BusinessMagazin

Blog

  • În Europa de Est dobânzile nu mai urcă, dar nici n-or să scadă prea curând deoarece lupta cu inflaţia va fi lungă. Preţurile vor continua să crească puternic 1-2 ani

    De ce inflaţia scade, dar preţu­rile cresc? Este o întrebare pe care o pune BBC pentru a le ex­plica britanicilor de ce scum­­pirile continuă deşi poli­ti­cienii şi banca centrală insistă pe faptul că inflaţia istorică bate în retragere. Răspunsul stă în definiţii, iar pentru omul de rând, care simte criza costului vieţii când îi vin facturile şi când plăteşte cumpărăturile la magazin, s-ar putea să nu conteze că inflaţia scade, ci când preţu­rile încep să scadă.

    Contează însă pentru cei care iau decizii pentru economii întregi, spre exemplu decizii legate de dobânzi. Preţurile cresc chiar dacă inflaţia scade deoarece inflaţia reprezintă rit­mul de creştere al preţurilor. Când inflaţia sca­de, scade ritmul cu care se majorează preţurile. În Marea Britanie, despre care se spune că a devenit cea mai săracă ţară bogată, inflaţia a dat un pas înapoi în ianuarie, dar şi-a reluat avansul în februarie.

    Pawel Borys, şeful Fondului Polonez de Dezvoltare, a estimat recent că inflaţia va încetini până la sfârşitul anului la 7%, dar crede că lupta cu inflaţia va mai dura 2-3 ani. De asemenea, el a spus că martie este probabil luna de vârf a creşterilor de preţuri.

    Astfel de oscilaţii pot fi un semn că vârful se apropie sau a fost atins deja şi urmează lun­gul sau scurtul drum descendent. În Europa de Est, cele mai recente prognoze indică un drum din ce în ce mai lung. De cât de repede co­boa­ră inflaţia depinde cât de repede încep băncile centrale să scadă dobânzile sau cel puţin să înceteze majorarea lor. Băncile centrale din Europa de Est au pus de câteva luni pauză creş­terilor de dobânzi, dar a­ceas­ta nu înseamnă că acolo unde mai este loc nu sunt excluse noi majorări. Deciziile de politică mone­tară depind de traiectoria inflaţiei.

    Spre exemplu, pieţele se aşteaptă ca banca centrală a Cehiei să pornească scăderile de do­bânzi când inflaţia decelerează sub 10%. În februarie, indicatorul a fost de 16,7%, faţă de 17,5% în ianuarie. Până când scumpirile dau semne de slăbiciune, banca centrală men­ţine o atitudine războinică faţă de inflaţie, iar în această luptă o ajută tendinţa de apreciere a monedei naţionale, coroana. De aceea, dobân­da principală a băncii centrale este de 7%. Şefii instituţiei au făcut clar că preferă să lupte cu inflaţia întărind coroana în loc să crească dobânzile. Prognozele ara­tă o inflaţie medie de 10,8% a­nul acesta şi una de 2,1% anul viitor. În Ungaria, banca cen­trală deja nu mai are spa­ţiu pentru scumpirea cre­ditului, dobânda princi­pală fiind de 13%.

    Acolo, lupta cu cea mai puternică inflaţie din UE este mai dificilă, mai ales că banca centrală şi guvernul par să fi de­venit instituţii cu in­te­rese opuse, iar forintul se de­pre­ciază la cea mai mică tur­bu­lenţă. Cele mai recente estimări ale băncii arată un grad considerabil de incertitudine. Ast­fel, instituţia se aşteaptă pentru anul acesta la un nivel mediu al inflaţiei de 15-19,5%, prog­noză identică cu cea anterioară, publicată în decembrie. Însă proiecţia pentru anul viitor a fost majorată de la 2.3-4,5% la 3-5%, ceea ce înseamnă că inflaţia ar putea atinge ţinta băn­cii centrale abia în 2025. În prezent, inflaţia este de peste 24% şi, conform calculelor băn­cii centrale, există o probabilitate destul de sla­bă ca indicatorul să fie de peste 10% şi la înce­putul anului viitor.

    Însă economiştii instituţiei cred că cel mai probabil ritmul scumpirilor anuale va decelera semnificativ în următoarele luni datorită bazei mai înalte la care se fac raportările. Oficialii instituţiei au avertizat că inflaţia ridicată poate fi înfrântă pentru a fi adusă sub 10% anul acesta doar prin disciplină şi coordonare. În aceste condiţii, nu se poate pune problema stabilirii unui reper în timp pentru începutul scăderii dobânzilor.

    Între timp, pentru că majorările salariale sunt mai mici decât inflaţia, puterea de cum­pă­rare a ungurilor scade, iar analiştii de la ING cred că această tendinţă va continua în a doua jumătate a acestui an. În Polonia, şefii băncii cen­trale spun că politica monetară ar trebui să rămână restrictivă până când traiectoriile in­fla­ţiei şi salariilor converg spre niveluri compa­ti­bile cu ţinta de inflaţie. Guvernatorul Adam Glapinski apreciază că nu vor mai exista ma­jo­rări de dobândă, ceea ce înseamnă că banca cen­trală va menţine ceva vreme dobânda prin­ci­pală la 6,75%, nivel la care aceasta este din sep­tembrie. Ludwik Kotecki, membru în con­siliul de politică monetară, a spus că orice majo­rare, oricât de mică, ar confirma că ciclul de înăs­prire a politicii monetare nu s-a încheiat şi că banca centrală este îngrijorată că preţurile cresc prea puternic, iar inflaţia se retrage prea lent.

    În februarie, inflaţia a sărit la 18,4%, un nou record. Kotecki se aşteaptă ca în martie nivelul să fie de 15-16%. Viceministrul de fi­nanţe Artur Sobon apreciază că până la finalul anului inflaţia va decelera până mai jos de 10%, poate chiar la 7% în decembrie, în cel mai optimist scenariu. El a explicat că două treimi din inflaţia poloneză vin din afara ţării. Analiştii de la Santander arată că astfel de cifre pot crea o iluzie statistică deoarece, deşi in­flaţia anualizată decelerează, preţurile conti­nuă să crească, poate chiar semnificativ.

    Pawel Borys, şeful Fondului Polonez de Dezvoltare, a estimat recent că inflaţia va încetini până la sfârşitul anului la 7%, dar crede că lupta cu inflaţia va mai dura 2-3 ani. De asemenea, el a spus că martie este probabil luna de vârf a creşterilor de preţuri. Dar chiar şi acest vârf poate fi înşelător. Spre exemplu, în Marea Britanie, la o inflaţie generală de sub 11%, inflaţia la legume a atins în martie nivelul record de 17,5%.

     

  • ​Wizz Air pierde lupta împotriva ajutorului de stat de 62 mil. euro acordat companiei Blue Air în pandemie

    Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a susţinut decizia autorităţilor de reglementare în domeniul concurenţei din UE de a aproba subvenţia primită de Blue Air în valoare de 62 mil. euro, scrie Reuters. Wizz Air, operatorul european de transport aerian care activează în piaţa de low-cost, a pierdut lupta împotriva ajutorului de stat de peste 60 milioane euro acordat companiei aeriene româneşti Blue Air.

    În anul 2020, Blue Air a primit un credit garantat de stat în valoare de 62 mil. euro din partea Eximbank, instituţie de credit controlată de Ministerul Finanţelor, aprobat de Comisia Europeană. Ajutorul de stat ar fi trebuit să ajute companie să îşi recupereze pierderile suferite din cauza pandemiei, însă compania a intrat în incapacitate de plată, iar astăzi nu mai operează niciun zbor.

    În decizia sa din 2020, Comisia Europeană a declarat că o garanţie de 28 de milioane de euro, pentru a compensa efectele pandemiei, şi o garanţie de 34 de milioane de euro, pentru a-şi acoperi nevoile urgente de lichiditate din cauza pierderilor din pandemie, respectă regulile blocului privind ajutorul de stat.

    Wizz Air, ale cărei operaţiuni principale sunt în Europa Centrală şi de Est, a contestat, ulterior, aprobarea de către Comisia Europeană a ajutorului la Curtea de Justiţie Europeană. O serie de transportatori au dat în judecată Comisia pentru compensarea unor ajutoare similare pentru rivalii lor. Curtea de Justiţie a respins argumentele Wizz Air.

    „Acţiunea împotriva deciziei Comisiei de aprobare a ajutorului acordat de România companiei aeriene Blue Air în contextul pandemiei de Covid-19 este respinsă în întregime”, au spus reprezentanţii Curţii de Justiţie Europene.​​​

     

  • ​Teodor Alexandru Georgescu, ANAF: Am sesizat o subdimensionare a contractelor de muncă la platformele de livrare de mâncare. Controalele vor continua, astfel încât munca să fie declarată corect

    Teodor Alexandru Georgescu, directorul general al direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, a spus că instituţia a avut o serie de controale la companiile care administrează paltformele de livrare de mâncare, iar una dintre concluziile acestor controale a fost subdimensionarea contractelor de muncă.

    „Am sesizat în acest domeniu o foarte mare subdimensionare a contractelor de muncă, au fost multe controale şi vor continua, astfel încât munca să fie declarată în mod corect. E foarte uşor de demonstrat la un livrator, atâta vreme cât e în platformă, câte livrări a făcut şi cât a muncit. Am constatat că partenerii acestor platforme angajează livratori cu 2 ore sau mai puţin ori deloc”, spune Teodor Alexandru Georgescu,  în cadrul conferinţei Courier & Postal Services Forum 2023.

    El precizează că anumite companii care se ocupă cu angajarea livratorilor recurg la diverse metode pentru a-i plăti la negru pe aceştia.

    „Pentru a putea fi plătiţi la negru, spun eu, diferenţa dintre orele lucrate şi orele înscrise în Revisal sau în cosntractele de muncă, pentru acei bani se mai şi optează pentru anumite practici infracţionale, care sunt combătute de legea evaziunii fiscale. Mă refer la cheltuieli fictive ca sa poată să scoata banii, ma refer la anumite bunuri false de benzină care sunt introduse în contabilitate, de anumite sume care, practic, în contabilitate se regăsesc în casieria societăţii, dar, în realitate, sunt daţi către livratori. Aceste controale  nu se vor opri. Salariile trebuie înregistrate şi obligaţiile trebuie plătite la bugetul statului, aşa cum o face fiecare salariat”, mai spune Teodor Alexandru Georgescu.

    Numărul real al livratorilor înscrişi în platformele de livrare de mâncare nu este cunoscut, însă jucătorii din această piaţă spun că mulţi din aceşti livratori sunt pe contracte de colaborare, în special PFA-uri.

     

     ​​​

  • OMS ar putea adăuga medicamentelor împotriva obezităţii pe lista tratamentelor esenţiale

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ar putea adăuga medicamentelor împotriva obezităţii pe lista medicamentelor esenţiale. Aceasta este folosită pentru a ghida deciziile de achiziţie ale guvernelor din ţările cu venituri mici şi medii, au declarat reprezentanţii agenţiei ONU pentru Reuters.

    Medicamentele care combat obezitatea ar putea fi incluse în premieră pe lista OMS. Specialiştii agenţiei vor analiza propunerea luna viitoare, iar lista actualizată a medicamentelor esenţiale va fi publicată în septembrie.

    Solicitarea de a lua în considerare medicamentele pentru obezitate a fost înaintată de trei medici şi un cercetător din SUA. Totuşi, unii experţi în sănătate publică avertizează faţă de introducerea unor medicamente ca soluţie la o afecţiune complexă care nu este încă pe deplin înţeleasă.

    „Obezitatea este o problemă de sănătate din ce în ce mai importantă în multe ţări. Medicamentele pentru tratamentul obezităţii reprezintă doar un aspect al gestionării, desigur, iar prevenirea este, de asemenea, crucială”, a declarat un purtător de cuvânt al OMS.

    Peste 650 de milioane de adulţi din întreaga lume sunt obezi, mai mult decât triplu faţă de rata din 1975, iar aproximativ alte 1,3 miliarde sunt supraponderali, potrivit OMS. Majoritatea, 70%, trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii.

  • Turcan (PNL): Pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu e o greşeală care trebuie corectată

    „Pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu este o greşeală care trebuie corectată la Camera Deputaţilor. Există două decizii ale CCR care prevăd că este nevoie de un “prag valoric al pagubei” şi o “anumită intensitate a vătămării” dar soluţia este să fixăm un plafon modic”, scrie pe Facebook Raluca Turcan.

    Senatul a aprobat un proiect de lege care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei.

    Potrivit unui amendament admis, „fapta funcţionarului public care, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

  • Ciucă: Ce se întâmplă pe piaţa RCA nelinişteşte foarte mulţi cetăţeni

    „Ceea ce se întâmplă piaţa RCA nelinişteşte foarte mulţi cetăţeni. Pentru mulţi dintre români, inclusiv pentru noi, este greu de înţeles ceea ce s-a întâmplat într-o perioadă atât de scurtă de timp”, spune Nicolae Ciucă.

    „Un al doilea punct important pe agenda de azi este cel legat de reglementările privind stabilizarea pieţei asigurărilor. În momentul de faţă, ceea ce se întâmplă piaţa RCA nelinişteşte foarte mulţi cetăţeni. Pentru mulţi dintre români, inclusiv pentru noi, este greu de înţeles ceea ce s-a întâmplat într-o perioadă atât de scurtă de timp, când două societăţi de asigurări au intrat în insolvenţă sau au dat faliment”, spune Nicolae Ciucă.

    El a precizat că preşedintele ASF va veni în guvern pentru a susţine un proiect de hotărâre de Guvern.

    „Vreau să fac menţiunea că în baza propunerii dumnealui şi a analizei, voi lua o decizie în acest sens”, încheie Ciucă.

    Ministerul Finanţelor a publicat luni, pe site-ul instituţiei, proiectul privind stabilirea tarifelor de primă maxime şi a altor măsuri aplicabile de către societăţile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto.

    „Tarifele de primă maxime prevăzute la alin. (1) se stabilesc la nivelul propriilor tarife de primă care au fost practicate de către fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023 şi sunt valabile pentru o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”, se arată în proiect.

  • Ella Kállai, Economist Şef Alpha Bank România: Femeile din România găsesc de lucru mai uşor decât bărbaţii, iar diferenţa de salariu nu este mare faţă de bărbaţi comparativ cu restul ţărilor din UE

    România aparţine grupului de 13 state membre ale Uniunii Europene în care rata şomajului în rândul femeilor a fost mai redusă (5,1%) decât rata şomajului din rândul bărbaţilor (6%) în 2021.

    Ca în majoritatea statelor UE, în România o pondere mai mare din populaţia ocupată feminină (27%) faţă de populaţia masculină (15%) lucrează pe posturi bine plătite ca manageri şi profesionişti. La fel se întâmplă şi în cazul posturilor mai puţin bine plătite precum posturile lucrătorilor necalificaţi şi lucrătorilor din comerţ şi servicii pe care lucrează 36% din populaţia ocupată feminină şi 22% din populaţia ocupată masculină, arată o analiză macroeconomică realizată de Alpha Bank în luna martie.

    Această distribuţie pe ocupaţii face ca salariile femeilor să fie mai mici decât salariile bărbaţilor, în medie cu 3,6% în 2021.

    „Este a doua cea mai mică diferenţă în UE după Luxemburg. În UE salariile femeilor sunt mai mici decât salariile bărbaţilor cu 13%”, spune Ella Kállai, Economist Şef la Alpha Bank România.

    Totuşi, chiar dacă femeile găsesc de lucru mai uşor decât bărbaţii şi diferenţa de salariu nu este mare faţă de bărbaţi comparativ cu restul ţărilor din UE, rata de ocupare în rândul femeilor (populaţia ocupată în populaţia în vârsta de 15-64 ani) este mult mai redusă decât în rândul bărbaţilor, 52,5% faţă de 71,1%.

    „Este cel mai mare diferenţial înregistrat de un stat membru UE, iar rata de ocupare a femeilor a treia cea mai mică din UE”, adaugă Ella Kállai.

    Ea consideră că dacă femeile din România ar avea aceeaşi rată de ocupare ca media UE, populaţia ocupată s-ar suplimenta cu 700.000 de persoane.

    Femeile pot avea un impact extraordinar în economie dacă ar primi sprijinul necesar şi oportunităţi adecvate, dat fiind că disponibilitatea muncii calificate este a doua cea mai importantă problemă a firmelor din România după costurile de producţie, conform celui mai recent sondaj SAFE (Survey on the access to finance enterprises) din 2022.

    În România, numărul de femei a depăşit în medie numărul bărbaţilor cu 4,5% în 2021 (în UE cu 4,6%). Diferenţialul variază în funcţie de vârstă: până la 58 de ani numărul bărbaţilor depăşeşte numărul femeilor, iar după 58 ani raportul se inversează, numărul femeilor depăşeşte numărul bărbaţilor.

    Cel mai mare diferenţial în favoarea bărbaţilor este în grupa de vârstă 0-17 ani, în care numărul persoanelor de sex feminin a fost mai mic decât numărul persoanelor de sex masculin cu 5,5% (în UE cu 5,2%). Cel mai mare diferenţial în favoarea femeilor este în grupa vârstă de peste 65 ani în care numărul femeilor a fost cu 47,9% mai mare decât numărul bărbaţilor (în UE cu 32,3%).

    În ceea ce priveşte gradul de educaţie, diferenţele faţă de media UE sunt notabile în privinţa educaţiei superioare. Astfel, procentul femeilor în populaţia în vârstă de 25 – 64 ani  cu educaţie superioară a fost de 20%, iar în rândul bărbaţilor 17%, semnificativ sub media UE unde procentul a fost de 36% la femei şi 31% la bărbaţi.

     


     

     

  • Cioloş, despre ajutorul acordat fermierilor români: Nu se mai modifică

    „Am discutat aseară (marţi seară – n.r.) cu comisarul european pentru Agricultură şi dezvoltare rurală Janusz Wojciechowski despre problema despăgubirilor ridicole primite de fermierii români afectaţi de importurile de cereale din Ucraina. Pe scurt, am câteva concluzii, care sper să îi ajute şi pe guvernanţi măcar de azi înainte: Ajutorul deja decis, de 10 milioane de euro pentru fermierii români, mult mai mic decât ce primesc Polonia şi Bulgaria, nu se mai modifică. Din păcate, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a acţionat prea târziu şi prea neconvingător, abia după ce eu şi alţi europarlamentari am atras atenţia asupra acestei probleme”, transmite europarlamentarul Dacian Cioloş.

    El adaugă că, în urma reacţiilor publice şi a intervenţiei preşedintelui Iohannis la Consiliul European, Comisia Europeană a început să lucreze la un al doilea pachet de ajutor pentru compensarea pierderilor suferite de fermierii din cinci state membre, inclusiv România, care va fi disponibil în următoarele săptămâni.

    „Am insistat, pe de o parte, ca metodologia de calcul să fie modificată, cu mai mult focus pe nivelul importurilor de cereale din Ucraina, astfel încât aceste despăgubiri să se bazeze pe o estimare corectă a situaţiei reale din fiecare stat membru. Dacă acest element este luat în calcul, compensaţiile pentru fermierii români ar trebui să fie semnificativ mai importante. Având în vedere cele discutate cu comisarul Wojciechowski, le atrag atenţia premierului Ciucă şi preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, lideri ai coaliţiei de guvernare, să găsească rapid o soluţie prin care negocierile pentru următorul pachet de sprijin să nu mai fie conduse de ministrul Petre Daea, astfel încât interesele fermierilor români să fie eficient şi corect reprezentate” explică Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură”, încheie Cioloş.

  • Vânzările cu amănuntul din Suedia au scăzut la niveluri istorice, pe fondul crizei inflaţiei şi a costurilor tot mai mari ale creditelor. PIB-ul ţării a scăzut cu 0,5% în al patrulea trimestru, ceea ce sugerează deja o recesiune în desfăşurare

    Vânzările cu amănuntul din Suedia au înregistrat în februarie cea mai mare scădere din istorie, în condiţiile în care inflaţia în creştere şi costurile tot mai mari ale creditelor continuă să afecteze cea mai mare economie din regiunea nordică, scrie Bloomberg.

    Luna trecută, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 9,4% faţă de anul precedent, în urma unui declin al bunurilor de folosinţă îndelungată, potrivit datelor publicate miercuri de Statistics Sweden. 

    Consumatorii suedezi îşi diminuează cheltuielile pe fondul celei mai rapide inflaţii de bază din ultimii 30 de ani, agravată de o coroană slabă şi de creşterile continue ale ratelor dobânzilor de către banca centrală. Produsul intern brut a scăzut cu 0,5% în al patrulea trimestru, ceea ce sugerează că economia a intrat deja în recesiune. 

    „Actuala criză a inflaţiei pune în mod clar sectorul de retail sub o presiune tot mai mare”, a scris economistul Nordea, Gustav Helgesson, într-o notă adresată clienţilor. „Unele părţi ale sectorului de retail se află deja în recesiune. Raportul de astăzi ne întăreşte opinia potrivit căreia consumul privat se va contracta în acest an.”

    Datele pentru luna februarie vin în completarea anunţurilor făcute la începutul acestei săptămâni de trei dintre cei mai importanţi comercianţi din Suedia, care au declarat că vor reduce preţurile, după ce inflaţia istorică a provocat cererea de plafonare a preţurilor.

  • CEO-ul Microsoft vine cu un sfat de aur pentru o carieră de succes: Nu ai cum să creşti în carieră dacă nu faci asta

    Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, nu s-a aşteptat niciodată să conducă una dintre cele mai mari şi mai puternice companii de tehnologie din lume – era doar bucuros să lucreze acolo. Nadella s-a alăturat Microsoft ca tânăr inginer în 1992 şi, începând să urce scările ierarhie corporatiste pas cu pas, care l-au  adus după 22 de ani în poziţia de şef al uneia dintre cele mai importante companii din tehnologie, scrie CNBC.

    „Îmi amintesc clar că am intrat în clădirea Microsoft gândindu-mă că este cel mai fantastic job de pe pământ şi că n-as avea nevoie de nimic altceva”, a declarat CEO-ul într-un interviu.

    În loc să se gândească la ce vrea să facă în viitor, Nadella spune că s-a concentrat pe a excela în rolul pe care îl avea la acel moment. Una dintre cele mai importante lecţii pe care le-a învăţat în deceniile petrecute la Microsoft – şi “cel mai bun sfat de carieră” al său – sună aşa:

    „Nu poţi să te dezvolţi dacă nu crezi că evoluţia ta vine datorită a ceea ce faci”.

    În loc să vedeţi actualul loc de muncă ca pe un obstacol în calea atingerii obiectivelor profesionale, Nadella recomandă să îl priviţi ca pe o oportunitate de a vă demonstra entuziasmul şi angajamentul faţă de muncă, precum şi dorinţa de a învăţa.

    „Nu a existat niciun moment în care să mă gândesc că slujba pe care o aveam era doar un episod temporar din carieră. Am simţit mereu că ceea ce făceam acolo era cu adevărat important”, a mai declarat CEO-ul.

    Cariera lui Nadella este un prim exemplu al modului în care această atitudine vă poate pune pe calea cea mai rapidă către o promovare sau o mărire de salariu mai devreme decât o poate face orice plan de carieră pe cinci ani.

    De-a lungul mandatului său la Microsoft, Nadella a trebuit să se adapteze în mod constant în funcţie de echipele cu care lucra şi de diviziile pe care le conducea, ţinând în acelaşi timp pasul cu tehnologiile care evoluau cu viteze uimitoare. El a condus dezvoltarea unora dintre produsele complexe ale Microsoft, printre care Bing şi Xbox Live.

    “Nu aştepta următorul loc de muncă pentru a face treaba aşa cum trebuie. Trebuie să dai totul cu prima ocazie”, a mai spus şeful Microsoft.

    Dacă vă simţiţi blocat la locul de muncă sau dacă vă luptaţi să găsiţi un sens în munca dumneavoastră, Nadella are sfaturi şi pentru asta.

    Pe când avea 30 de ani, o conversaţie cu Doug Burgum, actualul guvernator al statului Dakota de Nord, l-a făcut să se gândească la scopul său la Microsoft.

    Burgum a subliniat importanţa de a ne gândi la un sens mai profund al muncii, unul care să fie mai mult decât tranzacţional, având în vedere că petrecem atât de mult timp la locurile noastre de muncă.

    Aceasta l-a determinat pe Nadella să se întrebe: “De ce mă aflu la Microsoft? Ce anume îmi dă energie la Microsoft, zi de zi?”

    Motivaţia a venit, a spus el, din „curiozitate, dragostea pentru idei noi şi capacitatea de a le transforma în realitate, producând un impact pozitiv asupra lumii„

    Punându-vă aceleaşi întrebări cu privire la locul de muncă vă poate ajuta să evaluaţi dacă locul de muncă este aliniat cu pasiunile dumneavoastră şi cu impactul pe care doriţi să îl aveţi asupra lumii.