Blog

  • ZebraPay merge la Billa

    Deocamdata, este vorba despre trei magazine Billa, la care se
    adauga alte cateva din retelele Kaufland, Auchan, Cora si
    Carrefour. Compania care si-a inceput activitatea pe piata locala
    anul trecut numara peste 60 de terminale in 20 de orase din tara si
    anuntase anterior ca are in plan sa atinga o cifra de ordinul
    sutelor sau chiar miilor de terminale pana la finalul acestui
    an.

    “Prin intermediul acestor terminale, clientii pot realiza
    diverse operatiuni cu plata instant, cash. Se pot efectua momentan
    reincarcari ale cartelelor de telefonie mobila, se pot cumpara
    bilete CFR sau tonuri de apel pentru telefonul mobil, iar in viitor
    vor putea fi achitate facturi si achizitionate jocuri, programe
    informatice sau abonamente la ziare si reviste”, sustine Radu
    Ciorbea, directorul general al companiei.

    Anul acesta ar putea trece prin terminalele companiei cateva
    milioane de euro, potrivit unor estimari anterioare ale lui
    Ciorbea, in cea mai mare parte din reincarcarea electronica a
    cartelelor de telefonie mobila, in conditiile in care, din intreaga
    piata de 2,8 de miliarde de euro a telefoniei mobile, cam 35%
    inseamna venituri din cartele preplatite. Pe acest segment,
    competitia este deja destul de stransa, companii care permit plati
    electronice prin terminale de tip POS disputand deja de cativa ani
    o felie din piata de cartele preplatite, din care mai mult de
    jumatate inseamna reincarcari electronice, iar restul vanzare de
    cartele razuibile.

  • Topul celor mai scumpe huse pentru iPhone (GALERIE FOTO)

    Cea mai scumpa husa pentru iPhone este GNG Golden Delicious,
    potrivit most-expensive.net.
    Creata din aur de 18 karate, fibra de carbon si 200 de diamante,
    husa costa peste 100.000 de dolari. De asemenea, printre cele mai
    scumpe huse pentru telefonul Apple se gaseste si o serie de patru
    modele creata de catre Louis Vuitton.

  • Boc i-a spus lui Merkel ca statul isi va achita datoriile la firme germane si va mentine cota de 16%

    “In ceea ce priveste cadrul care vizeaza dezvoltarea mediului de
    afaceri, Romania va continua sa promoveze trei masuri importante
    care vizeaza sustinerea atragerii investitorilor germani in tara
    noastra: mentinerea cotei unice de impozitare la 16%, neimpozitarea
    profitului reinvestit, adoptarea legii parteneriatului
    public-privat ce va permite dezvoltarea unor importante proiecte
    comune romano-germane pentru modernizarea infrastructurii din
    Romania”, a spus Boc, la sfarsitul intalnirii cu Angela Merkel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poti avea o reducere la Casco de 25%. Care sunt criteriile asiguratorilor

    Proprietarii de masini care vor sa isi cumpere Casco in aceasta
    perioada au sanse sa obtina reduceri de pana la 25%. Conditiile
    pentru ca soferii sa obtina discountul sunt legate, printre altele,
    de “prudenta si responsabilitatea” in trafic, modelul masinii,
    varsta soferului, dar si de dotarea cu anvelope de iarna.

    Confruntate cu reduceri de doua cifre ale vanzarilor de polite
    Casco, mai ales in prima parte a anului, companiile de asigurari
    incearca sa atraga noi clienti pe acest segment auto. “Companiile
    de asigurari ofera reduceri la politele Casco diferentiate pe
    anumite caracteristici ale autovehiculului, pe varsta soferului,
    tinand cont si de daunalitatea inregistrata. De exemplu, daca la
    modelul Touareg rata daunalitatii este mica, de 1%, atunci compania
    poate decide sa ofere o cota redusa la Casco”, a explicat Bogdan
    Andriescu, presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de
    Intermediere si Consultanta in Asigurari.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.

  • Google lucreaza la o harta a inflatiei care sa arate evolutia zilnica a preturilor

    Hal Varian, economistul sef al companiei care detine cel mai
    popular motor de cautare de pe internet, spune pentru Financial
    Times ca datele economice pot fi colectate mult mai usor online
    decat metodele actuale care presupun inregistrarea preturilor
    direct din magazine, si pe baza lor publicarea unui indice o data
    pe luna, adesea cu o intarziere de cateva saptamani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Investitiile in malluri, mai mari decat cele in fabrici sau in centrul Renault de la Titu

    Sun Plaza si Cocor in Bucuresti, Atrium Center la Arad, primul
    parc comercial din Severin si primul mall din Baia Mare, Gold
    Plaza, a carui inaugurare este programata pentru 4 noiembrie,
    reprezinta noutatile anului pe piata centrelor comerciale.

    De partea cealalta, fabrica Procter & Gamble din Urlati a
    costat 100 de milioane de dolari, mai putin decat mallul din Baia
    Mare, in timp ce Renault a investit pana acum in centrul de testare
    de la Titu mai putin decat au alocat austriecii de la Sparkassen
    pentru mallul Sun Plaza din Bucuresti.

    Detalii pe
    www.zf.ro
    .

  • Legea salarizarii, batuta in cuie saptamana viitoare. Vezi care sunt scenariile discutate in coalitie

    – Varianta UDMR: O crestere etapizata a salariilor sub 1.000 de
    lei. Cele care depasesc acest prag sa se majoreze doar cu
    12%.
    – Varianta PD-L: O majorare salariala de 14% pentru toti bugetarii,
    de sus pana jos.
    – Varianta UNPR: O majorare salariala de 15%. UNPR ar putea sa
    sustina, pana la final, varianta grupului minoritatilor nationale,
    cu cateva mici retusuri, ne-a precizat Varujan Pambuccian.
    – Varianta grupului minoritatilor nationale: Cei care au sub 1.000
    de lei pe luna sa vor primi numai in 2011 o suma de bani, “o
    compensatie” conjucturala, urmand ca toate salariile sa fie
    indexate cu 12,5%.

    Detalii pe
    www.gandul.info
    .

  • Cinci sau zece ani? Cand va functiona reciclarea la romani

    “Cand ne referim la colectarea selectiva a gunoiului, nu putem
    vorbi mereu cu <trebuie sa>. E ca in Germania. Cand ti se
    spune ca trebuie sa te distrezi, parca nu mai ai niciun chef de
    petrecere.” Gluma profesorului Michael Braungart, doctor in chimie,
    urmareste sa schimbe perspectiva asupra intregului fenomen al
    reciclarii, respectiv trecerea de la eficienta la eficacitate.
    Acestea au fost coordonatele celei de-a cincea editii a Congresului
    International PRO Europe, organizat in prima saptamana a lui
    octombrie la Bruxelles.

    “La douazeci de ani de la implementarea primelor principii de
    responsabilitate pentru deseurile de ambalaje in Europa, ne
    indreptam acum catre o economie verde”, a declarat, in cadrul
    evenimentului, comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik. 400
    de milioane de europeni au acces la colectarea selectiva, ceea ce e
    de fapt punctul de start de unde incepe procesul reciclarii. PRO
    Europe, organizatia care se ocupa cu gestionarea reciclarii
    deseurilor de ambalaje, grupeaza 33 de tari, din care face parte si
    Romania. Comisarul sustine ca esenta acestui succes consta in aceea
    ca sistemele de extindere a responsabilitatii producatorilor de
    ambalaje sunt sub controlul industriei, lucreaza pentru industrie,
    functionand pe un principiu non-profit. “Doar astfel de organizatii
    se pot asigura ca la nivel operational, colectarea, sortarea si
    reciclarea se fac in cel mai eficient mod, atat economic, cat si
    din punctul de vedere al mediului.”

    In Romania functioneaza cinci astfel de organisme: Eco-Rom
    Ambalaje, Eco-X, Environ, Intersemat si Sota Grup. Sunt de fapt
    organizatii care trebuie sa se asigure ca duc la indeplinire
    obiectivele legale de valorificare si reciclare a deseurilor de
    ambalaje pentru toate companiile afiliate. Ele preiau din
    atributiile producatorilor de ambalaje si actioneaza ca o interfata
    intre acestea, pe de-o parte, si colectori si reciclatori, de
    cealalta parte.

    Daca in zona companiilor, ratele de reciclare se mentin la nivelul
    indeplinirii obiectivelor pentru 2007, in ce priveste populatia,
    care produce mai bine de 60% din cantitatea de deseuri, un procent
    nesemnificativ este revalorificat. Iar progresele se vad putin spre
    deloc. Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, Henri Meirsonne,
    presedintele PRO Europe, spune ca unul dintre avantajele Belgiei e
    ca a inceput cu 20 de ani inaintea noastra. In plus, “in Occident,
    initiativa a venit din partea mediului privat, evident cu sprijinul
    autoritatilor, care au stabilit cadrul legal. Am discutat cu
    ministrul mediului din Romania si sprijin exista, dar problema
    apare in comunicarea cu autoritatile locale”, explica Meirsonne.
    Seful organizatiei sustine ca intre-ruperile apar intre
    transpunerea etapelor de la centru catre teritoriu. Mai exact,
    trebuie stabilite procente de acoperire a localitatilor din tara de
    la an la an. “In Romania, doar o mica parte din tara are colectare
    selectiva. Sper ca Europa sa fie suficient de intelegatoare in ce
    priveste eventualele sanctiuni impuse in cazul nerespectarii
    obligatiilor, dar, in acelasi timp trebuie sa se asigure si ca tine
    sub control problema coruptiei”.

    O alta problema pe care o identifica Meirsonne e aceea ca exista
    cinci organizatii care preiau sarcinile producatorilor de ambalaje,
    fata de Belgia, unde exista una singura. Aceasta face colectarea
    mult mai fezabila si mai usor de supravegheat. “Ideea de a crea
    competitie este gresita. Mai ales ca vorbim de organizatii
    non-guvernamentale si non-profit. Concurenta trebuie sa existe in
    zona colectorilor si reciclatorilor si atat”, adauga seful PRO
    Europe.

    Aceeasi viziune o impartaseste si William Vermeir, managing
    director al Fost Plus, compania belgiana de care vorbea mai sus
    Meirsonne. “Cand faci afaceri, e nevoie de competitie. Dar
    extinderea responsabilitatii producatorilor e mai mult de atat, e o
    economie verde. E nevoie de concurenta, dar la nivel de prelucrare
    a deseurilor, nu in intermedierea dintre producatori si
    reciclatori.” Sisteme de acest fel functioneaza deja in Belgia,
    Franta, Spania, Portugalia si Austria, iar Romania va avea unul
    functional in zece ani, spune Vermeir.

    Am discutat despre ipoteza celor doi oficiali cu Ionut Georgescu,
    directorul Directiei Gestiune Deseuri si Substante Periculoase din
    cadrul Ministerului Mediului si Padurilor. Fara sa fie definitiva,
    viziunea sa nu e foarte diferita. “In acest moment, piata
    romaneasca este concurentiala la nivelul preluarii de
    responsabilitate din partea producatorilor.

    Cea mai parte dintre ei sunt intr-o anumita schema, iar in
    majoritatea tarilor europene exista mai multe organizatii”,
    constata Georgescu, adaugand ca e destul de dificil sa obligi
    producatorul sa aleaga una singura. “Avem totusi obligatii de
    indeplinit pe partea de deseuri, iar in acest sector luam in calcul
    varianta belgiana, aceea de a avea numai doua organizatii, una
    pentru cetateni si una pentru companii.” Cei din minister nu sunt
    insa hotarati in acest moment, dat fiind ca asteapta rezultatele
    unui studiu care sa analizeze toate avantajele si dezavantajele
    unui asemenea sistem.

    “Personal, consider cele mai bune sistemele belgian si austriac,
    insa nu trebuie sa luam totul mot-a-mot”, spune oficialul.
    Planurile sunt ca pana la finele anului sa se incheie analiza, iar
    pana la finele lui 2011 sa se schimbe legislatia. Potrivit
    acordului cu Bruxellesul, la finalul anului 2015, Romania trebuie
    sa aiba infrastructura de colectare selectiva la nivel national.
    Trebuie sa vedem cine o va face, spune Georgescu, “mai ales ca
    primariile se confrunta cu lipsa de fonduri, iar operatorii de
    salubritate nu apar in legislatia europeana”. Costurile nu pot fi
    totusi repartizate in totalitate pe seama cetateanului, cat timp,
    “daca adopti colectarea selectiva, trebuie sa platesti mai
    putin”.

    2015 pare totusi departe, insa, potrivit sefului de la Deseuri, in
    acest moment, circa trei milioane de cetateni au acces la
    infrastructura de colectare selectiva in stare incipienta. Numarul
    pare insa exagerat specialistilor din industrie

  • Romania, prea mica pentru marele low-cost

    “Nu am fost primiti cu bratele deschise in Romania. De aceea am
    ales doar doua aeroporturi mici, care au inteles importanta unei
    curse Ryanair.” Acesta era raspunsul dat la lansarea Ryanair in
    Romania, in aprilie 2008, de Tomasz Kulakowski, pe atunci director
    de vanzari al Ryanair pentru Europa Centrala si de Est, la
    intrebarea de ce nu au ales sa zboare din Bucuresti si au preferat
    Arad si Constanta. In toamna lui 2010, Ryanair nu mai zboara nici
    de la Arad, ci doar de la Constanta. In paralel, Ryanair devenea
    lider pe piete precum Polonia si cucerea pas cu pas tarile Baltice
    sau Ucraina.

    Cu alte cuvinte, veni, vidi si mai putin vici. Cam asta au facut
    gigantii europeni ai aviatiei low-cost, care au intrat pe piata
    romaneasca in urma cu cativa ani, in plin boom economic, plini de
    planuri marete, dar nu au reusit in timp sa se impuna la fel cum au
    facut-o in partea de vest a continentului si chiar si in alte state
    din Europa Centrala si de Est. Pe de alta parte, companii mai mici,
    dar mai apropiate din punct de vedere geografic, au reusit sa-si
    adjudece o felie mai mare din piata romaneasca si sa isi spuna
    cuvantul in fata unor operatori cu traditie, asa cum sunt easyJet,
    Ryanair sau Germanwings. Asadar, in anii trecuti, “finala” pe piata
    locala s-a jucat intre un operator cu capital romanesc, Blue Air,
    si unul maghiar – Wizz Air. Finala continua si astazi, doar ca Blue
    Air nu mai tureaza asa de tare motoarele, scuzandu-se prin faptul
    ca a fost afectat de criza, ca nu mai poate plati ratele la leasing
    si ca e mai bine sa zboare cu 4 avioane si aproximativ 15
    destinatii in minus decat sa aiba pierderi irecuperabile.


    Slabirea Blue Air ar putea lasa asadar cota de piata libera pentru
    mai marii low-costului. Dar de ce nu s-au dezvoltat acestia in
    Romania pana acum?

    Motivul principal tine de costurile de operare pe aeroporturi. Daca
    pe Aeroportul International Aurel Vlaicu – Baneasa, taxa de
    pasageri este de 7 euro de persoana, in Insulele Canare, spre
    exemplu, aceasta este zero. Si, chiar daca taxele nu sunt nule,
    unor companii de calibrul Ryanair, spre exemplu, li se ofera
    diverse facilitati, asa cum s-a intamplat recent in Bulgaria.
    Pentru prima cursa operata de pe aeroportul din Plovdiv, Ryanair
    plateste taxe de aterizare mai mici decat in cazul altor companii,
    inclusiv mai mici decat cele platite de compania nationala Bulgaria
    Air – care a facut si destul de multa galagie pe aceasta tema.

    Operatorii low-cost nu au nimerit autoritati la fel de prietenoase
    si in Romania. “Extinderea pe piata locala este blocata de
    costurile ridicate de operare de pe aeroporturi. Anul acesta,
    volumul total de pasageri al companiei Ryanair va creste cu peste 7
    milioane, insa aceasta crestere va veni din afara Romaniei, unde
    costurile de operare sunt semnificativ mai mici, iar in unele
    cazuri chiar nule”, declara Melisa Corrigan, director de marketing
    si vanzari in cadrul Ryanair, la finalul lunii august, la un
    eveniment desfasurat la Constanta, prin care compania irlandeza
    celebra succesul celor doua rute pe care le opereaza de pe
    Aeroportul Mihail Kogalniceanu, singurele pe care le mai are in
    portofoliu, de altfel. Cand a intrat pe piata romaneasca, in 2008,
    Ryanair a inaugurat, pe langa rutele de pe aeroportul constantean,
    si un zbor din Arad. Ulterior, a renuntat la aceasta ultima cursa
    dupa numai patru luni de operare, in urma unor neintelegeri cu
    autoritatile locale.

    Motivul costurilor ridicate de operare il invoca si reprezentantii
    de la easyJet. “Initial, cand am venit in Romania, am lansat trei
    rute din Bucuresti, insa rezultatele nu au fost pe masura
    asteptarilor, motiv pentru care am anulat cursa catre Londra. Nu am
    reusit sa ajungem la un acord cu Aeroportul Baneasa, cel catre care
    ne indreptasem in prima faza. Pe de alta parte, Aeroportul Otopeni,
    de unde operam in prezent, desi este mai atractiv din punctul de
    vedere al infrastructurii, percepe costuri de operare mai mari”, a
    declarat pentru BUSINESS Magazin Peter Voets, marketing manager
    pentru Elvetia, Austria si Europa de Est in cadrul easyJet. In
    prezent, compania low-cost britanica opereaza din Romania doua rute
    – Milano si Madrid, insa, din cauza costurilor de operare mari, nu
    are in plan sa introduca noi zboruri, cel putin nu pentru moment.
    easyJet a transportat in relatia cu Romania aproape 200.000 de
    pasageri in anul 2009, fata de peste 1,5 milioane, cati au
    transportat Wizz Air sau Blue Air.

    De altfel, niciuna dintre marile companii low-cost occidentale nu
    si-a anuntat planuri de a se extinde in continuare pe piata locala,
    dar nici de a iesi de pe aceasta. Un exemplu in acest sens sunt
    britanicii de la easyJet. “Nu luam in considerare posibilitatea
    unui exit de pe piata romaneasca, avand in vedere ca suntem
    multumiti de cele doua rute pe care le operam in prezent. Pentru
    moment, planurile noastre de dezvoltare se concentreaza pe rutele
    cu cerere mare, pentru care traficul este garantat si costurile
    sunt scazute. Romania nu ofera o optiune tocmai ieftina, iar
    costurile de oportunitate pentru a opera pe aceasta piata sunt
    ridicate”, explica Peter Voets. In ceea ce priveste potentialul
    pietei romanesti, marii operatori low-cost recunosc ca acesta este
    destul de mare, insa insuficient exploatat. “Acest lucru se poate
    observa si din simplul fapt ca noi operam doua curse pe un singur
    aeroport. Am putea face mult mai multe lucruri daca am beneficia de
    costuri de operare pe aeroporturi mai mici”, sustine Daniel De
    Carvalho, reprezentant al Ryanair, companie ce a transportat din si
    catre Romania 44.000 de pasageri in 2009, extrem de putin raportat
    la volumul de pasageri la nivel mondial al operatorului, care s-a
    ridicat la 67 de milioane in 2009. Estimarile pentru anul acesta
    indica o crestere de aproape 10%, pana la 73,5 milioane de
    pasageri.

    Aceeasi parere o impartaseste si Attila Dankovics, director de
    marketing, vanzari si comunicare pentru Wizz Air. “Romanii continua
    sa calatoreasca, dar, din cauza climatului economic, sunt mai
    atenti la modul cum isi cheltuiesc banii si prefera sa obtina cele
    mai bune servicii la cele mai mici preturi.” Pentru Wizz, Romania
    este a doua piata, dupa marimea operatiunilor. Din acest motiv, si
    anul acesta compania ungara a continuat sa se dezvolte, lansand noi
    rute de pe toate bazele aeriene de pe care opereaza. Astfel, au
    fost inaugurate rute din Bucuresti catre Pisa, Cuneo-Torino,
    Zaragoza si Weeze-Düsseldorf. De asemenea, aceleasi rute externe au
    fost lansate si de pe aeroportul din Cluj-Napoca, la care se adauga
    destinatiile Alicante si Palma de Mallorca. Pe aeroportul
    timisorean a fost adaugata doar o singura cursa: Forli
    Bologna.

    Dupa o prezenta timida in 2006, cand Wizz Air a transportat doar
    17.000 de pasageri, compania ungara low-cost a ajuns anul trecut la
    un trafic de 1,65 milioane de pasageri in relatia cu Romania.

    Cele mai rentabile rute pentru operatorii aerieni prezenti pe
    piata romaneasca sunt cele catre Italia si Spania, atat datorita
    “legaturilor culturale”, asa cum spune Attila Dankovics de la Wizz
    Air, cat mai ales numarului mare de romani plecati la munca in cele
    doua state. Numai Germanwings iese din acest tipar, compania
    germana, divizie low-cost a gigantului aerian Lufthansa, avand
    curse numai catre Germania. Trei la numar, mai exact: Köln,
    Stuttgart si Berlin (baze ale operatorului neamt), toate fiind
    operate de pe aeroportul Baneasa din Bucuresti.

    In ceea ce priveste viitorul, dezvoltarea curselor interne va fi
    una dintre prioritatile transportatorilor aerieni, chiar daca pana
    acum tentativele in acest sens au esuat, crede Sorin Ionescu,
    managing partner al companiei de consultanta si management Fivestar
    Hospitality. Si asta pentru ca turismul romanesc se va dezvolta,
    iar varianta rutiera nu este tocmai una la indemana pentru
    potentialii turistii: “Lipsei de infrastructura rutiera nu i se
    poate raspunde decat cu o dezvoltare a retelei de zboruri interne.
    Investitiile in aeroporturi sunt mult mai usor si mai rapid de
    facut. Cred ca una din cheile succesului turismului in Romania este
    legata de infiintarea cat mai multor zboruri low-cost intre marile
    clustere turistice ale tarii. Aceasta este una dintre masurile
    necesare, care sa vina sa sustina noul brand turistic al Romaniei,
    care se adreseaza exploratorilor, calatorilor cu discernamant,
    celor care au experienta mai mare de calatorie decat media”.

    Pe de alta parte, low-costurile straine nu au fost tocmai multumite
    de rezultatele pe segmentul curselor interne. Cel putin nu pana
    acum. Cei de la Wizz Air au avut o astfel de tentativa in 2008, pe
    relatia Bucuresti-Cluj, insa si-au dat seama ca asemenea zboruri nu
    sunt conforme cu modelul lor de business. “Operam doar pe aeronave
    mari, Airbus A320 cu 180 de locuri. O ruta interna presupune
    aeronave mai mici si o frecventa ridicata a zborurilor. In momentul
    de fata identificam oportunitati mai bune pe rutele
    internationale”, precizeaza Dankovics, reprezentantul Wizz Air. {i
    Blue Air, singurul low-cost romanesc, si-a incercat sansa cu
    zborurile interne, dar la inceputul lui august a renuntat, din
    cauza gradului scazut de ocupare a aeronavelor.

    Chiar daca s-a mai eliberat loc pe piata, nimeni nu se grabeste
    deocamdata sa il ocupe. Operatorii au nevoie de efervescenta, de
    locuri unde calatoresc zilnic mii de oameni, unde exista
    dezvoltare. Cum deocamdata in Romania nu creste nimic, si piata
    low-cost va ramane la indemana celor care vor indrazni sa dezvolte
    sperand in viitor sau macar a celor care se vor mentine.

  • De ce se scumpeste mancarea. Cum scot profituri grase „baietii flamanzi”

    In primele noua luni din 2010 mancarea s-a scumpit, in medie, cu
    6,25%, in ciuda faptului ca un consum mai mic, datorat scaderilor
    salariale si somajului, ar fi trebuit sa duca la scaderea
    preturilor la raft. Intrebati de gandul cine a scumpit mancarea si
    de ce, reprezentantii industriei alimentare, fie ca este vorba
    despre producatori, procesatori sau marile retele comerciale,
    sustin ca nu ei, sau, daca au efectuat totusi majorari, se “apara”
    spunand ca si ei trebuie sa dea mai mult, pe materia prima, pe
    energie electrica, gaze sau pe transport.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info