BusinessMagazin

Blog

  • Avem loc pentru 1.000 de tramvaie

    Alaturi de Bombardier, alti doi jucatori internationali din productia de material rulant, Alstom si Siemens, si-au prezentat ultimele inovatii in domeniul transportului public la targul de la Viena organizat de Asociatia Internationala a Transportatorilor Publici. Siemens a livrat deja catre municipalitatea orasului Oradea un lot de 10 tramvaie, in cadrul unui contract de 26 de milioane de euro care implica si mentenanta flotei pentru 4 ani.

    La randul lor, francezii de la Alstom Transport, cu afaceri de circa 40 milioane de euro in Romania (printre care se numara si mentenanta trenurilor Metrorex), si-au declarat intentia de a furniza in viitor tramvaie pe plan local. “Exista cateva intentii in Timisoara, Arad si Cluj, dar nimic nu e concret deocamdata. Totul depinde de cat de repede vom identifica solutii de finantare, a declarat Gabriel Stanciu, director general Alstom Transport Romania.

    Potrivit acestuia, piata locala mai poate primi 1.000 de tramvaie, din care jumatate doar in Bucuresti. “E nevoie de finantare ritmica pentru inlocuirea vehiculelor existente si achizitia altora, in vederea asigurarii unui trafic coerent in Romania. Luand in calcul o investitie de 2,5 milioane de euro pentru un vehicul, piata totala de tramvaie se ridica practic la 2,5 miliarde de euro in urmatorii 25 de ani”, a spus reprezentantul Alstom. Finantarea, ca si dificultatea cu care se organizeaza licitatiile pentru livrarea de echipamente de transport public in Romania, au fost principalele probleme indicate si de ceilalti jucatori prezenti la targul de la Viena. “Au fost anuntate licitatii la Bucuresti si Timisoara pentru cate 100, respectiv 50 de tramvaie estimativ. Nimic nu este clar in aceste orase pentru ca nu exista fonduri atrase”, a declarat si Gabriel Stanciu, director divizie material rulant Siemens.

    Bombardier a inceput dotarea metroului bucurestean cu echipamente de semnalizare si control al traficului in 2002. In viitorul apropiat, compania vrea sa participe la viitoarele licitatii ale CFR Calatori si Marfa, RATB si alte RAT-uri, precum si pentru viitoarele extensii ale Metrorex. Potrivit datelor furnizate de Bombardier iTransportation, populatia urbana va ajunge la 9,2 miliarde de locuitori pana in 2030, iar numarul total de masini la 2,5 miliarde. Pe aceste date se bazeaza producatorul canadian de material rulant Bombardier cand spune ca viitorul transportului public apartine cailor ferate.

  • Prologis inchiriaza spatiu catre Geodis

    „Geodis este un client global pentru ProLogis, iar parteneriatul nostru este unul puternic, pe termen lung" a spus Pierre Kosc, Director General Geodis Calberson Romania. "Stim din experienta ca pentru dezvoltarea unei afaceri sunt necesari parteneri de incredere care sa ne sprijine in acest proces", a completat acesta precizand ca ProLogis este un partener, alaturi de care pot realiza obiectivul de a deveni cei mai buni in domeniul transportului si logisticii. "Acesta este cel de-al treilea contract de închiriere pe care îl semnăm cu ProLogis in Romania", a mai precizat Kosc.
     

    Spatiul pe care Geodis il va ocupa este in una din cladirile din ProLogis Park Bucharest A1 care se gaseste de-a lungul autostrazii Bucuresti-Pitesti. ProLogis Bucharest A1 cuprinde patru cladiri totalizand 108.600 de metri patrati de spatiu industrial de clasa A, dintre care 28.000 de metri patrati sunt certificati conform standardelor EPC.
     

  • Mio: scadere a pietei de GPS cu 35% in S1

    In acest an piata romaneasca de GPS se va ridica la 80.000 de unitati, in scadere cu 30% fata de anul trecut. In prezent Mio are o cota de piata in Romania de 45%, si spera sa o mentina in continuare prin lansarea de noi produse. "În acest an, vanzarile din Romania vor fi catre persoane fizice, majoritatea companiilor fiind interesate de reducerea costurilor, astfel ca nu vor cumpara. Vanzarile catre segmentul corporate au reprezentat mai putin de 10% anul trecut", a spus Laura Samson, Country Director Mio Romania, precizand ca anul acesta vanzarile corporate se rotesc in jurul a 0%."Revenirea pietei auto ne va influenta foarte mult, insa nu stim cand se va intampla asta", a completat Samson.

    "In prezent, rata de penetrare a GPS in Romania este foarte mica, in jur de 5%, insa sunt sigura ca sunt multi conducatori auto care ar vrea sa aiba un astfel de dispozitiv si poate nu-si permit", a mai declarat Laura Samson.

    In plus, astazi, Mio Technology a lansat noua serie de dispozitive de navigatie care integreaza software-ul inovator Mio Spirit. Noua gama Mio Moov Spirit cuprinde dispozitivele de navigatie: Mio Moov S505, S555 si S760 care vor fi disponibile in Romania la inceputul lunii iulie. Ultimul GPS lansat, Mio Spirit beneficiaza de o interfata intuitiva, cu mai putine click-uri pentru a gasi ceea ce cauta utilizatorul, dar si de prima functie de Explorare pentru o cautare mai rapida a punctelor de interes dupa un cuvant cheie. De asemenea, Laura Samson a spus ca vor lansa in curand un produs GPS cu ecran tip iPhone, in iulie vor lansa un telefon nou iar in trimestrul trei al acestui an vor lansa un netbook care are GPS incorporat, ecran de sapte inch si o durata a bateriei de opt ore.
     

  • The fortune of Dorobanti cafés

    A little after lunch, all is quiet on Radu Beller. The businesspeople that had a cup of coffee in the morning or had lunch are already back at the office. Waiters are getting ready for the second wave of customers for the day: the afternoon bunch, who gave a relatively deprecatory meaning to the ”go out for a cup of coffee in Dorobanti” phrase. More concerned about showing off than about business or about the simple pleasure of sitting in an outdoor restaurant, this type of customer, as well as the overall increase in revenues over the last few years have been the most important causes for the development of coffee shop poles in Bucharest.

    Radu Beller was the first such pole because it is precisely on this street in the Dorobanti quarter that the after-1990 history of coffee shops and restaurants in Bucharest began – once the Deutschland confectionery shop and the White Horse restaurant opened some time around 1997. ”I bought this house in 1995, when I came back from a trip to London and decided to get my own pub,” recalls Cristian Paun, the owner of White Horse and La Belle Époque restaurants, about the house in Dorobanti where he opened the first pub-restaurant in the capital. Coffee shops and restaurants started to develop on Dorobanti and Radu Beller since 1999, with the opening of Nova Brasilia and, some time later, of the High Heels or The Belle Époque.

    In June 2009, ten years from the start of the development of the area, more than ten restaurants and coffee shops are lining the street. Quite a crowded street section, which however, attracts more than one million customers a year, who drink more than two million cups of coffee and generate more than ten million euros. It is very important that anyone opening a coffee shop and wanting to have it blend in with the area, should place it right there, in those several tens of metres. Around 2006, the area that had started to develop as a business meeting place began turning into a fashionable location.

    ”2006 was the year when a sort of small bourgeoisie started to develop in Romania, people who had made money from real estate speculations, from selling some property given back to them by the state, from various other small businesses, who immediately saw Dorobanti as an area that had shut them out until then, which they suddenly could afford. This is how they started to come,” says Cristian Paun explaining how the customers of the area changed. To real estate agents specialising in that location, the flood of customers was a significant leap of the market. Alexandru Preda, retail broker of Colliers, says that spaces in Radu Beller are rented as soon as they are put on the market. Too bad there are not too many of them: most of the existing spaces have been occupied by the same coffee shops for years. ”Almost no one has closed up shop on Dorobanti until now,” says Preda, who is carefully watching the area and says he has customers for each space that comes up.

    Radu Beller, however, has become too small a place for all the people in Bucharest who wanted to go out for a cup of coffee. Especially since as soon as a street is known as a business pole, it starts to become fashionable, and the business pole tends to move, though somewhere close by. Which is why in 2003-2004, when Dorobanti became a crowded street, other areas started to develop. One by one, Dorobanti (from Piata Lahovari towards Perla), Episcopiei and Dinicu Golescu streets, the University area and then Decebal developed. All these streets together with Radu Beller generated almost 100 million euros in business in 2008, as calculated by BUSINESS Magazin.

  • At the Travel Exchange

    When Ziarul Financiar announced in March that TAROM (Romania’s flag carrier airline) had launched a shock offer – 50 euros for a return ticket (no taxes included) and 24 euros for domestic flights, the article became one of the most read stories, with the online version alone recording 24,000 hits. TAROM changed its marketing policy, which, in business terms, was interpreted as an attempt to attract more clients and increase the occupancy degree, while for passengers it meant lower-priced tickets than the airline had ever had in its offer.

    For instance, a Bucharest-Rome return ticket costs 145 euros (all fees included) at TAROM (50 euros – airport charges excluded), while for a flight of low-cost operator Wizz Air departing on April 26th and returning on April 28th, the ticket cost 116 euros – all taxes included.In fact, lately, price offers for aeroplane tickets and travel packages have become very common, with most of the airlines and travel agencies joining in with low-price offers. Representatives of the Eurolines group say most aeroplane ticket offers are for England, France, Spain and Italy. For instance, in May, Air France launched a special promotion for Paris -167 euros – all taxes included (for online booking). For Amsterdam, KLM had a 199-euro offer under the same conditions.

    German operator Lufthansa sells aeroplane tickets to Milan, Frankfurt, München and Düsseldorf, with prices starting from 99 euro – all taxes included. London, considered to be one of the most expensive destinations in Europe, became more affordable in the April 7th – 28th period, due to the British Airways offer – 118 euros for a one-way ticket. ”In the current European financial context, competition among airlines has made this a good time for travelling, with many providers choosing to cut prices in order to attract as many passengers as possible,” says Emil Delibashev, commercial manager of British Airways for the Balkans.

  • Vin romanii

    La Zilele filmului romanesc, norocosii stransi la Cluj pot vedea in premiera nationala mica (dar nu cantitatea conteaza, nu-i asa) productie autohtona. Daca vedetele se cunosc inca de la Cannes, TIFF aduce sub palaria-i sic, primitor-inca­patoare, si productiile mai putin notorii. Deschiderea festivalului s-a facut cu unica proiectie maraton: “Amintiri din Epoca de Aur”, ale carei sase scurtmetraje insumeaza aproape trei ore de incursiuni amuzant-nostalgice in Romania comunista. Poate consumatorul de cinema cu reactii de genul “ah, iar un film despre vremurile de trista amintire?” ar trebui sa stie ca “Amintirile” sunt in primul rand o super-comedie. Contrapondere hiperechilibrata la sumbrul “4 luni, 3 saptamani si doua zile”, filmul regizat de Cristian Mungiu, Constantin Popescu, Ioana Uricaru, Razvan Marculescu si Hanno Hoefer recupereaza umorul atat de necesar in acele vremuri si-l aduce pe ecran cu imens aplomb.
     
    Poate ca nu ti-e dor de sticlele de iaurt si lapte, de slapii de plastic, de pachetele de tigari ieftine, de televizoarele bazaitoare, dar n-ai cum sa nu apreciezi scenografia dementiala a celor sase scurtmetraje, care parca functioneaza pe principiul masinii timpului, fiind o teleportare instantanee in niste ani in care romanul n-a uitat sa fie hatru si a invatat sa fenteze sistemul cu o inventivitate doboratoare pentru generatia tanara de acum. Ar fi pacat ca spectatorii cei mai tineri sa ignore premiera acestui calup de legende urbane; e imposibil sa nu recunosti reminiscentele vremurilor, indiferent ca e vorba de obiecte, replici sau tabieturi. O data de premiera pentru “Amintiri din Epoca de Aur” inca nu a fost stabilita (cel mai probabil, lansarea scurtmetrajelor impartite in doua filme separate va avea loc in septembrie sau octombrie), dar “Politist, adjectiv” al lui Corneliu Porumboiu se va lansa, dupa toate vestile, la sfarsitul lunii iunie. Inclus si el in sectiunea Un Certain Regard, lungmetrajul cu Dragos Bucur in rol de politist (si nu adjectiv) a fost considerat al treilea cel mai bun film de la Cannes 2009, conform unui sondaj Indiewire, si are toate sansele sa reuseasca o performanta surprinzatoare: sa intreaca “A fost sau n-a fost?” in aprecierile publicului. O noua calatorie la Vaslui ii prilejuieste lui Porumboiu o planare pe deasupra limbii romane mai seaca decat savurosul sau lungmetraj, o planare sustinuta in aer de un “personaj” absurd, surprinzator, imprevizibil si aparent omniprezent: dictionarul limbii romane! Sa nu divulgam rolul acestuia in “Politist, adjectiv”, caci curiozitatea cinefilului va putea fi foarte curand satisfacuta la cinema.
     
    Punctul comun al celor mai cunoscute doua filme romanesti care se vor lansa anul acesta la cinema este Vlad Ivanov. Cristian Mungiu a decis sa taie o scena cu Ivanov – traficantul de oua din “Amintiri” (o scena de sex foarte incomoda, cu un cor de cotcodaceli drept acompaniament muzical si batalioane de galinacee drept martore reticente). Nu acelasi lucru l-a facut si Corneliu Porumboiu: in stilul sau deja clasic, a pastrat o secventa de aproape 20 de minute cu un implacabil Ivanov in chip de superior pasionat de intelegerea corecta a sensului cuvintelor. Mai amintita in cronicile pozitive de la Cannes decat au fost amintite socantele excese din “Antichristul” lui Lars von Trier in cele negative, aceasta secventa o lasa mult in urma pe cea similara, in trei personaje, din “A fost sau n-a fost?” si arata ca Porumboiu a indeplinit promisiunea facuta la debut.
     
    Vlad Ivanov apare scurt si intr-un al treilea film (dar nu si ultimul), de aceasta data italian, dar cu puternica participare romaneasca. In “Marea Neagra”, Dorotheea Petre, singura actrita din Romania cu un premiu de interpretare la Cannes, este Angela, o romanca plecata in Italia care se angajeaza sa aiba grija de Gemma, o vaduva in varsta. Daca la inceput batrana este dificila si nu are incredere in cea cu care imparte, de voie-de nevoie, locuinta, curand necazurile, chiar daca foarte diferite, vor reusi sa formeze o punte intre cele doua femei. Fara sa scoata vreo vorba, cel mai prezent actor la aceasta editie a TIFF, Vlad Ivanov, concentreaza in jurul lui un adevarat complex de nelinisti si temeri, fiind sotul disparut al Angelei, personajul Dorotheei Petre. Filmul s-ar putea lansa in Romania candva in cursul toamnei.
     
    “Cealalta Irina”, debutul in lungmetraj al lui Andrei Gruzsniczki, il are in prim plan pe Andi Vasluianu (fara ca Vlad Ivanov sa lipseasca de pe afis), in primul sau rol principal din cariera. Vasluianu, protagonist si al poate celui mai amuzant spot TIFF din ultimii ani, in care actorul, acompaniat de Toma Cuzin, parodiaza printre mioare celebrul “Brokeback Mountain”, este Aurel, un barbat a carei iubita plecata la munca in strainatate moare si este adusa in tara intr-un sicriu sigilat. Pentru Aurel, in sicriu se afla nu numai trupul Irinei, dar si viitorul luminos, mult visat alaturi de ea. Doar ca barbatul va afla curand ca viitorul pentru care Irina se extenua afara nu-l includea si pe el, astfel incat porneste in cautarea “celeilalte Irine”, plina de secrete. 

  • Americanii si frica politica

    Cartea lui Corey Robin incearca sa destrame acest val tesut din ignoranta si din prejudecati, realizand o analiza provocatoare a fenomenului fricii, o analiza generos intampinata la aparitia ei in SUA, in 2004: Publishers Weekly o considera una dintre cele mai bune carti ale anului, iar American Political Science Association ii decerna “Best First Book Award in Political Theory”. Conjugand o analiza istorica a ideii de frica (de la Hobbes – frica si monarhia – la Hannah Arendt – teroarea totala a tiraniilor din secolul XX; trecand prin Montesquieu – teroarea despotica – si Tocqueville – nelinistea democratica) si descrierea lipsita de complezenta a vietii politice americane actuale, Robin demonstreaza cum frica poate constitui o parghie fundamentala a puterii, chiar si in democratiile liberale avansate. Autorul are ambitia de a denunta mecanismele care leaga manipularea fricii si elitele aflate la putere, dorind sa demonstreze ca nici constitutia si nici organizarea civila a tarii sale nu ii apara pe cetatenii americani de Frica. Ba chiar Statele Unite par, in viziunea autorului, unul dintre cele mai propice spatii, din punct de vedere cultural, politic si social, pentru dezvoltarea acestei derive. Desi consacra un amplu epilog felului in care administratia Bush a exploatat ideea de frica, mai ales dupa evenimentele din 11 septembrie, analiza lui Robin este centrata pe perioada anilor ‘50 si pe descrierea maccarthysmului, arhetip machiavelic al utilizarii spaimei generalizate intr-o democratie. In acei ani, pentru delicte politice, cel mult 200 de persoane, barbati si femei, au petrecut in inchisoare nu mai mult de unul sau doi ani, iar numarul de condamnari si de puneri sub acuzare a ajuns la cateva sute. Violenta de stat in perioada maccarthysmului a fost practic neinsem­nata, insa perioada a fost caracterizata printr-un climat de frica profunda.
     
    Corey Robin – “Frica, istoria unei idei politice”,
    Editura Vremea, Bucuresti, 2009
     
    Noutati
     
    Disconfortul de a fi genial
     
    Rumika, zisa Rumi, fiica a unor indieni emigrati in Marea Britanie, este un copil supradotat, care din frageda pruncie a manuit cifrele cu incredibila indemanare. Pentru ea, totul devine un pretext de a-si perfectiona acest har, iar tatal ei, traind sub amenintarea marginalizarii intr-o societate straina, o impinge la randul lui sa-si dezvolte capacitatile, organizandu-i un sever program extrascolar (in fiecare zi, dupa scoala, Rumi trebuie sa stea cel putin doua ore in biblioteca si sa studieze). Incet-incet, apropiindu-se de varsta adolescentei, fata va simti acut nevoia sa evadeze din acest univers rigid, sa-si gaseasca prieteni si descopere realele placeri ale vieti, spre dezaprobarea totala a parintilor ei.
     
    Nikita Lalwani “Harul”,
    Editura RAO, Bucuresti, 2009
     
     
    Cum vrea tatal
     
    Despre Niccolo Ammaniti, liderul miscarii literare italiene a “canibalilor”, se spune ca, fiind student la biologie, si-a transformat schitele lucrarii de diploma in ceea ce avea sa fie primul sau roman, “Branhii”, publicat in 1994. Si-a abandonat studiile stiintifice si s-a dedicat exclusiv literaturii, devenind un autor multipremiat, tradus in zeci de limbi si caruia prozele i-au fost adaptate in pelicule cimetografice de succes. Romanul “Cum vrea Dumnezeu” (premiul Strega, in 2007), descrie aventura apocaliptica a lui Rino Zena si a fiului sau, Cristiano. Somer, alcoolic si cu puternice convingeri fasciste, Rino traieste sub stricta supraveghere a serviciilor sociale, care il ameninta sa-i retraga custodia fiului. In ciuda dragostei viscerale pe care i-o poarta lui Cristiano, il educa in spiritul violentei si al fortei brute. 
     
    Niccolo Ammaniti – “Cum vrea Dumnezeu”,
    Editura Humanitas Fiction, Bucuresti, 2009

  • Secretul profitului: miresele

     

    Pana nu de mult, oferta de rochii de mireasa nu era remarcabil de variata; in ultima vreme insa, tot mai multi creatori de moda, cum ar fi Oscar de la Renta, Monique Lhuiller, Alice Temperley sau Carolina Herrera, au fost atrasi de potentialul de crestere al acestui segment. Reprezentatii Oscar de la Renta, spre exemplu, afirma ca vanzarile de articole pentru mirese le-au crescut cu 50% anul acesta, estimand o dublare a profiturilor fata de anul 2007, cand au intrat in acest segment. Cu cresteri similare se lauda si oficialii Alice Temperley, pentru care vanzarile de rochii de mireasa genereaza 20% din totalul veniturilor. Si magazinul online de moda Net-a-porter.com si-a lansat in luna martie o sectiune dedicata celor ce se pregatesc de casatorie, care a fost foarte bine primita.
     
    Concurenta pentru atentia mireselor dispuse sa cheltuiasca pentru o rochie deosebita a crescut atat de mult, incat creatoarea Vera Wang recunoaste ca s-a vazut nevoita sa mai reduca preturile pentru colectia de primavara 2010, ceea ce face ca o rochie sa se poata cumpara in medie cu 3.800 de dolari in loc de 5.500. Alti creatori intrati mai recent pe piata hainelor pentru mirese sunt Vivienne Westwood, Lanvin, Giambattista Valli si Marchesa, cu colectii adecvate diferitelor tipuri de cliente, inclusiv celor ce nu mai vor neaparat ceva traditional. Rochiile pentru ziua nuntii trebuie sa reflecte, mai nou, diferiti factori care tin de personalitatea si de biografia mireselor; unele femei nu mai sunt deja la prima casatorie, altele cauta ceva potrivit unei nunti in Bali, altele vor ceva cu totul deosebit, care sa iasa in evidenta.
     
    Oricare le-ar fi principiile creatoare, toate marile case de moda care exploreaza acest segment de piata privesc vestimentatia pentru mirese drept o modalitate de a atrage si a pastra clientela, ceea ce face ca in stilul colectiilor pentru nunti sa includa elemente specifice din tinutele deja expuse la prezentarile de moda. 

     

  • Top BM: Cele mai mari investitii in comert (GALERIE FOTO)

    Motorul cresterii economice din anii anteriori, consumul, a intrat la relanti, iar cifrele de vanzari inregistrate in comert in primele luni ale anului indica o atitudine mai rezervata a clientilor. Mari perdanti sunt retelele de electronice si electrocasnice, dar cumparatorii sunt mai rezervati acum si cand vine vorba de amenajari, de redecorarea casei sau chiar de bunuri de larg consum. “In special electrocasnicele mari, ale caror vanzari sunt puternic dependente de creditare, inregistreaza stagnari importante”, declara Ciprian Moga, managing director al firmei de consultanta in retail iQuest Consulting. Conform lui, criza isi spune cuvantul si in vanzarile de mobilier, articole de amenajare a casei si produse textile.

    Mesajul are corespondent si in domeniul comertului alimentar modern, unde volumele vanzarilor au stagnat in primul trimestru, inregistrand un plus (de 5%) doar in valoare, conform unui studiu realizat de MEMRB pe un esantion constant de magazine, care a inclus 181 de categorii de produse din sectorul bunurilor de larg consum.

    Ca urmare, preturile mari la terenuri – piedica principala cu care se confruntau pana de curand marile retele la capitolul expansiunii – au trecut in plan secund. Situatia economica generala si apetitul de consum sunt acum elementele-cheie din planurile de dezvoltare ale marilor comercianti. “Restrangerea consumului, la care ne putem astepta in continuare, face ca anul 2009 sa fie foarte dificil pentru intreaga piata de retail”, spune Michael Krahn, directorul general al Praktiker. El crede ca acest lucru se va vedea in mod firesc si in evolutia investitiilor viitoare din acest sector.

    Un numar mai mare de magazine ofera, de regula, o pozitie mai sigura in piata. “Retelele care reusesc sa se consolideze la nivelul unor regiuni extinse au posibilitatea ca in perioade mai putin favorabile pentru piata sa reactioneze mai bine la presiunile economice”, spune Krahn. Motiv pentru care retelele ce au investit deja sute de milioane de euro, in loc sa-si faca griji pentru pierderile ce le-ar putea afecta afacerile, se gandesc mai degraba cum sa-si mentina marjele. Astfel, grupurile Metro, Rewe si Carrefour, cei mai mari trei jucatori din comertul romanesc, au rulat anul trecut afaceri cumulate de 5 miliarde de euro la nivel local, in crestere cu 20% fata de 2007. Aceasta valoare inseamna circa o cincime din vanzarile realizate de tot domeniul comertului cu bunuri de larg consum, estimat de MEMRB la 23-25 miliarde de euro si care include aproape 90.000 de magazine, de la chioscuri la hipermarketuri.

    Situatia de confort in care se plaseaza marii comercianti fata de cei de dimensiuni mici are insa un pret masurat cu multe zerouri. In topul cheltuielilor cu investitiile se plaseaza, conform calculelor BUSINESS Magazin, retailerul francez Carrefour, cu un volum total estimat la 535 de milioane de euro, suma ce cuprinde investitiile pentru deschiderea magazinelor, preluarea retelei Artima, investitiile pentru rebranduirea supermarketurilor cumparate in Carrefour Express. Cheltuielile includ si investitiile necesare pentru operarea a trei magazine, prin parteneriatul incheiat cu Winmarkt (pentru spatii din Cluj, Bistrita si Turda), dar si inaugurarea unui nou tip de magazin, Carrefour Market, deschis in urma cu doua luni la Bacau. Cu o suprafata de vanzare de 1.500 mp, de doua ori mai mare decat media retelei Carrefour Express, magazinul este un test pe piata din Romania, potrivit companiei.

    Retailerul este in prezent cel mai mare operator din segmentul hipermarketurilor, cu un portofoliu de 23 de magazine, din care 12 au fost deschise in perioada martie 2008 – martie 2009. La nivelul anului trecut, Carrefour a avut cel mai agresiv ritm de expansiune, cu investitii de peste 240 de milioane de euro numai pentru noile inaugurari.

    Veteranul comertului modern pe piata romaneasca, Metro Cash & Carry, a deschis pana acum 24 de centre de distributie, in 13 ani de activitate, investitiile totale ajungand la 520 de milioane de euro. Cheltuielile pentru deschiderea unui nou magazin sunt de circa 20 de milioane de euro, spun reprezentantii companiei, dar volumul total al investitiilor cuprinde si bugetele destinate remodelarii magazinelor. Pentru procesul de reamenajare, inceput in 2006, comerciantul german a investit sume cuprinse intre 3,5 si 6 milioane de euro, adica aproape 40 de milioane de euro.

    Pe pozitia imediat urmatoare in topul investitiilor din comert se plaseaza Real, care a investit pana acum in jur de 430 de milioane de euro pe piata romaneasca pentru inaugurarea a 21 de magazine. “Pentru anul in curs avem planificata deschiderea a patru magazine”, declara Adriana Pita, director de comunicare la Real Hipermarket Romania. Dintre cele patru magazine noi programate pentru anul in curs, primul a fost deja deschis la Constanta, oras care are acum doua spatii Real. Dintre toti operatorii de hipermarketuri, germanii sunt cei mai rapizi in expansiune, daca numarul de magazine este raportat la istoria lor pe piata: 21 de magazine deschise in mai putin de cinci ani. Pentru comparatie, reteaua Carrefour a ajuns la 23 de magazine in 10 ani, iar ceilalti operatori au in continuare doar cateva magazine: Auchan – 6, Cora – 3.

    Cu 18 magazine de tip cash&carry, Selgros ocupa pozitia a patra in topul BUSINESS Magazin, cu o valoare estimata a investitiilor de 360 de milioane de euro, in conditiile in care suma necesara pentru inaugurarea unui spatiu se plaseaza in jur de 20 de milioane de euro. Nemtii de la Selgros sunt urmati de conationalii lor de la Kaufland care au investit pana acum, conform estimarilor, circa 300 de milioane de euro pentru a dezvolta o retea ce a ajuns acum la 37 de magazine. Compania si-a anuntat recent pe site intentia de a cumpara “terenuri cu suprafete incepand de la 8.000 de metri patrati, cu localizare favorabila centrala sau periferica, in orase cu cel putin 40.000 de locuitori”. Reprezentantii companiei nu au dorit sa faca niciun comentariu pe marginea investitiilor, dar Kaufland a obtinut recent un credit BERD pentru un proiect de extindere in Romania si Bulgaria, in valoare totala de 300 de milioane de euro. In proiect nu se precizeaza suma destinata investitiilor in fiecare dintre cele doua tari, dar in ansamblu este vorba de circa 30 de magazine, ce ar putea fi destinate in principal oraselor de dimensiuni mici si medii. Retailerul german opereaza magazine de discount de mari dimensiuni, ce pot intra in competitie directa cu Carrefour si Real. Kaufland a raportat in 2007 afaceri de 642 de milioane de euro, valoare tripla fata de cea declarata in 2006.

  • Catering de criza