BusinessMagazin

Blog

  • Profesorul serviciilor excelente sau cum să fii simultan filosof, şofer de camion şi bunică

    L-am întrebat, a răspuns, am reacţionat, iar el m-a corectat. Ron Kaufman nu iartă cuvântul „a încerca”, pentru că, spune el, „cuvintele ne ţin fie blocaţi, fie ne împing spre acţiune”. În spatele mustrării amicale se află filosofia unui om care predă, am putea spune, despre modul în care serviciile, educaţia şi tehnologia pot schimba o societate.

    În timpul interviului cu Ron Kaufman, am repetat, de câteva ori, formularea „am să încerc”, ca răspuns la unele dintre îndemnurile lui. Acest lucru nu a trecut neobservat. Interlocutorul meu m-a mustrat ca un profesor, cu blândeţea dar şi fermitatea celui care ştie ce vrea să transmită. „Fă sau nu fă. Nu există «a încerca»”, mi-a spus, citându-l pe Yoda din Star Wars. A fost, poate, unul dintre puţinele momente în care am simţit că cel pe care îl intervievez îmi schimbă pe loc un reflex de limbaj – şi, odată cu el, o stare de gândire. „Cuvintele pe care le folosim ne ţin fie blocaţi, fie ne împing spre acţiune”, a adăugat. Am înţeles atunci şi de ce. Ron Kaufman trăieşte după propriul dicton: „Gândeşte ca un filosof. Vorbeşte ca un şofer de camion. Predă ca o bunică”.

    Descendent dintr-o familie de dascăli – „bunica mea a predat la grădiniţă 40 de ani, mama mea la liceu 20 de ani, iar strămoşii mei erau rabini” –, se consideră la rândul lui un profesor, dar la o altă scară. „Fundamental, ce fac eu? Predau. Sunt profesor. Restul – că sunt speaker, autor sau mentor – sunt doar forme diferite ale aceleiaşi meserii.” Cu alte cuvinte însă, Ron Kaufman este unul dintre cei mai cunoscuţi experţi globali în servicii, cultură organizaţională şi customer experience. Este autorul bestsellerului internaţional Uplifting Service şi fondator al Uplifting Service, companie de training şi consultanţă cu proiecte în peste 60 de ţări. Născut în Statele Unite, dar cu rădăcini familiale în România, Kaufman şi-a construit cariera în jurul ideii că serviciile excepţionale nu sunt un lux, ci fundamentul succesului unei organizaţii şi al unei societăţi sănătoase. De-a lungul anilor, a colaborat cu companii din Fortune 500, cu guverne şi universităţi de top, fiind considerat un „guru al serviciilor” de către Global Gurus (Top 25). A fost invitat ca speaker în conferinţe internaţionale, în peste 40 de ţări, iar trainingurile sale sunt folosite ca modele pentru dezvoltarea culturii organizaţionale în industrii variate, de la aviaţie la tehnologie.

    În prezent, Ron Kaufman trăieşte în Singapore, de unde continuă să susţină organizaţii şi lideri din întreaga lume în transformarea serviciilor şi în construirea unei culturi a responsabilităţii şi acţiunii. L-am avut în faţă prin Zoom, cu câteva săptămâni înainte de evenimentul la care va participa deja, aproape în mod tradiţional, în România. În spatele lui, cel mai interesant studio pe care l-am văzut: pereţi acoperiţi de monitoare, dar ceea ce mi-a atras cel mai mult atenţia a fost biblioteca imensă de cărţi, un fundal care părea să-i ilustreze perfect evoluţia despre care a povestit. Dacă partea personală a conversaţiei a fost condimentată cu mustrări amicale şi analogii din Star Wars, partea de fond a interviului a adus în prim-plan temele care definesc cariera lui Ron Kaufman: cultura serviciilor, impactul tehnologiei, provocările leadershipului şi evoluţia societăţii româneşti. „Nu există client care să nu-şi dorească, la un moment dat, să se adreseze unui alt om”, a spus Kaufman, explicând de ce tehnologiile emergente precum inteligenţa artificială nu pot substitui complet interacţiunea umană. „Poate nu pentru lucrurile simple – programul de livrare, numărul de produse pe stoc – dar când ajungem la decizia finală, vrem un om în faţa noastră. Vrem să ştie ce s-a întâmplat până atunci şi să spună: Am înţeles. Te ajut eu.” 

    România nu a lipsit din discuţie. Kaufman s-a întors la originile sale – „bunicul meu era din Plopana, lângă Bacău” – şi a vorbit despre diferenţele majore dintre oraş şi sat, în special în educaţie. „Cine are responsabilitatea să îmbunătăţească şcoala la sate? Dacă spui guvernul, e parţial adevărat. Dar şi un individ poate face ceva. E nevoie de organizatori, de practicieni, de finanţatori, de oameni generoşi care să meargă să vorbească cu copiii. Avem nevoie ca fiecare să facă ceea ce poate.” În acel sat, a primit şi o lecţie despre memorie şi istorie. „Un bărbat a recunoscut numele meu de familie – Kaufman. Mi-a spus: atunci când evreii au venit, a fost bine. Au deschis prăvălii şi ne-au permis să facem comerţ între sate. Ştii ce înseamnă Kaufman în germană? Negustor. Şi ce face un negustor? Ia ceva de aici, duce acolo, apoi invers. Deschide lumea.”

    De aici, Kaufman a extins reflecţia către comunitatea evreiască din România interbelică. „A fost o vreme când erau 700.000 de evrei români. Apoi a venit războiul, România s-a aliat cu naziştii şi jumătate au dispărut. Cealaltă jumătate a plecat în Israel sau a reuşit să scape. Dar povestea acelui sat mi-a arătat cât de mult poate conta un grup mic de oameni care creează punţi între comunităţi.” De la trecut, conversaţia s-a mutat spre prezent şi provocările României. „Bacăul se dezvoltă, dar satele rămân sate. Şi ştim că România are o problemă serioasă cu sistemul de educaţie. Diferenţa dintre oraş şi sat e uriaşă.” Întrebarea pe care o pune este una incomodă: cine are responsabilitatea să reducă aceste decalaje? „Dacă spui guvernul, e parţial adevărat. Dar poate şi un individ să facă ceva. Am citit despre Teach for America. Au întrebat profesori foarte buni: aţi fi dispuşi să mergeţi un an sau doi într-o zonă defavorizată? Şi mulţi au acceptat. Unii au mers să predea profesorilor, alţii să facă programe intensive cu elevii. Ideea e că există oameni dispuşi să ajute, dar nu toţi pot organiza. De aceea avem nevoie de organizatori. De practicieni. De finanţatori. De oameni generoşi. Avem nevoie de comunităţi care să facă fiecare ce poate.”

    Tema centrală a carierei lui Ron Kaufman este cultura serviciilor. În opinia lui, prea mulţi lideri se rezumă la declaraţii vagi. „Am întâlnit lideri care spun: vreau ca echipa mea să aibă asta în ADN. Dar cum faci asta? Le faci o injecţie? Nu. Trebuie să le dai un set de instrumente. Uneltele potrivite, sprijin, timp, explicaţii, încurajare. Aşa se construieşte un skill set. Şi când oamenii reuşesc, când văd că funcţionează, se schimbă şi mentalitatea.” Pentru a ilustra, a apelat la o metaforă domestică: „Dacă un copil de 11 ani vrea să coacă o prăjitură, nu-i dai doar o carte de bucate. Trebuie să-l înveţi despre ingrediente, temperatură, timp. Şi când face prima pâine bună, e mândru şi vrea să repete. La fel e şi cu serviciile. Succesul mic generează dorinţa de a continua.” Când vine vorba despre inteligenţa artificială, Kaufman are un mesaj clar: „AI este la scară de electricitate.” Şi explică prin comparaţii simple: „Lumina a trecut de la lumânare la bec. Apa caldă, de la lemne pe foc la un întrerupător. AI este la aceeaşi scară. Va schimba lumea, chiar dacă nu ştim cum va arăta exact 2030, 2040 sau 2050.” Dar, avertizează el, tehnologia nu poate elimina complet omul. „Pentru întrebări simple – programul de livrare, câte produse sunt pe stoc – da, AI-ul e suficient. Dar când clientul ia decizia finală, vrea un om. Vrea pe cineva care ştie ce s-a întâmplat până atunci şi care spune: Am înţeles. Te ajut.” Deocamdată, există însă o deconectare: „AI-ul e aici, oamenii sunt aici. Dar încă nu sunt bine integrate. Suntem abia în primii ani”.

    Kaufman a revenit la România, de data aceasta cu un comentariu despre scena politică. „Aţi fost aproape să aveţi alt rezultat la alegerile prezidenţiale. Dar aveţi acum un preşedinte care a câştigat de două ori premiul internaţional la matematică. E un alt nivel de calificare decât să fii doar prietenul cuiva. Mergeţi în direcţia bună.” Însă avertizează că schimbarea nu se face doar de sus în jos. „Primul pas este să încetăm să ne plângem. Dacă te plângi şi spui nu mai accept asta, aşa că fac altceva – bine. Dar dacă doar te plângi, intri în resemnare, resentiment sau cinism. Şi acestea sunt stări extrem de puternice, care te blochează.” A încheiat cu o metaforă simplă şi memorabilă: „La început, trebuie să lupţi cu pietrele şi buruienile. Dar vine un moment când nu mai lupţi, ci ai grijă de sol, de apă, de plante. Atunci nu mai e luptă, e creştere”.

    Întrebat cum se defineşte, Kaufman a rezumat cu o formulă care i-ar putea fi motto:

    „Gândeşte ca un filosof – nu lua niciun cuvânt de bun.

    Scrie ca un şofer de camion – foloseşte un limbaj simplu.

    Predă ca o bunică – cu inimă mare şi răbdare”.

    „Chiar dacă cei mici greşesc, îi iubeşti oricum”, a adăugat, zâmbind.

    În fond, poate tocmai această combinaţie  – explică de ce Ron Kaufman este considerat unul dintre cei mai importanţi gânditori în domeniul serviciilor. Sau, cum preferă el să spună simplu: „Fundamental, eu predau”.    

     

    Cine este Ron Kaufman?

    1.  Expert global în servicii, cultură organizaţională şi customer experience;

    2. Autorul bestsellerului internaţional Uplifting Service;

    3. Fondatorul companiei de training şi consultanţă Uplifting Service, cu proiecte în peste
    60 de ţări;

    4. A lucrat cu companii din Fortune 500, guverne şi universităţi de top;

    5. Considerat un „guru al serviciilor” (Top 25 Global Gurus);

    6. Vorbitor internaţional, invitat în conferinţe din peste 40 de ţări;

    7. Născut în SUA, cu rădăcini familiale în România;

    8. Trăieşte în Singapore şi îşi continuă misiunea de a ajuta liderii şi organizaţiile să construiască o cultură a serviciilor şi a responsabilităţii.

    Câteva idei din interviul cu Ron Kaufman:

    Cuvintele contează: „Fă sau nu fă. Nu există a încerca.”

    Serviciile excepţionale nu vin din lozinci, ci din instrumente concrete.

    AI e o revoluţie comparabilă cu electricitatea, dar omul rămâne indispensabil.

    Schimbarea socială începe când încetăm să ne plângem şi trecem la acţiune.

    Leadershipul autentic înseamnă să creezi o cultură care hrăneşte creşterea, nu lupta permanentă.

  • Piaţa muncii: cine vine, cine pleacă, cine rămâne

    Deficitul de forţă de muncă este în ultimii ani unul dintre cele mai dezbătute subiecte în companii, firme de studii de piaţă şi ministere, în căutarea unor răspunsuri şi soluţii care să mulţumească pe toată lumea. În unele cazuri, situaţia a fost ameliorată prin ”importul” de muncitori necalificaţi din ţări asiatice, apoi sunt companii care au preluat specialişti ucraineni mutaţi în România, altele care au externalizat o parte din operaţiuni. Dar, la fel ca celelalte deficite cu care se luptă economia locală, nici cel de pe piaţa muncii nu se lasă înfrânt aşa uşor. 

     

    În continuare România pierde specialişti, deşi ritmul migraţiei a scăzut în ultimii ani, şi în continuare sistemul de învăţământ nu asigură forţe proaspete peste tot pe unde este nevoie în câmpul muncii.

    „România are un deficit de forţă de muncă (adică o ofertă insuficientă sau nepotrivită faţă de nevoile/cerinţele posturilor) persistent şi mai sever decât media UE. Fenomenul se vede în sondaje şi în indicatorii de tensionare ai pieţei muncii: 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă. Acest deficit loveşte atât la bază, cât şi la vârf: cel mai acut se manifestă la ocupaţii cu competenţe elementare, dar persistă şi în IT&C, ştiinţe, inginerie şi sănătate”, spune Cristian Popa, CFA, membru board BNR.

    Un sondaj realizat de Banca Naţională în perioada septembrie 2024 – februarie 2025 arată că aproximativ 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă (procentul urcă la 54% în cazul corporaţiilor). În acelaşi timp, procentul companiilor care reclamă forţa de muncă drept factor care le limitează activitatea a fost destul de stabil în ultimii patru ani, în jur de 10%. Dar nivelul destul de scăzut în comparaţie cu surse alternative de date sugerează o posibilă subevaluare a fenomenului, sunt de părere chiar analiştii de la BNR.

    „România are un deficit de forţă de muncă persistent şi mai sever decât media UE. 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă.”

    Cristian Popa, CFA, membru în boardul BNR

    Chiar dacă lipsa de personal este resimţită în multe ţări europene, problema pare mai acută în România: companiile româneşti au perceput că lipsa de personal calificat s-a situat, în medie, la 8,1 puncte în intervalul aprilie-septembrie 2024, în timp ce media UE27 s-a plasat la 6,7 puncte. Iar în cel mai recent raport EURES realizat pentru anul 2024, România se află pe locul 5 în UE, din perspectiva deficitului de personal resimţit la nivel de grupe ocupaţionale. Cifrele analizate de Banca Naţională arată că lipsa personalului disponibil se simte cel mai mult, şi constant, în special în zona locurilor de muncă care solicită competenţe elementare: muncitori necalificaţi în construcţii, manipulanţi de marfă, personal de curăţenie sau de ambalare, ajutoare în bucătărie. Dar nu este uşor să găseşti angajaţii doriţi nici în IT&C, ştiinţe, inginerie şi sănătate, unde este nevoie de un grad ridicat de specializare.

    Un aer de optimism se simte totuşi în cazul activităţilor tehnice cu un nivel mai scăzut de pregătire, unde deficitul pare a fi mai puţin accentuat, iar în unele regiuni din ţară sunt chiar prea mulţi specialişti: ultimul raport EURES indică excedent de tehnicieni în IT&C pentru partea de nord-vest a ţării, respectiv excedent de tehnicieni în domeniul fizicii şi ingineriei în sud-est şi vest.

    Potrivit celor mai recente date de la Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul doi al anului erau la nivel naţional 31.300 de locuri de muncă vacante, cu 1.300 mai puţine decât în ianuarie-martie. Aproape o cincime din ele erau concentrate în industria prelucrătoare (5.900 locuri vacante), în timp ce 21,5% din erau în sectorul bugetar. În administraţia publică erau vacante 3.200 de posturi, sănătate şi asistenţă socială alte 2.600, iar în învăţământ erau disponibile 900 de locuri.

    La polul opus, cele mai puţine locuri de muncă vacante sunt în tranzacţii imobiliare, industria extractivă şi zona de servicii.

    Comparativ cu începutul anului, în perioada aprilie-iunie, cele mai importante creşteri s-au observat în sănătate şi asistenţă socială, construcţii şi în sectorul de distribuţie a apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare.

    Datele INS arată că valorile cele mai mari ale ratei locurilor de muncă vacante sunt în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate (0,74%), respectiv în cazul funcţionarlor administrativi (0,72%).

     

    Piaţa muncii, între deficit şi potenţial

    Paradoxal, piaţa muncii este simultan şi tensionată, cu deficit de forţă de muncă, şi cu potenţial, având rezerve importante. România are una dintre cele mai mici rate de participare a forţei de muncă din UE (mai ales în rândul tinerilor, al femeilor şi al minorităţii rome) şi una dintre cele mai mari rate ale tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nici nu participă la activităţi de formare profesională.

    În statisticile biroului european Eurostat, România are cea mai mare pondere a tinerilor de 15-29 de ani care nu sunt încadraţi în muncă şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare profesională – NEET (not in education, employment or training), de 19,4% în 2024. Comparativ, Bulgaria are o pondere a tinerilor NEET de 12,7%, iar Ungaria de 10,9%.

    „România are cea mai mare pondere din UE a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu sunt într-o formă de educaţie sau
    formare profesională – de 19,4% în 2024” –     Eurostat

    După România, cele mai mari rate ale tinerilor NEET se înregistrează în Italia (15,2%), Lituania (14,7%), Grecia (14,2%) şi Cipru (12,9%), toate ţări care se confruntă cu dificultăţi legate de integrarea tinerilor pe piaţa muncii şi în sistemul educaţional.

    Cauzele acestei realităţi sunt extrem de complexe, chiar dacă încă mai auzim adeseori prejudecata că tinerii nu vor să muncească pentru că sunt leneşi, o simplificare inutilă a unei situaţii complicate.

    „România nu are doar o pondere mare a tinerilor care nu sunt încadraţi în muncă şi nici nu urmează o formă de învăţământ, ci şi una dintre cele mai ridicate rate de nepotrivire între domeniul studiat şi cel în care ajung să lucreze. Datele noastre arată, totuşi, că segmentul de candidaţi foarte tineri, respectiv cei cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani aplică masiv şi sunt foarte aproape de categoria care, în mod tradiţional aplică cel mai mult, respectiv 25 – 35 de ani. Astfel, de la începutul anului şi până acum, din 6,9 milioane de aplicări, 2 milioane au venit de la candidaţii care au între 18 şi 24 de ani”, spune Ana Călugăru, head of communications în cadrul eJobs. Dar, de la aplicare până la angajare, drumul presupune mai multe etape şi sunt o serie de motive pentru care, în cazul multor tineri, procesul nu se finalizează cu obţinerea unui job. „Unul dintre motive este că aplică la joburi pentru care nu îndeplinesc criteriile de eligibiltate, altul că nu reuşesc să convingă recrutorii în cadrul interviului, dar şi faptul că este o piaţă în care angajatorii au nevoie de oameni care să aibă un nivel măcar minimal de experienţă, astfel încât să reducă pe cât posibil timpii de învăţare necesari unui tânăr cu experienţă zero”, adaugă Ana Călugăru.

    O altă explicaţie a datelor BNR este că România în continuare nu este familiarizată cu ideea de a munci încă din timpul şcolii, pe perioada vacanţelor sau în internshipuri, astfel încât tinerii să acumuleze experienţă şi să îşi asigure o intrare cât mai lină şi aproblematică pe piaţa muncii, explică reprezentanta eJobs.

    Ce ar putea face statul pentru a reuşi o ameliorare a deficitului de forţă de muncă într-un timp cât mai scurt? O măsură pe care specialiştii în resurse umane o promovează intens este încurajarea sistemului de învăţământ dual, mai ales în contextul în care România are un deficit mare (deficit resimţit şi în multe alte state europene, de altfel) de muncitori calificaţi. „Ne lipsesc cu desăvârşire personalul calificat din construcţii, instalatorii, electricienii, mecanicii auto. Aceasta poate fi o variantă foarte bună pentru tinerii care nu vor să urmeze studii universitare şi care i-ar ajuta să se integreze rapid şi sigur pe piaţa muncii”, mai spune reprezentanta eJobs. O altă direcţie ar putea fi legată de o stimulare fiscală pentru cei care angajează tineri  sau care oferă stagii de practică.

    Un alt subiect sensibil este nivelul de salarizare pe anumite munci sezoniere, care este considerat insuficient de mulţi tineri în zona rurală de exemplu.

     

    O nouă direcţie 

    În ceea ce priveşte migraţia, după mai bine de două decenii de migraţie net negativă, România a trecut pe plus în 2022–2023. „Asta nu înseamnă că toţi românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai şi revină acasă. În medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual în ultimii zece ani. Dar, în 2023, România a avut circa 324.000 imigranţi (persoane sosite). Două mecanisme au contribuit: majorarea şi menţinerea din 2022 a contingentului anual de lucrători non-UE la 100.000 şi revenirea unei părţi a diasporei după pandemie”, explică Cristian Popa.

    „În medie, au emigrat peste 200.000 de persoane anual în ultimii 10 ani. – BNR

    Problemele de pe piaţa muncii sunt însă doar parţial rezolvate prin intrările de muncitori străini. Numărul imigranţilor a crescut în special datorită lucrătorilor proveniţi din Nepal, Sri Lanka, Vietnam şi alte state non-UE (în general, muncitori necalificaţi care aparţin ţărilor în curs de dezvoltare sau cei plecaţi din Ucraina), în timp ce emigrarea îi priveşte adesea pe lucrătorii calificaţi.

    „Ideal era să putem reţine muncitorii calificaţi, susţinând productivitatea, însă chiar şi aşa cum este, migraţia net pozitivă este de preferat migraţiei net negative”, adaugă reprezentantul BNR.

    Privind la bază, la anii de şcoală, România se confruntă în continuare cu probleme majore. Deşi ponderea liceelor vocaţionale este mai mare decât a celor teoretice, acest segment înregistrează o rată mai ridicată a abandonului şcolar şi o rată mai scăzută de promovare a examenului de bacalaureat (uşor sub 60% faţă de circa 86% în cazul orientării generale), ceea ce afectează implicit oferta de lucrători calificaţi.

    În plus, România înregistrează de departe cea mai mare pondere a elevilor care nu sunt înscrişi în învăţământul secundar superior, deşi ar fi trebuit, ţinând cont de vârstă – aproape 27% în 2023, cu mult peste media UE (circa 7%), arată analiza realizată de BNR.

    „Tinerii aplică adeseori la joburi pentru care nu îndeplinesc criteriile de eligibiltate sau nu reuşesc să convingă recrutorii în cadrul interviului.”

    Ana Călugăru, head of communications, eJobs

    Dar, pe lângă calitatea scăzută a actului educaţional, în spatele acestor cifre se află o realitate socială îngrijorătoare. O parte semnificativă a populaţiei din zona rurală are posibilităţi limitate (sau se află chiar în imposibilitatea) de a beneficia de educaţie, date fiind expunerea ridicată la riscul de sărăcie (42% în anul 2024).

    În 2025, pe lângă probleme create de lipsa candidaţilor, piaţa muncii trebuie să se adapteze şi schimbărilor majore aduse de noile tehnologii bazate pe inteligenţa artificială, manipulării bazelor mari de date, robotizării şi automatizării procesului de producţie. De aceea, calitatea educaţiei, a formării şi politicile de ţară care să ajute la păstrarea forţei de muncă înalt calificate sunt factori esenţiali pentru a avea o piaţă a muncii sănătoasă şi stabilă, cu impact direct asupra evoluţiei economiei, de la potenţial de creştere şi competitivitate la stabilitatea preţurilor.   

  • Roboţii au început deja să facă ravagii: un gigant mondial lasă mii de oameni fără loc de muncă, după ce a descoperit cum să îi inlocuiască cu AI

    Salesforce, unul dintre liderii globali în domeniul soluţiilor CRM (Customer Relationship Management – managementul relaţiilor cu clienţii), a redus 4.000 de posturi din departamentul de suport clienţi. Soluţiile CRM ajută companiile să gestioneze interacţiunile cu clienţii, să centralizeze date şi să automatizeze procesele de vânzări şi suport, scrie CNBC.

    „Am redus numărul de angajaţi de la 9.000 la aproximativ 5.000, pentru că am nevoie de mai puţini oameni”, a explicat Benioff, evidenţiind rolul inteligenţei artificiale (AI) în eficientizarea operaţiunilor Salesforce.

    Compania a investit masiv în tehnologie şi a dezvoltat ceea ce numeşte „Agentforce”, un sistem de roboţi care preiau o parte semnificativă din activitatea serviciului clienţi.

    „Datorită beneficiilor şi eficienţei oferite de Agentforce, am observat o scădere a numărului de cazuri de suport gestionate, astfel că nu mai este nevoie să completăm activ rolurile de inginer suport”, a transmis Salesforce într-un comunicat către NBC Bay Area.

    Reducerea de personal intervine după ce Benioff a anunţat în vară că AI realizează până la 50% din activitatea companiei, care are sediul central în San Francisco.

    Experţi în resurse umane atrag atenţia că schimbarea nu este izolată. Laurie Ruettimann, consultant HR, spune că AI afectează locuri de muncă în mai multe industrii şi recomandă angajaţilor să îşi dezvolte competenţe noi: „Dacă reţeaua ta profesională putea să-ţi ofere un loc de muncă, ar fi făcut-o deja. Este responsabilitatea fiecăruia să-şi extindă orizonturile şi să întâlnească oameni noi.”

    Analistul Ed Zitron consideră însă că AI este adesea folosit ca pretext de companiile tech care au angajat excesiv în timpul pandemiei.

    „Este vorba de o mentalitate ‘creştere cu orice preţ’. Singurul lucru care contează este creşterea, chiar dacă asta afectează vieţile oamenilor sau calitatea produsului”, a spus Zitron.

    Această mişcare marchează un punct de cotitură pentru Salesforce, care, pe măsură ce integrează tot mai mult AI în operaţiunile sale, trebuie să echilibreze eficienţa tehnologică cu impactul asupra angajaţilor.

  • Proiect european de peste 6 mil. euro pentru modernizarea Muzeului de Ştiinţele Naturii din Reghin

    Primăria municipiului Reghin, judeţul Mureş, a accesat un proiect european de aproape 32 mil. lei (6,3 mil. euro), din care 28,6 mil. lei (aproximativ 5,7 mil. euro) reprezintă finanţarea nerambursabilă alocată prin Programul ’’Regiunea Centru’’ 2021-2027, Prioritatea 8 – O regiune atractivă, ce presupune modernizarea Muzeului de Ştiinţele Naturii şi integrarea acestuia într-un circuit educaţional şi cultural mai larg, potrivit unui comunicat de presă transmis de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru.

    ’’După finalizarea lucrărilor prevăzute în proiect, estimate a se încheia în octombrie 2028, muzeul va asigura conservarea şi valorificarea patrimoniului ştiinţific şi natural şi va oferi un spaţiu modern, interactiv şi accesibil, destinat educaţiei, cercetării şi promovării ştiinţelor naturale. Această iniţiativă va sprijini atât comunitatea locală, cât şi vizitatorii, oferind oportunităţi de învăţare, recreere şi implicare activeă în protejarea biodiversităţii şi a patrimoniului cultural’’, se arată în comunicatul de presă transmis de ADR Centru.

    Municipiul Reghin se pregăteşte să devină un punct de atracţie pentru iubitorii de natură şi ştiinţă, odată cu transformarea Muzeului de Ştiinţele Naturii, care va găzdui Colecţia lui Ştefan Kohl, un renumit ornitolog şi taxidermist. Colecţia cuprinde peste 90% din ornitofauna României şi este considerată a patra ca mărime din ţară, incluzând, de asemenea, o bogată colecţie de schelete, toate aflate în patrimoniul Liceului ’’Lucian Blaga’’ din Reghin, potrivit comunicatului transmis de ADR Centru.

  • Răsturnare de situaţie: Larry Ellison, co-fondatorul Oracle, îl depăşeşte pe Elon Musk şi devine cel mai bogat om din lume. Acesta are o avere de aproape 400 de miliarde de dolari, pe fondul creşterii spectaculoase a acţiunilor Oracle

    Larry Ellison l-a depăşit pe Elon Musk şi a devenit cea mai bogată persoană din lume, după ce acţiunile Oracle au crescut cu mai mult de o treime miercuri, impulsionate de boom-ul inteligenţei artificiale, notează FT.

    Participaţia lui Ellison în compania de software pe care a cofondat-o a ajuns miercuri după-amiază la o valoare de peste 397 de miliarde de dolari.

    Aceasta l-a depăşit pe Musk, al cărui patrimoniu net total era de aproximativ 384 de miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaire Index.

    CEO-ul Oracle, Safra Catz, a spus că Oracle a avut un „trimestru uluitor” în conferinţa dedicată rezultatelor trimestriale publicate marţi seara, care au inclus semnarea de către grup a „patru contracte de mai multe miliarde de dolari cu trei clienţi diferiţi”, în al treilea trimestru al anului.

    Aceste acorduri au ajutat la creşterea comenzilor Oracle, care se vor reflecta în veniturile viitoare, până la 455 de miliarde de dolari în trimestrul respectiv, depăşind aşteptările analiştilor şi urcând de la 138 de miliarde în perioada precedentă.

    Creşterea averii lui Ellison vine pe fondul dificultăţilor Tesla, cea mai importantă companie a lui Musk, afectată de nemulţumirea consumatorilor faţă de implicarea miliardarului în politică şi de îngrijorările investitorilor privind anularea subvenţiilor pentru maşinile electrice de către Trump.

    Acţiunile Tesla au scăzut cu un sfert din decembrie. Participaţia de 16% a lui Musk în companie valorează în prezent aproximativ 187 de miliarde de dolari.

    Oracle, care a întârziat să-şi pivoteze afacerea către servicii de cloud computing, a beneficiat de cererea puternică pentru infrastructură de centre de date din partea startup-urilor AI şi a altor grupuri tehnologice majore.

    În acest an, Oracle a semnat un parteneriat cu OpenAI şi SoftBank pentru proiectul Stargate de 500 de miliarde de dolari.

    Înainte de creşterea de 42% de miercuri, până la 344 de dolari, preţul acţiunilor Oracle crescuse deja cu mai mult de 40% în acest an. Capitalizarea de piaţă a urcat de la 678 de miliarde la 967 de miliarde de dolari în primele tranzacţii de miercuri.

    Ellison deţine 41% din acţiunile companiei.

  • Hidroelectrica semnează un contract de 97,5 mil. euro pentru retehnologizarea centralei Stejaru, una dintre cele mai importante unităţi de pe râul Bistriţa

    Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie verde din România, a atribuit un contract în valoare de 97,5 milioane de euro (fără TVA) pentru retehnologizarea centralei hidroelectrice Stejaru (cunoscută şi ca Dimitrie Leonida), amplasată pe râul Bistriţa, în aval de barajul Izvorul Muntelui.

    Proiectul, cu termen de execuţie de 66 de luni, va fi derulat de Hidroserv, compania de servicii a grupului, alături de un consorţiu de subcontractori din industria energetică şi de echipamente.

    “Ofertantul unic este SOCIETATEA DE SERVICII HIDROENERGETICE HIDROSERV SA cu următorii subcontractanţi: ELECTROMONTAJ CARPAŢI S.A., UZINA DE CONSTRUCŢII MAŞINI HIDROENERGETICE, GENERAL DESIGN TECH S.R.L., COMPANIA DE CONSULTANŢĂ ÎN ENERGIE ŞI MEDIU S.A., HYDRO PROIECT INVEST S.R.L., ELECTROMONTAJ S.A., NIBACO S.R.L. şi ICPE ACTEL S.A”.

    Lucrările vizează modernizarea a patru hidroagregate şi a instalaţiilor generale ale centralei, construite în anii ’60, precum şi implementarea unui sistem de comandă şi control de la distanţă.

    Centrala Stejaru are o putere instalată de 210 MW şi o producţie medie anuală de 434 GWh, echivalentul consumului de energie electrică al unui oraş de dimensiunea Iaşiului. Potrivit companiei, investiţia urmăreşte creşterea randamentului hidroagregatelor, reducerea perioadelor de indisponibilitate şi extinderea duratei de viaţă a instalaţiilor, în condiţiile respectării normelor de mediu actuale.

    CHE Stejaru este prima mare centrală construită pe râul Bistriţa şi face parte dintr-un lanţ de 15 amenajări hidrotehnice. Prin această retehnologizare, Hidroelectrica îşi propune să maximizeze utilizarea resursei hidraulice din zonă şi să consolideze securitatea energetică a Sistemului Energetic Naţional.

    Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti şi evaluată la circa 55 mld. lei, derulează un program amplu de modernizare a activelor, în paralel cu extinderea pe piaţa de furnizare şi dezvoltarea de noi proiecte regenerabile.

  • Scandal total în tabăra democrată: Kamala Harris îi acuză pe democraţi şi pe Joe Biden de iresponsabilitate, după ce a pierdut alegerile în faţa lui Donald Trump. Lidera democrată spune că Biden trebuia să renunţe mai devreme. „Miza era pur şi simplu prea mare. Trebuia să fie mai mult decât o decizie personală”

    Kamala Harris a dat vina pe „iresponsabilitatea” Partidului Democrat pentru susţinerea lui Joe Biden în campania sa de realegere, într-un fragment din noul său memoriu, care detaliază eşecul candidaturii sale la Casa Albă, notează FT.

    De la înfrângerea devastatoare în faţa lui Donald Trump, în noiembrie anul trecut, Harris a păstrat un profil relativ discret. Însă, în primul extras din cartea sa, ea îi critică pe Biden, pe angajaţii de la Casa Albă şi pe colegii democraţi pentru eşecurile electorale ale partidului.

    „E decizia lui Joe şi Jill. Toţi repetam asta ca pe o mantră, ca şi cum am fi fost hipnotizaţi”, a scris Harris, referindu-se la fostul preşedinte şi la soţia acestuia.

    „Miza era pur şi simplu prea mare. Nu era o alegere care trebuia lăsată pe seama ego-ului sau ambiţiei unei persoane. Trebuia să fie mai mult decât o decizie personală”.

    Cartea lui Harris apare în contextul în care democraţii caută o cale de ieşire după înfrângerile electorale de anul trecut. Se intitulează 107 Days (107 Zile) — o referire la durata campaniei sale prezidenţiale tumultuoase, şi va fi publicată pe 23 septembrie.

    „A fost respect sau iresponsabiltate? Tind să cred că a fost iresponsabilitate”.

    Harris a devenit candidatul Partidului Democrat vara trecută, după ce Biden şi-a abandonat campania de realegere în urma unei dezbateri dezastruoase cu Trump, care a ridicat semne de întrebare privind vârsta şi capacitatea sa de a conduce.

    „Joe Biden era un om inteligent, cu multă experienţă şi convingeri profunde, capabil să îşi îndeplinească atribuţiile prezidenţiale. În cea mai proastă zi a sa, era mai bine pregătit, mai capabil să judece şi mult mai compasiv decât Donald Trump în cea mai bună zi a sa. Dar la 81 de ani, Joe obosea”, a scris Harris.

  • Dobânzi greu de găsit în bănci: Titlurile de stat Fidelis oferă 7–8% în lei şi 6% în euro pe an, fără impozit. Deja românii au investit 1,4 miliarde lei în patru zile

    Dacă un investitor local caută o plasare sigură, cu randamente de 7–8% în lei sau de peste 6% în euro – venituri scutite de impozit – titlurile de stat Fidelis rămân una dintre cele mai atractive opţiuni de pe piaţă. 

    Ediţia din septembrie 2025 confirmă acest lucru în contextul în care în primele patru zile de subscriere au fost atrase aproape 1,4 miliarde de lei, echivalentul a circa 520 milioane lei şi 170 milioane euro, potrivit datelor analizate de Ziarul Financiar.

    De această dată, interesul investitorilor s-a împărţit relativ echilibrat între titlurile denominate în lei şi cele în euro, cu un avans uşor al plasamentelor în monedă europeană. 

    Pe segmentul titlurilor în lei, cele mai mari subscrieri au vizat seria R2709A, scadentă în 2027, cu o dobândă anuală de 7,20%, unde au fost atrase aproape 320 milioane lei. În aceeaşi zonă de maturitate, R2909A (7,60% pe an) a adunat echivalentul a 83 milioane lei, iar R2709B, cu 8,20% pe an, a atras circa 65 milioane lei.

    Totuşi, nici titlurile în euro nu au rămas în urmă. Seria R3509AE, scadentă în 2035 şi cu o dobândă de 6,50%, a atras 62 milioane euro, fiind cea mai mare subscriere în valută. 

    Urmează R3009AE (5,25% pe an, scadenţă 2030), cu 53 milioane euro, şi R2709AE (4,10%, scadenţă 2027), cu 49 milioane euro. Singura emisiune mai puţin atractivă a fost R2709BE, care a adunat doar 5 milioane euro, probabil din cauza randamentului modest raportat la aşteptările investitorilor.

    Pe maturităţi mai lungi, apetitul rămâne redus. De exemplu, titlul în lei R3109A, scadent în 2031 şi purtător al unei dobânzi de 7,90%, a adunat 51 milioane lei – semn că investitorii preferă să nu îşi blocheze capitalul pe intervale de peste cinci ani într-un context economic şi fiscal incert.

  • NATO a doborât mai multe drone ruseşti care au intrat în spaţiul aerian al Poloniei

    Mai multe drone ruseşti au fost doborâte în noaptea de marţi spre miercuri de avioane de luptă F-35 ale NATO, după ce au pătruns în spaţiul aerian al Poloniei.

    Ministerul Apărării din Olanda a confirmat că aparatele sale au neutralizat „mai multe drone ruseşti”, într-o operaţiune desfăşurată cu sprijinul Poloniei.

    Datele de zbor de pe Flightradar24 arată că două aeronave de realimentare, un Airbus A330 al Forţelor Aeriene Regale Olandeze şi un avion polonez, au susţinut misiunea, asigurând autonomie suplimentară pentru avioanele de vânătoare.

    Avionul olandez a decolat din Eindhoven marţi seară şi a survolat timp de trei ore zona Lublin, unde au fost raportate resturi de dronă, înainte de a reveni în Olanda.

    Aeronava poloneză a decolat mai devreme din Deblin şi a patrulat până spre dimineaţă.

    Potrivit rapoartelor, primul aparat rusesc a fost detectat la ora 00.50, ora Kievului (01.50, ora locală), în timp ce traversa graniţa Ucrainei cu Polonia.

    Preşedintele Volodimir Zelenski a precizat că partea ucraineană a informat în timp real autorităţile poloneze despre traiectoria dronelor.

     

  • Ce spune Lasconi, despre fotografiile publicate cu Nicuşor Dan şi Florian Coldea

    Elena Lasconi susţine că distribuirea pozelor controversate din campania electorală cu Nicuşor Dan, Florian Coldea şi Victor Ponta a fost un risc calculat pentru a influenţa alegerile, deşi ea nu a pretins că sunt reale.

    Invitată miercuri la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuţ Cristache, din cadrul Gândul, Elena Lasconi a vorbit despre fotografiile publicate în campanie electorală, de la o presupusă întâlnire între Nicuşor Dan, Florian Coldea şi Victor Ponta, care ar fi avut loc în decembrie 2024, după anularea alegerilor.

    Elena Lasconi a declarat că nu regretă distribuirea acestor poze controversate în timpul campaniei prezidenţiale şi că nu a susţinut niciodată că acestea sunt reale.

    „M-am gândit mult pe ele. Nu aveam cum să le verific. Şi oricum nu am spus că sunt reale”, a spus fosta candidată la alegerile prezidenţiale.

    Elena Lasconi a mai spus că resursele sale pentru campanie erau extrem de limitate, în jur de 10.000 de euro, în timp ce campaniile celorlalţi candidaţi se desfăşurau cu milioane.

    „Şi am mers la risc. Am zis aşa.. Care sunt avantaje sau dezavantaje, pro şi contra? 10%. 10% nu este foarte mult. Ar putea să crească puţin sau ar putea să mă coboare şi să îl crească pe Nicuşor şi, practic, să iasă din joc candidatul PSD şi PNL, Crin Antonescu”, a spus Elena Lasconi.

    Fosta candidată a afirmat că distribuirea acelor imagini a contribuit la alegerea lui Nicuşor Dan în funcţia de preşedinte al ţării: „100%”.

    În ceea ce priveşte veridicitatea fotografiilor pe care fosta preşedinte USR le-a publicat, ea a spus că „eu am înţeles că sunt reale. Nu aveau, ştiu ce, date în spate. Nu mă pricep la fotografie. Sunt nişte date care se ascund în spatele fiecărei fotografii. Dar m-aş bucura foarte mult că se cerceteze instituţiile statului, că înţeleg că Nicuşor Dan doar s-a dus să facă plângere la Diicot. Să vedem ce depistează dumnealor şi să ne spună”.