Marea Neagră, în care a investit deja 650 mil. USD

    Oficialii companiei Lukoil Overseas – una dintre cele patru entităţi de sub umbrela gigantului rus intrat sub supravegherea extinsă a statului român în contextul impunerii sancţiunilor internaţionale ca urmării a războiului din Ucraina – au detaliat, într-un amplu răspuns la solicitarea Mediafax, argumentele care stau la baza deciziei ferme de a continua proiectul de explorare a gazelor din zona românească a Mării Negre.

    Solicitarea Mediafax a fost transmisă înainte de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, cu scopul de a afla date economice concrete privind nivelul investiţiilor gigantului rus în România, şi mai ales privind acest proiect, după ce compania a depus la Tribunalul Bucureşti o acţiune în constatarea existenţei unui caz de forţă majoră.

    Este vorba de perimetrul EX-30 Trident, aflat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 km de ţărm, o concesiune în care Lukoil deţine pachetul majoritar, de circa 88%, restul acţiunilor fiind deţinute de producătorul naţional Romgaz, la care statul, prin Ministerul Energiei deţine 70% din acţiuni.

    Mai exact, ruşii de la Lukoil au deschis o acţiune în care pârâţi sunt Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) şi Romgaz, pentru a obţine recunoaşterea juridică a cazului de forţă majoră, acţiunea fiind înregistrată la instanţă pe 13 februarie, conform acţiunii ce poate fi văzută pe Portal.just.ro.

    Coincidenţa face, a transmis Lukoil în exclusivitate pentru Mediafax, că a fost înregistrată cu o zi după ce Executivul a adoptat proiectul de hotărâre de Guvern care prevede implementarea măsurii supravegherii extinse – după ce a reglementat cadrul de aplicare şi în cazul sancţiunilor internaţionale – în cazul activelor deţinute de Lukoil în România.

    Potrivit datelor furnizate în exclusivitate pentru Mediafax, de la momentul intrării în România, anul 2011, compania a investit în total aproximativ 880 de milioane de dolari.
    Aproximativ 630 de milioane de dolari din total au fost cheltuiţi pentru dezvoltarea proiectului Trident din Marea Neagră.
    Sumă estimată pentru finalizarea explorării în acest perimetru înseamnă încă 150 de milioane de dolari, pe lângă alte costuri de infrastructură logistică de aproximativ 300 de milioane de euro.
    De amintit că în octombrie expiră licenţa de explorare pentru perimetrul Trident, conform informaţiilor Mediafax.
    Trezoreria Statelor Unite ale Americii a anunţat pe 26 februarie o prorogare a termenului-limită de aplicare a sancţiunilor SUA în cazul activelor gigantului rus Lukoil. Astfel, noul termen până la care Lukoil trebuie să îşi vândă activele globale, dacă nu vrea să suporte sancţiunile SUA este 1 aprilie.

    Răspunsul integral al Lukoil:

    „Prezenţa Lukoil Overseas în România se bazează pe ideea de angajament pe termen lung, continuitate şi relevanţă strategică. Nu vorbim despre un investitor pe termen scurt sau o companie interesată de o prezenţă temporară în România, ci despre o companie care este prezentă pe piaţa românească de petrol şi gaze din amonte încă din 2011, care, de peste un deceniu, a realizat investiţii semnificative, a contribuit la menţinerea şi crearea de locuri de muncă şi a susţinut în mod concret obiectivul mai larg al securităţii energetice a României. Prezenţa sa în România s-a caracterizat prin consecvenţă, loialitate faţă de proiectele întreprinse şi disponibilitatea de a investi în termeni reali chiar şi în contexte dificile, marcate de incertitudine.

    Încă de la început, compania a funcţionat cu o viziune pe termen lung. Numai în primul său proiect de explorare (Rhapsody -n.r.), a investit aproximativ 250 de milioane de dolari, sumă care reflectă nu numai amploarea angajamentului său financiar, ci şi seriozitatea implicării sale. Aceste investiţii nu au fost de natură teoretică sau speculativă, ci au reprezentat un efort operaţional concret, o contribuţie reală la economia românească şi o dovadă clară a intenţiei de a asigura continuitatea activităţilor energetice importante din punct de vedere strategic, chiar şi în absenţa unor rezultate solide (având în vedere că primul proiect, în ciuda investiţiei iniţiale, nu a progresat).

    În total, investiţiile companiei au ajuns în prezent la aproximativ 880 de milioane de dolari. Acest nivel de expunere financiară evidenţiază profunzimea implicării sale şi măsura în care şi-a asumat deja riscuri semnificative, atât din punct de vedere financiar, cât şi operaţional.

    În acelaşi timp, proiectul de explorare EX-30 Trident se află încă într-o etapă în care fezabilitatea sa nu a fost confirmată definitiv. Cu alte cuvinte, în ciuda resurselor foarte semnificative deja investite, proiectul necesită încă lucrări suplimentare, evaluări suplimentare şi capital suplimentar pentru a putea avansa cu implementarea. Se estimează că vor fi necesare investiţii suplimentare de peste 150 de milioane de dolari pentru finalizarea lucrărilor de explorare şi evaluare (reiterăm că finalizarea explorării nu garantează descoperirea efectivă a rezervelor comerciale de gaze). Dacă rezervele de gaze sunt confirmate, vor fi necesare investiţii suplimentare de milioane de dolari pentru dezvoltarea câmpului.

    Cu toate acestea, importanţa acestui demers depăşeşte sfera strict comercială. Dacă proiectul se dovedeşte fezabil şi poate continua, impactul său va depăşi interesul imediat al companiei şi va avea relevanţă directă pentru interesul naţional. Un astfel de proiect ar asigura continuitatea într-un sector critic de aprovizionare cu gaze şi ar contribui în mod semnificativ la securitatea energetică a României pentru următorii 30 de ani.

    În ciuda tuturor acestor provocări, compania nu s-a retras din proiect. Dimpotrivă, la sfârşitul lunii septembrie, a început procesul de mobilizare a echipamentelor şi serviciilor necesare pentru finalizarea activităţilor de explorare, demonstrând încă o dată că abordarea sa era una de continuitate, nu de retragere. În colaborare cu contractanţii şi partenerii contractuali, s-a angajat o investiţie suplimentară de 30 de milioane de dolari, iar operaţiunile de foraj au fost programate pentru februarie 2026. Acesta a fost un pas concret şi substanţial, care a demonstrat că proiectul nu se afla doar la nivelul discuţiilor teoretice d e sau al intenţiilor declarative, ci avansa efectiv, prin angajamente financiare şi operaţionale reale, către etapa de execuţie.

    Punctul de cotitură a venit odată cu impunerea sancţiunilor internaţionale de către Statele Unite (OFAC) şi Regatul Unit (OFSI). Impactul acestor sancţiuni a fost imediat şi profund, nu numai prin presiunea juridică şi comercială pe care au generat-o, ci şi prin climatul de incertitudine pe care l-au creat. Părţile implicate s-au confruntat cu o situaţie în care derularea practică a proiectului a devenit neclară, iar lipsa de previzibilitate a afectat în mod direct încrederea operaţională necesară pentru a continua. În acest context, partenerii contractuali cheie aflaţi în etapa finală de dezvoltare s-au retras din contract. Această retragere nu s-a datorat lipsei de angajament, pregătire sau rea voinţă din partea companiei, ci unui context extern care a făcut continuarea proiectului considerabil mai complexă, dar nu imposibilă.

    Chiar şi în aceste circumstanţe, Lukoil Overseas nu a abandonat proiectul. Dimpotrivă, a continuat să acţioneze în mod responsabil şi să suporte costurile menţinerii acestuia într-un context deosebit de dificil, chiar dacă se confruntă în continuare cu un mediu ostil şi cu o presiune semnificativă. Compania şi-a păstrat personalul şi resursele, a continuat să plătească salariile şi a căutat în mod activ forme alternative de cooperare şi soluţii viabile pentru a permite continuarea proiectului.

    Într-un context în care independenţa energetică, rezilienţa şi stabilitatea aprovizionării pe termen lung au devenit obiective esenţiale, continuarea unui astfel de proiect nu este doar o miză corporativă, ci una direct legată de interesele economice şi strategice ale statului român.

    Prin urmare, avem de-a face cu o companie care a demonstrat deja loialitate, seriozitate şi angajament pe termen lung prin investiţii substanţiale, implicare operaţională constantă într-un context fără precedent şi crearea şi menţinerea constantă a locurilor de muncă pentru cetăţenii români. Ea a rămas prezentă chiar şi atunci când proiectul a devenit mai dificil, mai incert şi mai costisitor de susţinut. Obiectivul companiei nu a fost niciodată să se retragă, ci să continue. Toate eforturile sale au vizat menţinerea proiectului în viaţă, protejarea valorii deja create, conservarea muncii şi a investiţiilor deja realizate şi menţinerea posibilităţii ca această iniţiativă strategică să genereze în cele din urmă beneficii pe termen lung pentru economia şi securitatea energetică a României”.

  • Businessul frumuseţii. Câţi bani lasă lunar românii în saloanele de înfrumuseţare

    Românii alocă tot mai mult din bugetul personal pentru servicii de înfrumuseţare şi îngrijire, într-o piaţă care a trecut în ultimii ani de la servicii ocazionale la o rutină constantă de întreţinere. În medie, un client cheltuie între 4.000 şi 7.000 de lei pe an pentru servicii precum tuns, coafat, manichiură, tratamente faciale, epilare definitivă sau proceduri corporale, potrivit estimărilor făcute de reţeaua El Studio. 

    Dacă în urmă cu un deceniu majoritatea clienţilor apelau la salon înaintea unor evenimente speciale, astăzi vizitele sunt tot mai frecvent parte dintr-o rutină lunară. Românii includ în programul lor obişnuit nu doar servicii pentru păr sau unghii, ci şi proceduri pentru îngrijirea pielii, tratamente pentru scalp sau servicii corporale. Astfel, o singură persoană consumă în medie patru – cinci servicii în acelaşi salon.

    „Aproximativ 70% dintre clienţii noştri vin pentru întreţinere constantă, nu doar înaintea unui eveniment special. Îngrijirea a devenit parte din rutina lunară, la fel ca sportul sau alimentaţia echilibrată. Este o investiţie în încredere, în starea de bine şi în modul în care alegi să fii perceput”, spune Cristian Cosat, fondator şi general manager al El Studio Group.

    Unul dintre motoarele de creştere ale pieţei este segmentul masculin. În ultimul deceniu, numărul bărbaţilor care apelează la servicii de îngrijire personală a crescut de aproximativ cinci ori, potrivit reprezentanţilor din industrie.

    Dacă în trecut tunsul era aproape singurul serviciu accesat, astăzi bărbaţii aleg dintr-o gamă mult mai largă: tratamente pentru scalp, proceduri pentru ten, epilare definitivă sau servicii personalizate de întreţinere.

    Creşterea cererii se vede şi în volumele de clienţi procesate de marile reţele de saloane. El Studio Group, unul dintre jucătorii din piaţă, a înregistrat o creştere medie de aproximativ 20% pe an a numărului de clienţi. Fiecare salon din reţea deserveşte zilnic între 100 şi 130 de persoane, ceea ce înseamnă aproximativ 40.000 de vizite pe an pentru o unitate şi peste 400.000 de vizite anual la nivelul întregii reţele.

    Datele arată că piaţa serviciilor de înfrumuseţare evoluează către un model similar celui din industria wellness: clienţii nu mai caută doar un serviciu punctual, ci experienţe complete de îngrijire, în care mai multe tipuri de tratamente sunt integrate în aceeaşi vizită. Pe fondul acestei schimbări, operatorii din industrie investesc în extinderea portofoliului de servicii şi în tehnologii noi. 

BusinessMagazin