BusinessMagazin

Blog

  • Noul “trade deal” al lui Trump cu UE: SUA nu vor reduce tarifele mari aplicate maşinilor europene până când Bruxelles-ul nu va introduce legislaţie pentru a micşora taxele vamale asupra bunurilor americane. Americanii nu vor să scadă tarifele de 27,5% impuse pentru maşinile europene

    Statele Unite nu vor reduce tarifele mari aplicate maşinilor europene până când Bruxelles-ul nu va introduce legislaţie pentru a micşora taxele vamale asupra bunurilor americane, ceea ce pune sub semnul întrebării cât de repede ar putea una dintre cele mai preţioase industrii ale blocului să obţină o scutire, potrivit FT. 

    Oficialii americani au fost de acord să reducă tariful de 27,5% impus pentru majoritatea automobilelor la 15%, ca parte a unui acord încheiat în Scoţia luna trecută, dar administraţia Trump nu a făcut deocamdată paşi pentru reducerea taxelor.

    Un oficial american a declarat miercuri seara că Washingtonul va amâna scăderea tarifelor auto pentru a se asigura că UE „îşi îndeplineşte partea sa”.

    Germania, cea mai mare economie a UE, a insistat puternic pentru încheierea rapidă a acordului de principiu din Scoţia, pentru a opri pierderile de miliarde de euro suferite de industria sa auto, care depinde în mare măsură de exporturile către SUA.

    Donald Trump a impus în martie un tarif de 25% pe exporturile de maşini europene, peste rata existentă de 2,5%.

    Preşedintele american a încercat să remodeleze comerţul global în cel de-al doilea mandat prin taxe vamale ample asupra zecilor de parteneri comerciali.

    UE a obţinut un tarif mult mai mic decât cel de 30% ameninţat la un moment dat de Trump, însă taxele reprezintă totuşi o creştere de trei ori faţă de media anterioară revenirii preşedintelui american la Casa Albă.

    Disputele continue asupra acordului cu UE arată că, în ciuda fanfarei publice privind înţelegerile comerciale semnate cu administraţia Trump, multe detalii rămân încă blocate în negocieri.

    În schimbul reducerii la 15% a taxei pe maşini, UE a fost de acord să elimine tarifele pentru toate produsele industriale americane, inclusiv automobile, şi să ofere acces preferenţial pe piaţă pentru numeroase produse din pescuit şi agricultură, precum carnea de porc, produsele lactate şi nucile.

    Aceasta necesită aprobarea statelor membre şi, posibil, a Parlamentului European, ceea ce ar putea dura, astfel încât oficialii europeni au cerut ca SUA să facă primul pas imediat ce legislaţia va fi introdusă.

    O declaraţie comună emisă joi de Washington şi Bruxelles a prezentat pentru prima dată detaliile complete ale acordului după săptămâni de negocieri.

    Declaraţia a confirmat că înţelegerea va plafona tarifele americane pentru produsele farmaceutice, cherestea şi cipuri la 15%. Totuşi, aceste sectoare rămân supuse unor investigaţii americane pe motive de securitate naţională, care ar putea duce, în final, la taxe mai mari.

    Declaraţia a mai precizat că SUA vor aplica un tarif zero pentru aeronave şi piese de avion, produse farmaceutice generice şi ingredientele lor, precum şi pentru „resurse naturale indisponibile” precum plută.

    O iniţiativă a Franţei şi Italiei de a obţine un tratament similar pentru vinuri şi băuturi spirtoase a eşuat.

    Cele două părţi au convenit luna trecută reducerea tarifelor reciproce impuse de Trump asupra bunurilor europene la 15% sau la nivelul general de „naţiune cea mai favorizată”, dacă acesta este mai mare.

    În timp ce taxa pentru maşinile europene ar scădea la 15%, importatorii de pick-up trucks, care reprezintă o parte importantă a pieţei, ar continua să plătească 25%.

    Bruxelles-ul a promis să nu îşi schimbe reglementările interne privind standardele auto ca parte a acordului, dar declaraţia arată că a acceptat „recunoaşterea reciprocă” a standardelor americane.

    Trump s-a plâns de mult timp că standardele blocului au fost folosite pentru a bloca accesul maşinilor americane.

    UE a mai confirmat că „intenţionează să achiziţioneze” până în 2028 energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari (gaze naturale lichefiate, petrol şi energie nucleară).

    De asemenea, a anunţat că intenţionează să cumpere cel puţin 40 de miliarde de dolari în cipuri de inteligenţă artificială şi mai multe arme, confirmând angajamentele făcute de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la întâlnirea cu Trump din Scoţia.

    Dar nivelul final al tarifelor asupra industriei europene de oţel şi aluminiu, care spera la o scutire imediată de la taxele de 50%, rămâne neclar.

    Declaraţia a confirmat că cele două părţi vor lua în considerare un plafon tarifar mai mic pentru metale, ca parte a unui efort de a „securiza lanţurile de aprovizionare între ele”, dar a adăugat că sunt necesare noi discuţii.

    În plus, cele două părţi au convenit să colaboreze în privinţa revizuirii investiţiilor şi a controalelor la export, o încercare de a limita influenţa economică în creştere a Chinei.

    Un oficial american de rang înalt a declarat miercuri seara că acordul Washingtonului cu UE este „unul dintre cele mai semnificative” dintre cele încheiate recent.

  • Noul “trade deal” al lui Trump cu UE: SUA nu vor reduce tarifele mari aplicate maşinilor europene până când Bruxelles-ul nu va introduce legislaţie pentru a micşora taxele vamale asupra bunurilor americane. Americanii nu vor să scadă tarifele de 27,5% impuse pentru maşinile europene

    Statele Unite nu vor reduce tarifele mari aplicate maşinilor europene până când Bruxelles-ul nu va introduce legislaţie pentru a micşora taxele vamale asupra bunurilor americane, ceea ce pune sub semnul întrebării cât de repede ar putea una dintre cele mai preţioase industrii ale blocului să obţină o scutire, potrivit FT. 

    Oficialii americani au fost de acord să reducă tariful de 27,5% impus pentru majoritatea automobilelor la 15%, ca parte a unui acord încheiat în Scoţia luna trecută, dar administraţia Trump nu a făcut deocamdată paşi pentru reducerea taxelor.

    Un oficial american a declarat miercuri seara că Washingtonul va amâna scăderea tarifelor auto pentru a se asigura că UE „îşi îndeplineşte partea sa”.

    Germania, cea mai mare economie a UE, a insistat puternic pentru încheierea rapidă a acordului de principiu din Scoţia, pentru a opri pierderile de miliarde de euro suferite de industria sa auto, care depinde în mare măsură de exporturile către SUA.

    Donald Trump a impus în martie un tarif de 25% pe exporturile de maşini europene, peste rata existentă de 2,5%.

    Preşedintele american a încercat să remodeleze comerţul global în cel de-al doilea mandat prin taxe vamale ample asupra zecilor de parteneri comerciali.

    UE a obţinut un tarif mult mai mic decât cel de 30% ameninţat la un moment dat de Trump, însă taxele reprezintă totuşi o creştere de trei ori faţă de media anterioară revenirii preşedintelui american la Casa Albă.

    Disputele continue asupra acordului cu UE arată că, în ciuda fanfarei publice privind înţelegerile comerciale semnate cu administraţia Trump, multe detalii rămân încă blocate în negocieri.

    În schimbul reducerii la 15% a taxei pe maşini, UE a fost de acord să elimine tarifele pentru toate produsele industriale americane, inclusiv automobile, şi să ofere acces preferenţial pe piaţă pentru numeroase produse din pescuit şi agricultură, precum carnea de porc, produsele lactate şi nucile.

    Aceasta necesită aprobarea statelor membre şi, posibil, a Parlamentului European, ceea ce ar putea dura, astfel încât oficialii europeni au cerut ca SUA să facă primul pas imediat ce legislaţia va fi introdusă.

    O declaraţie comună emisă joi de Washington şi Bruxelles a prezentat pentru prima dată detaliile complete ale acordului după săptămâni de negocieri.

    Declaraţia a confirmat că înţelegerea va plafona tarifele americane pentru produsele farmaceutice, cherestea şi cipuri la 15%. Totuşi, aceste sectoare rămân supuse unor investigaţii americane pe motive de securitate naţională, care ar putea duce, în final, la taxe mai mari.

    Declaraţia a mai precizat că SUA vor aplica un tarif zero pentru aeronave şi piese de avion, produse farmaceutice generice şi ingredientele lor, precum şi pentru „resurse naturale indisponibile” precum plută.

    O iniţiativă a Franţei şi Italiei de a obţine un tratament similar pentru vinuri şi băuturi spirtoase a eşuat.

    Cele două părţi au convenit luna trecută reducerea tarifelor reciproce impuse de Trump asupra bunurilor europene la 15% sau la nivelul general de „naţiune cea mai favorizată”, dacă acesta este mai mare.

    În timp ce taxa pentru maşinile europene ar scădea la 15%, importatorii de pick-up trucks, care reprezintă o parte importantă a pieţei, ar continua să plătească 25%.

    Bruxelles-ul a promis să nu îşi schimbe reglementările interne privind standardele auto ca parte a acordului, dar declaraţia arată că a acceptat „recunoaşterea reciprocă” a standardelor americane.

    Trump s-a plâns de mult timp că standardele blocului au fost folosite pentru a bloca accesul maşinilor americane.

    UE a mai confirmat că „intenţionează să achiziţioneze” până în 2028 energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari (gaze naturale lichefiate, petrol şi energie nucleară).

    De asemenea, a anunţat că intenţionează să cumpere cel puţin 40 de miliarde de dolari în cipuri de inteligenţă artificială şi mai multe arme, confirmând angajamentele făcute de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la întâlnirea cu Trump din Scoţia.

    Dar nivelul final al tarifelor asupra industriei europene de oţel şi aluminiu, care spera la o scutire imediată de la taxele de 50%, rămâne neclar.

    Declaraţia a confirmat că cele două părţi vor lua în considerare un plafon tarifar mai mic pentru metale, ca parte a unui efort de a „securiza lanţurile de aprovizionare între ele”, dar a adăugat că sunt necesare noi discuţii.

    În plus, cele două părţi au convenit să colaboreze în privinţa revizuirii investiţiilor şi a controalelor la export, o încercare de a limita influenţa economică în creştere a Chinei.

    Un oficial american de rang înalt a declarat miercuri seara că acordul Washingtonului cu UE este „unul dintre cele mai semnificative” dintre cele încheiate recent.

  • XTB: Investitorii români s-au orientat în luna iulie către o acţiune mai puţin cunoscută pe piaţa de capital, o companie de asigurări din SUA, în ciuda provocărilor din sector

    Investitorii români s-au orientat în luna iulie către o acţiune mai puţin cunoscută pe piaţa de capital, Oscar Health, companie de asigurări fondată în 2012 în SUA, potrivit analizei realizată de Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

    Compania oferă planuri de sănătate individuale şi pentru grupuri mici prin intermediul platformei sale în cloud. Majoritatea veniturilor Oscar Health provin din primele de asigurare individuală şi familială din cadrul Affordable Care Act (ACA), subliniind vulnerabilitatea companiei la schimbările legislative şi politice de pe piaţa americană a sănătăţii.

    În ultimii ani, evoluţiile politice, precum reducerile anticipate ale programului Medicaid sub administraţia Trump, au alimentat volatilitatea industriei. Procesele intentate de mai multe state împotriva guvernului federal au accentuat şi mai mult temerile privind creşterea primelor şi a cheltuielilor din buzunarul consumatorilor, se arată în analiza XTB.

    La rândul său, Oscar a ajustat propriile previziuni pentru 2025 pe 22 iulie, în urma unor noi date din industrie care sugerau că presiunile asupra costurilor ar putea persista. Cu toate acestea, poziţionarea strategică şi abordarea axată pe tehnologie a companiei i-au conferit rezilienţă în faţa dificultăţilor, consideră Radu Puiu.

    În ultimii cinci ani, Oscar Health a înregistrat o rată de creştere anuală compusă (CAGR) a vânzărilor de 63%, cu mult peste media industriei. Totuşi, profitabilitatea depinde în ultimă instanţă de menţinerea unui raport de pierderi medicale (MLR) sub 100%, asigurându-se că veniturile din prime depăşesc costurile legate de despăgubiri, subliniază analistul financiar XTB România.

    Acţiunile companiei au supraperformat în raport cu indicele S&P 500 de la începutul anului. Astfel, cotaţia acţiunilor Oscar Health înregistrează un avans de 15,20% de la începutul anului, comparativ cu avansul de 8,60% al indicelui S&P 500. Totuşi, în timpul mai multor secvenţe recente de corecţie ale pieţei, acţiunile companiei au tins să subperformeze în raport cu indicele pieţei. 

  • XTB: Investitorii români s-au orientat în luna iulie către o acţiune mai puţin cunoscută pe piaţa de capital, o companie de asigurări din SUA, în ciuda provocărilor din sector

    Investitorii români s-au orientat în luna iulie către o acţiune mai puţin cunoscută pe piaţa de capital, Oscar Health, companie de asigurări fondată în 2012 în SUA, potrivit analizei realizată de Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

    Compania oferă planuri de sănătate individuale şi pentru grupuri mici prin intermediul platformei sale în cloud. Majoritatea veniturilor Oscar Health provin din primele de asigurare individuală şi familială din cadrul Affordable Care Act (ACA), subliniind vulnerabilitatea companiei la schimbările legislative şi politice de pe piaţa americană a sănătăţii.

    În ultimii ani, evoluţiile politice, precum reducerile anticipate ale programului Medicaid sub administraţia Trump, au alimentat volatilitatea industriei. Procesele intentate de mai multe state împotriva guvernului federal au accentuat şi mai mult temerile privind creşterea primelor şi a cheltuielilor din buzunarul consumatorilor, se arată în analiza XTB.

    La rândul său, Oscar a ajustat propriile previziuni pentru 2025 pe 22 iulie, în urma unor noi date din industrie care sugerau că presiunile asupra costurilor ar putea persista. Cu toate acestea, poziţionarea strategică şi abordarea axată pe tehnologie a companiei i-au conferit rezilienţă în faţa dificultăţilor, consideră Radu Puiu.

    În ultimii cinci ani, Oscar Health a înregistrat o rată de creştere anuală compusă (CAGR) a vânzărilor de 63%, cu mult peste media industriei. Totuşi, profitabilitatea depinde în ultimă instanţă de menţinerea unui raport de pierderi medicale (MLR) sub 100%, asigurându-se că veniturile din prime depăşesc costurile legate de despăgubiri, subliniază analistul financiar XTB România.

    Acţiunile companiei au supraperformat în raport cu indicele S&P 500 de la începutul anului. Astfel, cotaţia acţiunilor Oscar Health înregistrează un avans de 15,20% de la începutul anului, comparativ cu avansul de 8,60% al indicelui S&P 500. Totuşi, în timpul mai multor secvenţe recente de corecţie ale pieţei, acţiunile companiei au tins să subperformeze în raport cu indicele pieţei. 

  • ANAF îi învaţă pe români ce drepturi au în cafenele şi restaurante

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) lansează o campanie naţională de informare privind dreptul consumatorului la bonul fiscal, în special în restaurante, baruri, cafenele sau fast-food-uri.

    Practic, la plata în numerar, clienţii trebuie să solicite şi să primească bonul fiscal, acesta fiind documentul obligatoriu care atestă tranzacţia. În cazul plăţilor prin card, clientul are dreptul să solicite emiterea şi înmânarea bonului fiscal.

    La plata cu cardul de credit sau debit, operatorii nu au obligaţia legală de a emite şi înmâna bonul fiscal, însă acesta poate fi tipărit şi oferit la cererea expresă a clientului.

    În cazul în care comercianţii refuză emiterea şi înmânarea bonului fiscal, cu excepţia situaţiei defectării aparatelor de marcat electronice fiscale când se emit chitanţe potrivit legii, clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia.

    “Prezenţa bonului fiscal este dovada plăţii serviciului şi garanţia că tranzacţia a fost înregistrată si fiscalizată corect”, au transmis joi reprezentanţii ANAF.


     

     

  • ANAF îi învaţă pe români ce drepturi au în cafenele şi restaurante

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) lansează o campanie naţională de informare privind dreptul consumatorului la bonul fiscal, în special în restaurante, baruri, cafenele sau fast-food-uri.

    Practic, la plata în numerar, clienţii trebuie să solicite şi să primească bonul fiscal, acesta fiind documentul obligatoriu care atestă tranzacţia. În cazul plăţilor prin card, clientul are dreptul să solicite emiterea şi înmânarea bonului fiscal.

    La plata cu cardul de credit sau debit, operatorii nu au obligaţia legală de a emite şi înmâna bonul fiscal, însă acesta poate fi tipărit şi oferit la cererea expresă a clientului.

    În cazul în care comercianţii refuză emiterea şi înmânarea bonului fiscal, cu excepţia situaţiei defectării aparatelor de marcat electronice fiscale când se emit chitanţe potrivit legii, clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia.

    “Prezenţa bonului fiscal este dovada plăţii serviciului şi garanţia că tranzacţia a fost înregistrată si fiscalizată corect”, au transmis joi reprezentanţii ANAF.


     

     

  • Industria de outsourcing se implică în educaţie şi duce companiile în şcoli: „Este momentul ca şi politicienii să înţeleagă că numai prin educaţie putem construi o Românie competitivă, capabilă să îşi păstreze tinerii acasă”

    Industria de outsourcing din România face un pas dincolo de business şi se implică în procesul de educaţie direct, în un efort de a reduce fenomenul de „brain drain”. Asociaţia Business Service Leaders (ABSL), industria reprezentativă a companiilor din industria de externalizare de servicii, a organizat proiectul Career Day, unde timp de nouă luni a mers în licee pentru a le vorbi tinerilor despre viitorul lor profesional.

    „Educaţia este investiţia cu cel mai mare randament pe termen lung, iar pentru ABSL rămâne o prioritate strategică. Rezultatele Career Day confirmă această nevoie: 67% dintre elevi au subliniat importanţa unor astfel de iniţiative pentru conectarea cu profesionişti şi pentru înţelegerea abilităţilor necesare în viitor. Este momentul ca şi politicienii să înţeleagă că numai prin educaţie putem construi o Românie competitivă, capabilă să îşi păstreze tinerii acasă şi să asigure dezvoltarea pe termen lung”, a declarat Adrian Baron, preşedinte ABSL.
    Aşadar, în anul şcolar 2024–2025, ABSL, în parteneriat cu Şcoala de Valori, a implementat Career Day în 47 de licee din Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi şi Timişoara, proiectul implicând 2500 de elevi. De asemenea, 155 de specialişti din 34 de companii membre ABSL au oferit peste 140 de ore de mentorat şi dialog. Obiectivul a fost să prezinte tinerilor oportunităţile din domeniul serviciilor de business şi IT şi să îi ajute să îşi descopere o potenţială carieră.

    Rezultatele evaluărilor realizate înainte şi după întâlniri arată schimbări de percepţie: dacă anterior 43,2% dintre elevi erau indecişi în privinţa carierei, după Career Day 41,86% dintre aceştia şi-au clarificat opţiunile, susţin reprezentanţii ABSL. În plus, ponderea celor care consideră important să îşi construiască un plan de carieră a crescut de la 43,9% la 77,41%.
    Piaţa muncii din România se transformă accelerat, cu o cerere tot mai mare pentru competenţe digitale. Succesul depinde de programe de perfecţionare bine implementate şi de o colaborare solidă

    între mediul privat şi cel public. Studiile recente de HR arată că selecţia candidaţilor în funcţie de competenţe este de cinci ori mai corelata cu performanţa ulterioară decât nivelul de educaţie şi de peste două ori mai relevantă decât experienţa anterioară.

    „Mediul de afaceri trece printr-o transformare comparabilă cu Revoluţia Industrială. Nu putem anticipa fiecare etapă, dar ştim că economia globală se va remodela profund. Ca de fiecare data, diferenţa o va face capacitatea de adaptare (flexibilitatea, rezilienţa şi agilitatea) augmentate de această dată de gândirea analitică şi de competenţele digitale. Acestea sunt reperele care ne ajută să navigăm prin incertitudine şi să valorificăm oportunităţile viitorului”, susţine Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte al ABSL.

    Conform Raportului privind viitorul locurilor de muncă emis in 2025 de Forumul Economic Mondial, companiile din România manifestă un angajament puternic în dezvoltarea şi recalificarea angajaţilor: 94% dintre angajatori intenţionează să investească în formarea acestora, peste media globală de 85%.
    Până în 2030, aproape 50% dintre angajaţi vor avea nevoie de formare sau recalificare, în timp ce aproximativ 40%  îşi vor putea continua activitatea fără schimbări majore. În România, 29% dintre angajaţi vor fi sprijiniţi prin programe de perfecţionare, iar 18% vor trece prin procese de recalificare şi redistribuire către noi roluri.

    Pe măsură ce transformările digitale, globalizarea şi modelele de afaceri emergente accelerează schimbarea, companiile membre ABSL estimează că majoritatea joburilor pentru care vor recruta până în 2030 vor suferi transformări profunde comparativ cu cele existente astăzi.

    Asociaţia Business Service Leaders în România (ABSL) este cea mai importantă organizaţie care reprezintă sectorul de business services, adunând în componenţa sa peste 80 de companii care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D).

  • Industria de outsourcing se implică în educaţie şi duce companiile în şcoli: „Este momentul ca şi politicienii să înţeleagă că numai prin educaţie putem construi o Românie competitivă, capabilă să îşi păstreze tinerii acasă”

    Industria de outsourcing din România face un pas dincolo de business şi se implică în procesul de educaţie direct, în un efort de a reduce fenomenul de „brain drain”. Asociaţia Business Service Leaders (ABSL), industria reprezentativă a companiilor din industria de externalizare de servicii, a organizat proiectul Career Day, unde timp de nouă luni a mers în licee pentru a le vorbi tinerilor despre viitorul lor profesional.

    „Educaţia este investiţia cu cel mai mare randament pe termen lung, iar pentru ABSL rămâne o prioritate strategică. Rezultatele Career Day confirmă această nevoie: 67% dintre elevi au subliniat importanţa unor astfel de iniţiative pentru conectarea cu profesionişti şi pentru înţelegerea abilităţilor necesare în viitor. Este momentul ca şi politicienii să înţeleagă că numai prin educaţie putem construi o Românie competitivă, capabilă să îşi păstreze tinerii acasă şi să asigure dezvoltarea pe termen lung”, a declarat Adrian Baron, preşedinte ABSL.
    Aşadar, în anul şcolar 2024–2025, ABSL, în parteneriat cu Şcoala de Valori, a implementat Career Day în 47 de licee din Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi şi Timişoara, proiectul implicând 2500 de elevi. De asemenea, 155 de specialişti din 34 de companii membre ABSL au oferit peste 140 de ore de mentorat şi dialog. Obiectivul a fost să prezinte tinerilor oportunităţile din domeniul serviciilor de business şi IT şi să îi ajute să îşi descopere o potenţială carieră.

    Rezultatele evaluărilor realizate înainte şi după întâlniri arată schimbări de percepţie: dacă anterior 43,2% dintre elevi erau indecişi în privinţa carierei, după Career Day 41,86% dintre aceştia şi-au clarificat opţiunile, susţin reprezentanţii ABSL. În plus, ponderea celor care consideră important să îşi construiască un plan de carieră a crescut de la 43,9% la 77,41%.
    Piaţa muncii din România se transformă accelerat, cu o cerere tot mai mare pentru competenţe digitale. Succesul depinde de programe de perfecţionare bine implementate şi de o colaborare solidă

    între mediul privat şi cel public. Studiile recente de HR arată că selecţia candidaţilor în funcţie de competenţe este de cinci ori mai corelata cu performanţa ulterioară decât nivelul de educaţie şi de peste două ori mai relevantă decât experienţa anterioară.

    „Mediul de afaceri trece printr-o transformare comparabilă cu Revoluţia Industrială. Nu putem anticipa fiecare etapă, dar ştim că economia globală se va remodela profund. Ca de fiecare data, diferenţa o va face capacitatea de adaptare (flexibilitatea, rezilienţa şi agilitatea) augmentate de această dată de gândirea analitică şi de competenţele digitale. Acestea sunt reperele care ne ajută să navigăm prin incertitudine şi să valorificăm oportunităţile viitorului”, susţine Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte al ABSL.

    Conform Raportului privind viitorul locurilor de muncă emis in 2025 de Forumul Economic Mondial, companiile din România manifestă un angajament puternic în dezvoltarea şi recalificarea angajaţilor: 94% dintre angajatori intenţionează să investească în formarea acestora, peste media globală de 85%.
    Până în 2030, aproape 50% dintre angajaţi vor avea nevoie de formare sau recalificare, în timp ce aproximativ 40%  îşi vor putea continua activitatea fără schimbări majore. În România, 29% dintre angajaţi vor fi sprijiniţi prin programe de perfecţionare, iar 18% vor trece prin procese de recalificare şi redistribuire către noi roluri.

    Pe măsură ce transformările digitale, globalizarea şi modelele de afaceri emergente accelerează schimbarea, companiile membre ABSL estimează că majoritatea joburilor pentru care vor recruta până în 2030 vor suferi transformări profunde comparativ cu cele existente astăzi.

    Asociaţia Business Service Leaders în România (ABSL) este cea mai importantă organizaţie care reprezintă sectorul de business services, adunând în componenţa sa peste 80 de companii care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D).

  • ANAF lansează o campanie de informare privind dreptul la bonul fiscal în domeniul HORECA

    Între 1 iulie şi 17 august 2025, inspectorii antifraudă fiscală au făcut controale în mai multe locaţii din ţară, folosind datele din sistemul Ro-e-Case al caselor de marcat electronice. Verificările au urmărit dacă localurile respectă obligaţia de a elibera bonuri fiscale pentru plăţile făcute în numerar.

    În urma controalelor, s-a constatat că în unele situaţii clienţii au primit doar note de plată sau înştiinţări, fără bon fiscal. Această practică este ilegală şi afectează corecta colectare a banilor la bugetul de stat.

    Ce drepturi au clienţii în HORECA?

    „La plata în numerar, clienţii trebuie să solicite şi să primească bonul fiscal, acesta fiind documentul obligatoriu care atestă tranzacţia. În situaţia plăţilor prin card, clientul are dreptul să solicite
    emiterea şi înmânarea bonului fiscal.

    La plata cu cardul de credit sau debit, operatorii economici nu au obligaţia legală de a emite şi înmâna bonul fiscal, însă acesta poate fi tipărit şi oferit la cererea expresă a clientului.

    În cazul în care comercianţii refuză emiterea şi înmânarea bonului fiscal, cu excepţia situaţiei defectării aparatelor de marcat electronice fiscale când se emit chitanţe potrivit legii, clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia”, potrivit comunicatul transmis, joi, de ANAF.

    „ANAF îi încurajează pe cetăţeni să se implice activ în prevenirea şi combaterea acestui fenomen. Prezenţa bonului fiscal este dovada plăţii serviciului şi garanţia că tranzacţia a fost înregistrată si fiscalizată corect”, a mai precizat ANAF.

  • ANAF lansează o campanie de informare privind dreptul la bonul fiscal în domeniul HORECA

    Între 1 iulie şi 17 august 2025, inspectorii antifraudă fiscală au făcut controale în mai multe locaţii din ţară, folosind datele din sistemul Ro-e-Case al caselor de marcat electronice. Verificările au urmărit dacă localurile respectă obligaţia de a elibera bonuri fiscale pentru plăţile făcute în numerar.

    În urma controalelor, s-a constatat că în unele situaţii clienţii au primit doar note de plată sau înştiinţări, fără bon fiscal. Această practică este ilegală şi afectează corecta colectare a banilor la bugetul de stat.

    Ce drepturi au clienţii în HORECA?

    „La plata în numerar, clienţii trebuie să solicite şi să primească bonul fiscal, acesta fiind documentul obligatoriu care atestă tranzacţia. În situaţia plăţilor prin card, clientul are dreptul să solicite
    emiterea şi înmânarea bonului fiscal.

    La plata cu cardul de credit sau debit, operatorii economici nu au obligaţia legală de a emite şi înmâna bonul fiscal, însă acesta poate fi tipărit şi oferit la cererea expresă a clientului.

    În cazul în care comercianţii refuză emiterea şi înmânarea bonului fiscal, cu excepţia situaţiei defectării aparatelor de marcat electronice fiscale când se emit chitanţe potrivit legii, clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia”, potrivit comunicatul transmis, joi, de ANAF.

    „ANAF îi încurajează pe cetăţeni să se implice activ în prevenirea şi combaterea acestui fenomen. Prezenţa bonului fiscal este dovada plăţii serviciului şi garanţia că tranzacţia a fost înregistrată si fiscalizată corect”, a mai precizat ANAF.