BusinessMagazin

Blog

  • Cel mai pregatit angajat

    Alexandru Lupea lucreaza in cadrul firmei de consultanta
    PricewaterhouseCoopers de 15 ani, iar din 2004 a devenit partener.
    Anul acesta a absolvit programul EMBA Trium, organizat in
    parteneriat cu London School of Economics, New York University si
    HEC din Paris, considerat al doilea cel mai important program de
    EMBA din lume, potrivit unui clasament facut de Financial Times. A
    fost nevoie de 20 de luni de munca si 150.000 de dolari scosi din
    propriul buzunar ca sa fie primul roman cu aceasta performanta.

    “Am zis ca daca tot fac un EMBA, macar sa fac unul de top”,
    spune Alexandru Lupea, care anul acesta a absolvit cel de-al doilea
    cel mai prestigios program de Executive Master of Business
    Administration din lume. Deocamdata, este singurul roman cu aceasta
    performanta, pentru care s-a straduit destul de mult – a trecut
    printr-o serie de examene si interviuri pentru a fi admis, iar timp
    de 20 de luni, cat a durat desfasurarea efectiva a programului,
    Lupea a fost nevoit sa dea dovada de implicare totala. “In toata
    perioada asta n-am avut niciun concediu si niciun week-end liber,
    mai ales ca nu mi-am luat pauza si am continuat sa lucrez. A fost
    destul de greu, dar despre asta este vorba atunci cand vrei sa fci
    ceva importnat”, isi aminteste Lupea.

    Tot timp de 20 de luni, Alexandru Lupea a facut in mod constant
    naveta Bucuresti-SUA, Bucuresti-Franta, Bucuresti-Anglia, Bucuresti
    China si Bucuresti-India, cele sase module ale programului
    desfasurandu-se, in functie de specificul fiecaruia, intr-un loc
    diferit. Dincolo de faptul ca a fost un real test de anduranta,
    acest EMBA a insemnat si un efort financiar consistent, in
    conditiile in care Lupea a platit singur toate costurile, care s-au
    ridicat la aproximativ 150.000 de euro.

    Cum se explica, totusi, faptul ca niciun alt roman nu a mai
    absolvit pana acum un program atat de important, avand in vedere ca
    moda MBA-urilor si EMBA-urilor i-a acaparat pe majoritatea
    managerilor romani in ultimii ani? “Dincolo de faptul ca se petrece
    in afara tarii si are un pret destul de mare, vorbim de un program
    cu criterii destul de stricte de selectie, care se adreseaza doar
    managerilor cu experienta de 10 ani si care au lucrat si in afara”,
    explica Lupea.

    In afara, absolvirea unui program MBA garanteaza un salariu de
    10.000 de euro lunar, insa in Romania media scade cu mult, pana la
    aproximativ 3.000 de euro pe luna. Totusi, salariul mai mare
    reprezinta unul dintre cele mai importante motive pentru care
    managerii romani aleg sa urmeze un MBA sau un EMBA. Mai mult decat
    atat, au inceput sa nu se mai uite la programele locale si sa
    aplice pentru cele din afara. In momentul de fata, aproximativ un
    sfert dintre cei care doresc sa treaca in CV un astfel d eprogram
    aleg varianta unei scoli din atrainatate, chiar daca asta inseamna
    costuri chiar si de 4 sau cinci ori mai mari decat in Romania.

  • Victorie istorica pentru Obama: A fost votata reforma medicala

    Legislatia care instituie asigurarea medicala garantata pentru
    toti cetatenii americani a fost aprobata in Camera cu 219 voturi
    pentru si 212 impotriva. “Este Legea Drepturilor Civile a secolului
    XXI”, a declarat James Clyburn, democrat de Carolina de Sud,
    citat de New York Times. “Poporul american a
    castigat”, a spus Jackie Speier, democrat de Hillsborough.

    Expertii fiscali ai Congresului estimeaza ca reforma va oferi
    acces la asigurare medicala unui numar de 32 de milioane de
    americani in prezent neasigurati, va adauga 16 milioane la numarul
    beneficiarilor sistemului Medicaid (destinat celor mai saraci
    dintre americani) si va subventiona costul asigurarii pentru
    persoanele cu venituri mici si medii, la un cost de circa 938 de
    miliarde de dolari in curs de 10 ani. Dupa calculele acelorasi
    experti, reforma va reduce deficitul bugetului federal cu circa 143
    de miliarde de dolari in urmatorii 10 ani.

    Toti republicanii au votat contra, dupa cum era de asteptat, iar
    34 de democrati s-au alaturat si ei republicanilor in respingerea
    legii, motivati in principal de ingrijorarile asupra costului
    reformei. Argumentele lor tin atat de principiu – o mai mare
    implicare a statului in administrarea sistemului medical,
    etichetata de critici drept o incercare de “nationalizare” – cat si
    de costuri, opinia multora fiind ca planul lui Obama va creste
    datoria publica la niveluri de nesuportat si ii va impovara pe
    cetateni cu taxe, dupa viziunea unui “Frankenstein fiscal” (Paul D.
    Ryan, republican de Wisconsin).

    Lupta nu s-a terminat, intrucat, incepand cel mai probabil de
    marti sau miercuri, Senatul va discuta amendamentele cu care textul
    documentului a fost aprobat in Camera. Cum republicanii
    intentioneaza sa blocheze documentul cu orice pret si sa determine
    o reintoarcere a acestuia in Camera, se poate prevedea ca procesul
    de discutare a amendamentelor ar putea dura cateva saptamani.

    Analistii chestionati de BBC se arata sceptici in privinta
    efectelor votului de duminica asupra raportului de forte din
    politica americana. Pe de o parte, in conditiile in care sondajele
    arata ca majoritatea americanilor se opun reformei dorite de Obama,
    pentru ca ea implica majorari de impozite, e de asteptat ca
    opozitia manifestata de republicani sa le aduca acestora puncte in
    plus la alegerile partiale din noiembrie. Pe de alta parte,
    victoria de acum a lui Obama nu se va transpune imediat intr-o
    imbunatatire a standardelor de asistenta medicala, tinand cont ca
    majoritatea prevederilor reformei nu se vor materializa pana in
    2014, asa incat e de asteptat ca legislatia sa sufere modificari
    pana atunci.

    Deocamdata, pana la alegerile din noiembrie, cand vor fi alesi
    36 din 100 de senatori si toti cei 435 de membri ai Camerei,
    presedintele Obama are la dispozitie sapte luni in care sa-si
    convinga concetatenii ca e vorba de o reforma realmente benefica
    pentru toti si perfect suportabila pentru economie. Faptul ca
    legislatia a fost aprobata este insa un avantaj net pentru actuala
    administratie. Cu cateva zile inainte de vot, Christian Science
    Monitor scria ca daca efortul de a trece documentul prin Camera ar
    fi esuat, sansele democratilor de a castiga voturi la alegerile din
    toamna si ale lui Obama de a obtine un nou mandat in 2012 ar fi
    fost mult diminuate.

  • BCR nu plateste dividende pe 2009

    Este pentru prima data dupa privatizarea bancii cu Erste cand
    BCR nu plateste dividende.
    Pana acum austriecii nu au operat nicio majorare de capital pentru
    BCR, concentrandu-se pe consolidarea propriului capital social,
    inclusiv cu ajutorul guvernului de la Viena.

  • Vreti sau nu credit: bancherii lasa dobanzile la lei sub 10%

    De necrezut in urma cu un an, creditele in lei pentru companii,
    dar si imprumuturile ipotecare, ajung din nou sa aiba dobanzi de o
    singura cifra, la fel ca in 2005-2006, pe masura ce bancherii isi
    ajusteaza ofertele sub presiunea de a stimula vanzarile pentru a-si
    face bugetele pe anul acesta.

    Ieftinirea creditelor in lei este stimulata de mai multe luni de
    politica Bancii Nationale, care a prins curaj dupa imbunatatirea
    perceptiei investitorilor straini asupra Romaniei de la inceputul
    anului si a fortat prabusirea dobanzilor pe piata interbancara pana
    la niveluri de 3%-6% pe an, net sub dobanda de politica monetara de
    7% pe an.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Ridicarea masinilor, o afacere de 4,5 milioane de euro

    In biserica de pe Calea Dorobanti, slujba s-a terminat de
    aproape un sfert de ora. Inauntru au ramas doar cateva pensionare
    care, pe rand, se “marturisesc” soptit preotului. Alte doua-trei
    persoane isi mai fac de lucru pe la icoane cand usa se deschide
    larg si un glas de barbat urla: “Parinte, mi-a disparut masina
    chiar din fata bisericii, in timpul slujbei. Si azi am dat si
    acatist doar!” Preotul se ridica incet de pe scaun, lasa pensionara
    nemarturisita si se indreapta agale spre soferul pagubit: “Stati
    linistit, asa fac ei mereu aici in zona. Mergeti la domnul de la
    lumanari, ca stie dansul unde duc astia masinile”. Omul ramane
    perplex cateva secunde, dupa care iese fuga din biserica spre omul
    de la lumanari.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • De ce le cer bancile clientilor date de la „pseudonim“ la „expunerea politica“

    “Asta cu blocarea conturilor este doar sa va sperie, un fel de
    bau-bau!”, ma linisteste domnul de la ghiseu, la o ora dupa ce
    colega lui de la o alta banca ma amenintase: “Riscati sa nu va mai
    puteti plati rata la credit. Vi se va bloca contul!”. Mai tarziu,
    la cea de-a treia banca, un domn pare mai dez¬orientat decat mine:
    “Blocarea con¬turilor? Nu am primit ceva precis in acest sens. Dar
    este bine sa va actualizati datele…”

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ministerul Mediului: „Avem mai multi bani decat am putea cheltui pentru impaduriri“

    Cu toate ca Ministerul Mediului are la dispozitie pentru acest
    an o suma considerabila destinata impaduririlor, 60 milioane de
    euro, ea nu va putea fi cheltuita integral, pentru ca nu are de
    unde sa cumpere material saditor.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Marele pariu: Fondul Proprietatea

    Proprietar vand 3 milioane de actiuni Fondul Proprietatea la
    pretul de 0,49 lei” este anuntul pe care Mihai T. l-a postat pe un
    site de mica publicitate. A primit actiunile la Fond in urma cu doi
    ani, drept despagubire pentru un teren care a apartinut bunicului
    sau si care a fost confiscat de regimul comunist. Are nevoie de
    bani, asa ca ar fi dispus sa le vanda si pentru un pret mai
    mic.

    Mihai este una dintre cele peste 3.000 de persoane care au
    primit actiuni la Fond drept despagubire de-a lungul ultimilor
    cinci ani. |nfiintat in 2005 de statul roman cu misiunea de a
    compensa persoanele expropriate de regimul comunist, Fondul
    Proprietatea (FP) este inca departe de a-si fi indeplinit scopul.
    Nefiind listat la bursa, actiunile cu valoare nominala de un leu
    primite de actionari in contul averilor confiscate nu pot fi
    valorificate in conditiile unei piete transparente si
    reglementate.

    Pentru actionarii ce si-au pierdut rabdarea si pentru
    investitorii in cautare de un plasament cu potential exista insa
    intotdeauna o solutie. “Bursa neagra” sau “piata anunturilor de
    mica publicitate” a aparut ca urmare a nenumaratelor intarzieri
    intervenite in procesul de listare. Aceasta piata a servit drept
    poarta de intrare pentru fondurile straine de investitii, dar si
    drept cale de iesire pentru actionarii care si-au pierdut speranta
    ca listarea Fondului mai are vreodata sanse sa devina
    realitate.

    Desi opaca, volatila, nesupusa nici unor reguli – un fel de Vest
    Salbatic al pietei de capital, piata anunturilor de mica
    publicitate functioneaza si aduce castiguri sau pierderi
    investitorilor care “tranzactioneaza”. Vanzarile si cumpararile de
    titluri FP se fac prin intermediul Depozitarului Central, pe baza
    intelegerilor dintre vanzatori si cumparatori, iar intalnirea
    dintre acestia are loc gratie anunturilor de mica publicitate. Doar
    in luna februarie, prin Depozitarul Central s-au facut 157 de
    tranzactii prin care s-au transferat 170 de milioane de titluri ale
    Fondului Proprietatea.

  • Cat va costa o vizita la medic

    Introducerea coplatii de la mijlocul verii va avea ca scop,
    potrivit ministrului sanatatii, Cseke Attila, “cresterea eficientei
    controlului asupra efectuarii serviciilor medicale, dar si
    moderarea functionarii sistemului sanitar”. Mai clar, Guvernul vrea
    sa urmareasca atent activitatea personalului, pe de-o parte, iar pe
    de alta parte, vor sa descurajeze bolnavul sa mearga direct la
    spital inainte de a cere sfatul medicului sau personal.

    Astfel, serviciile medicale care ar urma sa fie platite sunt
    consultatiile la medicul de familie, cele la medicul specialist,
    vizita la domiciliu dupa program, consultatiile din Unitatea de
    Primiri Urgente efectuate fara a fi vorba de o urgenta, RMN –
    urile, sau spitalizarea, potrivit proiectului Ministerului
    Sanatatii din 2009. Banii colectati war urma sa fie folositi pentru
    dotarea spitalelor si pentru a cumpara aparatura, sumele ramanand
    la medicii de familie si la furnizorii de servicii medicale.

    Petru Craciun, directorul general al Cegedim, companie de studii
    si analize de piata specializate privind industria de ingrijire a
    sanatatii, observa insa ca eventuala finantare suplimentara
    provenita din aceste venituri reprezinta o picatura cam mica pentru
    oceanul de probleme din spitale.


    “Spitalele stau prost si la cladiri, si la dotari, si la
    remunerarea personalului”, remarca Craciun, adaugand ca ar trebui
    degrevate spitalele de cerere si ar trebui sa fie incurajat
    sistemul ambulator, mai ales ca foarte multe dintre afectiunile
    frecvente se pot trata la medicii generalisti. O buna investitie in
    medicina de familie ar reduce semnificativ numarul de solicitari
    catre spital, insa, in momentul de fata, specialistii sunt
    cantonati in spitale si lipsesc cu desavarsire din sistemul
    ambulator.


  • Seful cel mare al Henkel are planuri importante pentru Romania

    In timp ce majoritatea tarilor din zona se zbat inca in
    recesiune, iar previziunile pentru tari ca Romania nu sunt dintre
    cele mai optimiste, sunt companii cu rabdare si cu viziune pe
    termen lung, care mizeaza pe tocmai pe ceea ce promisiunile pentru
    perioada post-criza. Grupul Henkel are un buget de 10 milioane de
    euro pentru cea de-a treia fabrica pe care vrea s-o construiasca in
    Romania, desi termenul pentru inceperea productiei nu este batut in
    cuie. “Romania nu a aratat inca tot ce poate”, spune Kasper
    Rorsted, CEO al grupului Henkel, referindu-se implicit la evolutia
    afacerilor de aici. |n cele cateva vizite pe care le-a facut de-a
    lungul ultimilor ani, danezul Rorsted, de 38 de ani, care este, a
    vazut cu ochiul liber schimbarile prin care a trecut tara si
    mizeaza in continuare pe potentialul ei.


    Filiala romaneasca a realizat anul trecut o cifra de afaceri de
    135 de milioane de euro, in scadere cu 16% (minus 3% in lei) fata
    de 2008, dar rezultatele sunt considerate bune de catre companie,
    care a avut scaderi mai mici decat media pietei pentru toate cele
    trei divizii ale sale – detergenti si produse pentru ingrijirea
    locuintei, produse cosmetice si de toaleta, adezivi si tehnologii.
    La nivel international, cifra de afaceri a scazut cu 3,5% fata de
    2008, la 13,5 miliarde de euro, iar profitul cu 6%, dar seful
    grupului spune ca “aceste rezultate nu sunt proaste daca ne gandim
    ca ne-am confruntat cu cea mai grava criza de la al doilea razboi
    mondial incoace”.

    Cea mai recenta vizita in Romania a lui Rorsted, care a preluat
    conducerea Henkel in urma cu aproape doi ani, a durat mai putin de
    24 de ore, iar programul a cuprins vizite in magazine, intalniri cu
    angajatii din filiala de aici, sedinte de board si un interviu de
    jumatate de ora. Romania este prima tara vizitata, intr-un tur care
    a mai cuprins Bulgaria si Rusia, cu scopul de a urmari felul cum au
    fost puse in practica masurile luate ca raspuns la criza si
    rezultatele acestora. Ponderea afacerilor din tarile emergente a si
    crescut in ultimii ani, ajungand la 40%, iar planurile pentru anii
    viitori prevad ca vanzarile din tarile respective sa ajunga in
    cinci-sapte ani la 50% din totalul cifrei de afaceri a
    grupului.