Blog

  • McCafe la Sofia

    McCafe a fost dezvoltat ca un raspuns la popularitatea tot mai ridicata a lanturilor de cafenele precum Starbucks si va oferi o gama larga de sortimente de cafea, gustari sau prajituri. Urmatorea unitate va fi deschisa in Mall Varna cand acesta va fi inaugurat la inceputul lui 2008. McDonald’s opereaza in prezent 22 de magazine in Bulgaria, prin care deserveste anual 7,5 milioane de clienti. Concurenta pe piata cafenelelor din Bulgaria nu este deloc de neglijat, doar in Sofia Mall fiind prezente doua lanturi rivale, Coffeeheaven si Onda. Alti mari competitori care au investit in Bulgaria sunt Costa Coffee si Coffee Republic.

  • Bani pentru avioane

    Banii obtinuti vor fi utilizati pentru achizitia de noi aeronave si pentru extinderea rutelor. Compania a fost infiintata in urma cu zece ani si in prezent detine patru avioane Fokker 100, cu care efectueaza zboruri catre noua tari, in principal statele vecine. Andrija Lompar, ministrul transporturilor, a spus ca se doreste achizitionarea unor aeronave Embraer cu fondurile obtinute in urma privatizarii. Lompar a dezvaluit ca Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si-a manifestat interesul pentru achizitia a 20% din actiunile companiei, insa spera ca si alti operatori aerieni sau consortii sa fie interesate. Alte intreprinderi ce vor fi scoase la privatizare in perioada umatoare sunt o fabrica de tutun, un santier naval, doua holdinguri care administreaza hoteluri in statiunile Budva si Ulcinj, drepturile de management ale portului Bar si ale cailor ferate muntenegrene.

  • Ce inseamna capitalul autohton

    Pentru 56 de milioane de euro, Alta Capital a cumparat cinci fabrici de ciocolata si dulciuri, la care se adauga, conform publicatiei The Baltic Times, producatorul de produse lactate Tere si compania Meieri Transport, valoarea acestor tranzactii nefiind data publicitatii. Recent, Alta Capital a cumparat si cel mai mare producator de lapte din Estonia, Rigas Piensaimnieks. Oliver Kruuda, proprietarul Kalev, s-a aratat incantat ca a reusit sa pastreze industria locala alimentara in maini autohtone. El a precizat ca in perioada urmatoare AS Kalev se va orienta spre mass-media, domeniu considerat extrem de profitabil.
  • Incalzirea globala scumpeste caldura

    Actuala limita anuala de 9,2 milioane de tone de emisii, stabilita de stat, urmeaza sa fie redusa cu 12%. Producatorii de energie termica ar dori nu doar mentinerea actualului nivel, dar si majorarea lui cu 1,2 milioane de tone, astfel incat sa poata atrage noi clienti. Ei negociaza in prezent cum vor imparti intre ei cantitatea de credite existenta. Jacek Szymczak, CEO al Camerei Economice a Industriei Poloneze de Energie Termica, citat de publicatia Puls Biznesu, spune ca producatorii deja lucreaza practic fara profit si au nevoie de mari sume de bani pentru investitii in modernizarea echipamentelor. Obligatia de a achizitiona creditele de carbon de pe piata va duce la scumpirea caldurii pentru incalzirea caselor cu pana la zece procente.

  • Antonio Merloni isi face fabrica in Ucraina

    Capacitatea de productie va fi de un milion de articole pe an. Este vorba de fabrica achizitionata in 2003 de Merloni de la producatorul ucrainean Nord, in orasul Ivano-Frankivsk, unde intre timp a investit aproape 50 de milioane de euro. In urmatorii zece ani, compania are programate investitii in Ucraina in valoare de aproape 185 de milioane de euro. In noua fabrica vor lucra in jur de 800 de persoane. Compania italiana a intentionat sa lanseze actualul proiect mai devreme, dar barierele birocratice intampinate au dus la amanarea de mai multe ori a acestuia.

  • Salon auto la cort

    Salonul Auto International de la Bucuresti (SIAB), mutat pentru prima data in istoria sa de la hangarele Romaero Baneasa la fostul magazin Metro din Otopeni ar putea atrage 300.000 de vizitatori, pana la sfarsitul acestei saptamani, potrivit organizatorilor.
    Inceput pe 4 octombrie, cu ziua dedicata presei, SIAB are loc pentru prima data intr-un cort (de fapt mai multe corturi de mari dimensiuni insiruite). Chiar daca acesta a fost un motiv de nemultumire din partea multora dintre expozanti, mai ales pe fondul cresterii generale a preturilor de inchiriere, SIAB vine in cel mai bun moment al pietei auto din istorie – peste 200.000 de autoturisme vandute in doar 8 luni (aproape la fel de multe ca in tot anul 2005). In plus, spre deosebite de ultimele doua editii – 2003 si 2005 – la salon sunt prezente si marcile reprezentate de companiile din cadrul grupului de firme al omului de afaceri Ion Tiriac. Exista si cateva absente, precum Peugeot sau Rolls Royce, dar chiar si asa, gama expusa este completa, de la masini ieftine si pana la Bentley, Lamborghini sau chiar motociclete Harley Davidson.

  • Covor rosu pentru Ford

    Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a anuntat dupa intalnirea de saptamana trecuta cu reprezentanti ai Ford ca va fi construit un drum expres Craiova-Pitesti care sa faca legatura cu autostrada Bucuresti-Pitesti, vor incepe lucrarile de modernizare si extindere la soseaua de centura a Capitalei si va fi modernizata infrastructura feroviara din zona Craiova. Orban a promis ca lucrarile la soseaua de centura vor incepe intr-o luna, iar centura cea noua, cu 4 benzi de circulatie si pasaj suprateran peste calea ferata la Otopeni, va fi gata in doi ani, asa incat "cand se va da in folosinta uzina Ford, 125-175 de camioane si 10 garnituri de tren vor pleca zilnic din Craiova spre portul Constanta", referirea ministrului fiind la faptul ca Ford va avea nevoie de un traseu rapid pentru trimiterea la export a productiei de masini de la Craiova. Orban n-a estimat o valoare totala a lucrarilor, spunand doar ca fondurile necesare vor di asigurate din programul european sectorial de transport, finantat de UE cu 4,57 miliarde de euro si de Romania cu 1,13 miliarde.

  • Exemplul rusesc

    |n acelasi timp, conducerea companiilor respective poate proceda legal la actiuni de impiedicare a preluarii, inclusiv prin majorari de capital, chiar si dupa anuntarea eventualelor oferte publice. |ntr-un fel, statul ungar urmeaza astfel exemplul celui rus, care anul acesta a decretat drept strategice 39 de sectoare economice in care investitorii straini nu pot cumpara mai mult de 50% din actiunile unei companii decat cu aprobare speciala data de guvernul de la Moscova. La fel cum s-a intamplat si in Rusia, decizia autoritatilor ungare a atras critici din partea actionarilor straini minoritari ai MOL, favorabili unei preluari de catre OMV (date fiind conditiile bune ale ofertei – un pret pe actiune de aproape 128 de euro, care evalueaza MOL la 14 miliarde de euro). Fondul de investitii speculative Centaurus si firma Templeton, actionari minoritari (ultima dintre ele si la OMV), au cerut guvernului si conducerii MOL sa accepte negocieri cu OMV, considerand ca soarta ofertei de preluare ar trebui discutata de actionari, nu de conducerea companiei ungare si nici de autoritatile de la Budapesta.

  • Victimele se inmultesc

    Situatia bancii elvetiene a atras brusc atentia cautatorilor de active ieftinite de criza, o data ce a aparut posibilitatea ca UBS sa se restructureze, respectiv sa se scindeze in doua – o divizie de banca de investitii, care sa fie vanduta, si o divizie de administrare a activelor, care sa formeze noua UBS. Conducerea bancii a incercat sa reziste – activitatea de banca de investitii este considerata de analisti drept cea mai buna oportunitate pe pietele financiare in urmatorii 5-10 ani, avand in vedere perspectivele oferite de deschiderea economiei chineze. UBS are insa consolarea ca nu e singura afectata de criza: tot saptamana trecuta, Deutsche Bank a anuntat pierderi de 3,12 miliarde de dolari (2,2 mld. euro) de pe urma expunerii la piata creditelor ipotecare din SUA, iar de partea cealalta a Atlanticului, Citigroup si Merrill Lynch au replicat cu pierderi de 1,4 miliarde (aproape un miliard de euro), respectiv 5,5 miliarde de dolari (3,9 mld. euro).

  • Cine are urechi de auzit

    "Haosul creat de plecarea noastra i-ar ncuraja nu numai pe extremistii din Irak, ci si Iranul", a spus Bush, adaugand ca sunt excluse negocieri cu Iranul pana ce acesta nu renunta la programul sau nuclear. Comentatorii au vazut in aceste remarci o confirmare a faptului ca administratia Bush a redefinit treptat razboiul din Irak drept o lupta strategica intre SUA si Iran, pornind de la declaratiile mai vechi ale presedintelui ca o buna parte dintre insurgentii irakieni (siiti) sunt inarmati, antrenati si sustinuti de extremistii siiti din Iran. Pe de o parte, aceasta ar insemna ca administratia Bush arunca in responsabilitatea Iranului insuccesul in stabilizarea Irakului; pe de alta parte ar fi vorba de o noua incercare de legitimare a unei eventuale actiuni militare impotriva Iranului, in conditiile in care acuzatiile ca Teheranul vrea sa dezvolte arma nucleara si deci trebuie impiedicat cu orice pret s-o obtina au fost intampinate cu mai multa prudenta decat cele de pe vremuri la adresa regimului unui Saddam Hussein suspectat ca dezvolta arme chimice si finanteaza teroristi.