Blog

  • Cine este Electromontaj, compania care a câştigat un contract de retehnologizare la Hidroelectrica de 188 mil. euro

    Compania Electromontaj SA a terminat anul trecut cu o cifră de afaceri de circa 673 de milioane de lei, cu 52% mai mare faţă de cel din 2022, arată datele de pe platforma Termene.ro. Din grupul Electromontaj fac parte companiile Emfor, Iproeb, Electrotehnica şi Hidroconstrucţia. Companiile membre au unităţi de producţie proprii în Bucureşti (Fabrica de Stâlpi Metalici Zincaţi) şi în Câmpina (Fabrica de Cleme şi Armături). Din grup mai face parte şi Staţia de Încercări Stâlpi, din Bucureşti, destinată testării stâlpilor de înaltă tensiune. Electromontaj este una dintre cele mai importante companii din domeniul proiectării şi realizării de lucrări energetice.

    La finalul anului 2022, compania avea circa 772 de acţionari, dintre care 769 de acţionari erau persoane fizice, iar trei acţionari erau persoane juridice.

  • Selecţionerul Iordănescu după înfrângerea cu Olanda: „Am închis o poveste frumoasă”

    România a pierdut marţi partida cu Olanda din optimile de finală ale Euro 2024, scor 3-0, punând astfel capăt unui parcurs notabil în competiţie. La finalul meciului, selecţionerul Edward Iordănescu a oferit câteva declaraţii emoţionante.

    „Astăzi am închis o poveste frumoasă, o poveste începută acum doi ani, cu o calificare de pe primul loc în grupa în care am întâlnit echipe solide, precum Elveţia, şi pe care echipa naţională a încheiat-o neînvinsă. O poveste pe care am continuat-o aici, în Germania, alături de suporterii echipei naţionale, veniţi în număr mai mare ca oricând. Echipa a făcut eforturi fantastice şi am reuşit să câştigăm grupa,” a spus Iordănescu.

    „Se închide drumul nostru la Euro şi rămânem cu foarte multe lucruri bune. Există şi o tristeţe, pentru că ne doream mai mult şi am dat tot ce am avut, în seara asta, cum am dat în fiecare seară în care am ieşit pe teren. Mulţumesc băieţilor, mulţumesc suporterilor, mulţumesc celor de acasă, mulţumesc tuturor românilor din întreaga lume care au susţinut echipa naţională. Regret că nu ne-am putut ridica la nivelul lor, pentru că ei sunt campionii Europei, noi din păcate nu am reuşit să facem asta.”

    Întrebat ce are nevoie România pentru a trece la nivelul următor, selecţionerul a subliniat importanţa muncii şi a învăţării din experienţe: „Într-o lună de vară nu poţi să compensezi zeci de luni de diferenţe. Trebuie să muncim şi să ne inspirăm din ce a făcut echipa naţională. Românii şi fotbalul românesc trebuie să rămână cu nişte lecţii clare. Românul când e unit cu românul poate să muncească bine. Românul când e hotărât poate să producă lucruri deosebite. Românul, când crede în visul lui şi dă totul pentru el, poate să producă lucruri fantastice.”

    Iordănescu a continuat cu un mesaj de unitate şi speranţă: „Hai să facem din această unitate, din această fantastică coeziune, între români, alături de echipa lor naţională, de ce nu, un nou început.”

    Întrebat dacă poate duce naţionala la un Mondial, selecţionerul a evitat să ofere un răspuns concret, dar a exprimat încredere în viitor: „Echipa naţională îşi cunoaşte drumul, ştie ce are de făcut, poate să crească în continuare. La echipa naţională am dezvoltat principii şi valori şi un spirit care sunt sigur că nu se va mai pierde.”

    Iordănescu a promis că după o pauză pe care o va lua alături de familie, va reveni pentru a discuta viitorul său cu conducerea Federaţiei Române de Fotbal, contractul său în fruntea naţionalei ajungând la capăt după evoluţia la Euro 2024.

     

  • O POVESTE DE SUCCES: IPROEB Bistriţa raportează profituri record în T1 2024 şi vizează o expansiune rapidă pe Pieţele Europene

    IPROEB SA Bistriţa, lider în producţia de cabluri şi conductoare din România, a anunţat o creştere remarcabilă cu 354% a profitului în primul trimestru al anului 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul IPRU, se pregăteşte pentru o extindere semnificativă pe piaţa europeană, susţinută de investiţii substanţiale în tehnologie şi modernizare.

    Performanţe financiare excepţionale

    Conform ultimului raport trimestrial, IPROEB a realizat un profit operaţional de aproape 9 milioane lei, la venituri totale de 44,2 milioane lei în T1 2024. Această performanţă impresionantă subliniază eficienţa managementului companiei şi iniţiativele strategice care au poziţionat-o pentru o creştere sustenabilă şi extindere pe noi pieţe.

    Investiţii strategice care impulsionează creşterea

    Succesul IPROEB se datorează mai multor factori cheie:

    – Avansuri Tehnologice: Compania investeşte peste 20 de milioane de euro în soluţii avansate de monitorizare şi optimizare a proceselor de producţie. Aceste investiţii au îmbunătăţit semnificativ eficienţa şi calitatea produselor.

    – Dezvoltarea Angajaţilor: IPROEB pune un accent puternic pe dezvoltarea profesională a angajaţilor, asigurându-se că aceştia au acces la cele mai bune resurse de formare.

    – Diversificarea Produselor: Introducerea de noi produse, în special pentru sectorul energiei regenerabile, a contribuit la creşterea veniturilor companiei.

    Expansiunea pe pieţele europene

    IPROEB este pregătită să devină un jucător major pe piaţa europeană, având o strategie de expansiune bine conturată, care include:

    – Parteneriate Strategice: Compania caută parteneriate cu distribuitori şi retaileri locali din diverse ţări europene pentru a-şi creşte prezenţa pe aceste pieţe.

    – Noi Filiale: IPROEB plănuieşte să deschidă filiale în ţări strategice precum Germania, Polonia, şi Belgia care vor funcţiona ca centre de distribuţie şi suport.

    – Certificarea Produselor: Obţinerea certificării produselor conform standardelor germane VDE va fi crucială pentru participarea la proiecte mari pe pieţele internaţionale.

    Mihai Marin, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al IPROEB SA, a subliniat importanţa acestor iniţiative pentru succesul companiei:

    “În acest sens, calitatea şi preţurile competitive vor fi criteriile de care va trebui să ţinem cont, dacă vrem să cucerim o cota din piaţa europeană. În plus, certificarea produselor, după normele germane VDE, va contribui la fel de mult în participarea noastră la proiecte mari iniţiate pe pieţele externe. Ne aşteptăm ca segmentul parcurilor fotovoltaice şi al celor eoliene să ia amploare şi ne bazăm pe experienţa proiectelor anterioare de acest tip, pentru care noi am livrat mai multe tipologii de cabluri.”

    Impactul investiţiilor

    Investiţiile de 20 milioane de euro, finanţate printr-o schemă de ajutor de stat aprobată de Ministerul Finanţelor, vor transforma fundamental procesele de fabricaţie ale IPROEB. Achiziţionarea de utilaje noi şi înlocuirea celor existente cu echipamente mai rapide şi mai eficiente vor reduce costurile de producţie şi vor îmbunătăţi calitatea produselor, consolidând astfel statutul companiei pe piaţa europeană.

    Proiecte şi parteneriate cheie

    Dincolo de sectorul energiei regenerabile, unde IPROEB are deja o prezenţă semnificativă cu produse livrate pentru proiecte precum parcul eolian de la Ruginoasa şi diverse parcuri fotovoltaice, compania continuă să servească mari beneficiari din industria energetică tradiţională, precum Distribuţie Energie Electrică România (DEER), Distribuţie Energie Oltenia (DEO), DELGAZ GRID sau ENEL. Proiectele notabile includ furnizarea de cabluri pentru liniile electrice aeriene LEA 400kV Porţile de Fier-Anina şi LEA 400kV Cernavodă-Stâlpu.

    De asemenea, IPROEB vizează creşterea capacităţii de ambalare şi livrare pentru conductoarele destinate marilor retaileri şi extinderea capacităţilor de producţie pentru cablurile de medie tensiune şi conductoarele cu capacitate sporita de transport. Aceste eforturi sunt menite să extindă gama de produse şi acoperirea pe piaţă a companiei. De asemenea în sectorul izolatoarelor compozite IPROEB este cel mai mare furnizor al Transelectrica, partener pentru care compania noastră a livrat izolatoare pentru proiecte de importanţă capitală cum ar fi linia de conexiune insterstatală România – Ungaria pe sectorul Oradea – Bekescsaba.

    Poziţia pe piaţă şi perspectivele de viitor

    Creşterea constantă a performanţei înregistrată de IPROEB nu a trecut neobservată de investitori. Acţiunile companiei pe Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat un trend ascendent consistent în ultimele 12 luni, reflectând încrederea puternică a pieţei în direcţia strategică şi perspectivele sale de viitor.

    De la începutul anului 2024 acţiunile IPROEB s-au apreciat cu 91,4% iar în ultimele 12 luni, randamentul este de 155,7%, cu tranzacţii în valoare de 6,7 milioane de lei.

     Acţionarul majoritar IPROEB, Electromontaj Bucureşti (58,82%) a achiziţionat în 2022 pachetul majoritar al Hidroconstrucţia SA demonstrând astfel angajament ferm pentru creştere şi inovare, susţinut de potenţialul sinergiilor operationale între companiile din grup.

    Despre Hidroconstrucţia SA

    HIDROCONSTRUCTIA S.A. a fost principalul constructor al majorităţii obiectivelor hidroenergetice din România, începând cu anul 1950. Înfiinţată iniţial ca Întreprinderea de Construcţii „Centrala Hidroelectrică V.I. Lenin”- Bicaz, compania a avut un rol crucial în politica energetică a ţării. În cei 70 de ani de activitate, Hidroconstrucţia a realizat 139 de mari baraje, 127 de centrale hidroelectrice cu puterea instalată de peste 5 MW, dintre care amintim hidrocentralele Portile de Fier 1 şi 2, Râul Mare – Retezat, Marişelu, Vidraru, Izvorul Muntelui şi hidrocentrala subterană Lotru – Ciunget.

    Hidroconstrucţia a contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale, inclusiv prin construcţia de ecluze, staţii de pompare şi alte structuri importante. Compania deţine licenţe de producţie de energie electrică şi a reabilitat recent cinci microhidrocentrale în judeţul Mureş.

    Mihai Marin, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al IPROEB SA, a fost numit in 2022 şi în pozitia de Director general al Hidroconstructia SA.  

    “Am demarat în Hidroconstrucţia un proces de transformare organizaţională axat pe patru piloni: cultura organizaţională, structura organizatorică, strategie de business şi procese aferente. Este un proces de durată în care principala provocare rămâne schimbarea de mindset şi paradigmă, însă am convingerea că vom atinge şi în echipa HC rezultate care să recompenseze din plin efortul de transformare.”

    Mihai Marin construieşte o nouă echipă de management cu scopul de a transforma compania pentru a obţine rezultate similare cu cele de la IPROEB.

    “Suntem în curs de finalizare a două proiecte începute cu mai bine de 20 de ani în urmă. Amenajarea hidroenergetică Siriu-Surduc şi hidrocentrala Rastolita. Pentru  Rastolita cu lucrări finalizate în proporţie de 93% termenul de finalizare este decembrie 2024, iar pentru Siriu-Surduc lucrările sunt finalizate în proporţie de 85% cu un termen de finalizare în noiembrie/decembrie 2026. Anul trecut în CSAT au fost aprobate alte 5 proiecte de interes naţional pe care Hidroconstrucţia le are contractate, fiecare dintre ele aflate în diferite stadii de finalizare. Vorbim aici de amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbeşti, de amenajarea hidroenergetică a râului Olt Defileu pe sectorul Cornetu – Avrig, Câineni şi Lotrioara, Complexul Hidrotehnic şi Energetic Cerna-Motru-Tismana – etapa a 2-a precum şi amenajările hidroenergetice ale râului Siret pe sectorul Cosmeşti-Movileni şi râului Cerna pe sectorul Cerna-Belareca”

    Perspective Viitoare

    Cu o viziune clară şi strategii robuste, IPROEB este pe drumul cel bun pentru a deveni un jucător dominant pe piaţa europeană a cablurilor şi conductorilor, stabilind un etalon de performanţă şi calitate în industrie. Achiziţia Hidroconstrucţia SA şi integrarea resurselor şi know-how-ului acestei companii vor consolida şi mai mult poziţia IPROEB pe piaţa internaţională, deschizând noi oportunităţi de creştere şi dezvoltare.

  • Locul de basm din ţara noastră despre care puţini români au auzit. Paradisul sălbatic care rivalizează cu Austria şi Elveţia

    Barajul Oaşa este un lac de acumulare pe râul Sebeş, la graniţa judeţelor Alba şi Sibiu, în Munţii Şureanu. Situat la altitudinea de 1255 m, cu o suprafaţã de 441ha şi 136 mil. m3 de apã, este cel mai mare dintre lacurile de acumulare amenajate pe cursul râului Sebeş.

    Barajul Oaşa, amplasat în Defileul Oaşei, este obiectivul principal pentru întreaga amenajare şi a intrat în funcţiune în anul 1979. Este construit din anrocamente (gneise micacee şistoase) cu mascã din beton armat. Are înãlţimea la coronament de 91 m, lãţimea maximã la bazã de 250 m (în zona taluzului), lãţimea la coronament de 10 m şi lungimea maximã de 300 m. Acumularea realizatã, Lacul Oaşa, cu un volum util de 136 mil. m3, are o suprafaţã de 460 ha şi o lungime de aproximativ 6 km. Pentru ridicarea debitului a fost captat râul Ciban. S-a ales ca soluţie acest tip de baraj, deoarece balastul existent în zonã prezenta un procent ridicat de micã, ceea ce îl face impropriu pentru prepararea betonului necesar pentru un eventual baraj arcuit.

    În anul 1980 a fost pusã în funcţiune centrala subteranã Gâlceag, care valorificã potenţialul energetic înmagazinat în lacul Oaşa. Hidrocentrala Gâlceag, de tip cavernã, cu aducţiunea principalã constituitã dintr-o galerie lungã de 8,2 km, este echipatã cu douã grupuri de tip Francis de 75 MW fiecare. De asemenea, prin intermediul Staţiei de pompare Gâlceag ce conţine douã hidropompe cu putere de 10 MW fiecare, acumularea Oaşa primeşte, tot suplimentar, şi apele râului Cugirul Mare (zãgãzuite de barajul de la Canciu). În viitorul apropiat lacul de la Canciu va ma fi alimentat şi de apele râului Cugirul Mic prin intermediul aducţiunii secundare Rîul Mic – Sipcea ( galerie subteranã cu lungimea de cca 3400 m).

    Principalii afluenţi ai râului Valea Frumoasei (numele râului Sebeş pânã la vãrsarea în lac) sunt: Tãrtãrãu, Curpãtu, Sãlãnele, Smida, Valea Mare.

    Peştele predominant în lacul de acumulare este pãstrãvul şi crãietele (boiştean). Barajul este traversat de DN67C (Transalpina) care leagã oraşele Sebeş şi Novaci.

    Sursa: www.wikipedia.org

  • Şapte destinaţii de poveste din România mai puţin cunoscute de turişti

    Transilvania, cu peisajele sale spectaculoase şi bogata sa istorie, atrage anual numeroşi turişti. Totuşi, dincolo de destinaţiile populare precum Castelul Bran şi oraşul Sighişoara, această regiune ascunde adevărate bijuterii mai puţin cunoscute. Iată şapte destinaţii de poveste din Transilvania, care merită să fie descoperite:

    Rimetea

    Situat la poalele Munţilor Trascău, satul Rimetea este cunoscut pentru casele sale albe cu obloane verzi şi peisajele montane impresionante.

    Atracţii: Cheile Turzii, Piatra Secuiului, arhitectura tradiţională.
    De ce merită vizitat: Rimetea oferă o combinaţie unică de istorie, arhitectură şi natură, fiind un loc ideal pentru drumeţii şi relaxare.

    Colibiţa

    O localitate mică situată pe malul unui lac de acumulare în judeţul Bistriţa-Năsăud, Colibiţa este adesea numită „Marea de la Munte”.

    Atracţii: Lacul Colibiţa, drumeţii în Munţii Călimani, sporturi de apă.
    De ce merită vizitat: Colibiţa este perfectă pentru cei care caută linişte, aer curat şi activităţi în aer liber.

    Câlnic

    Un sat mic din judeţul Alba, cunoscut pentru cetatea sa fortificată, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

    Atracţii: Cetatea Câlnic, biserica fortificată, festivaluri locale.
    De ce merită vizitat: Cetatea Câlnic oferă o privire unică în istoria medievală a Transilvaniei şi este un loc excelent pentru explorări istorice.

    Saschiz

    Situat în judeţul Mureş, Saschiz este renumit pentru biserica sa fortificată şi turnul cu ceas.

    Atracţii: Biserica fortificată, turnul cu ceas, peisajele rurale.
    De ce merită vizitat: Saschiz este un exemplu perfect al arhitecturii săseşti şi al tradiţiilor rurale din Transilvania.

    Viscri

    Un sat săsesc din judeţul Braşov, Viscri este faimos pentru biserica sa fortificată şi pentru faptul că este un loc preferat de Prinţul Charles.

    Atracţii: Biserica fortificată, casele tradiţionale, ateliere meşteşugăreşti.
    De ce merită vizitat: Viscri oferă o experienţă autentică de viaţă rurală şi tradiţii săseşti, conservate cu grijă.

    Valea Zălanului

    O vale pitorească în judeţul Covasna, unde Prinţul Charles deţine o proprietate tradiţională.

    Atracţii: Peisaje naturale, drumeţii, turism ecologic.
    De ce merită vizitat: Valea Zălanului este ideală pentru cei care doresc să se deconecteze de la agitaţia urbană şi să se bucure de natură.

    Răşinari

    Un sat tradiţional din judeţul Sibiu, cunoscut pentru casele sale vechi şi atmosfera autentică.

    Atracţii: Casa memorială Octavian Goga, peisaje montane, festivaluri locale.
    De ce merită vizitat: Răşinari oferă o perspectivă asupra culturii şi tradiţiilor din Transilvania, fiind un loc unde timpul pare să fi stat în loc.

    Cititi mai multe pe www.apuseni.info

  • Oaza cu apă rece din Romania: Ştrandul între munţi şi păduri care aduce anual mii de turişti

    Ştrandul Baia de Arieş, din judeţul Alba, inima Munţilor Apuseni, este un modern complex de piscine, fiind vizitat anual de turişti din tot Ardealul.

    Ştrandul are o capacitate de 300 de persoane, care au posibilitatea de a se îmbăia în fiecare zi.

    Program: de luni până duminică între 10.00- 20.00

    Tarife:

    20 lei ADULŢI
    15 lei COPII (3- 18 ani)
    15 lei PENSIONARI

    Şezlongul se poate achiziţionat la preţul de 5 lei.

    Ştrandul Baia de Arieş a fost reabilitat prin intermediul Programului Operaţional Regional 2007-2013. În anul 2016 Ştrandul Baia de Arieş a suferit serioase lucrări pentru modernizare, prin montarea unui nou sistem de încălzire a apei.

  • ANAF se pregăteşte să controleze o nouă categorie de persoane fizice. Cine sunt cei vizaţi şi ce trebuie să facă

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Broşura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc nonfungible token)”, care aduce clarificări despre tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din vânzarea NFT-urilor.

    Veniturile obţinute de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc non-fungible token) reprezintă venituri impozabile.

    Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remuneraţie financiară), cât şi cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.) .

    Pentru informaţii suplimentare, ANAF recomandă consultarea următoarelor surse:

    – pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală www.anaf.ro;

    – la numărul de telefon: 031.403.91.60;

    – la structurile de asistenţă pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează, la nivel naţional, începând cu luna martie a.c., un program de conformare referitor la veniturile realizate de persoanele fizice care prestează activităţi de înfrumuseţare/întreţinere corporală, continuând astfel iniţiativa, demarată în 2022, de a sprijini contribuabilii din acest domeniu în vederea îndeplinirii obligaţiilor fiscale ce le revin (înregistrare, declarare, plată), conform celui mai recent comunicat al instituţiei.

    Programul de conformare îşi propune să crească gradul de informare a contribuabililor care realizează sau care vor realiza venituri din activităţi de înfrumuseţare şi întreţinere corporală. O informare adecvată va conduce la creşterea nivelului de conştientizare a obligaţiilor fiscale ce derivă din obţinerea unor astfel de venituri şi va reduce riscul penalizărilor/amenzilor în cazul unor controale sau inspecţii fiscale.

    Grupurile ţintă ale acestui program de conformare sunt, pe de-o parte, persoane fizice care obţin venituri din acest gen de activităţi (PFA, ÎI, ÎF, persoane care au absolvit cursurile unor şcoli de profil, alte persoane fizice identificate din surse deschise) şi, pe de altă parte, angajatori care activează în domeniu, furnizori de formare profesională etc.

    Ca şi în anii trecuţi, ANAF va publica materiale informative privind impozitarea veniturilor realizate de persoanele fizice din prestarea de servicii în industria de înfrumuseţare şi va organiza seminarii web cu tema ”Completarea şi depunerea Declaraţiei Unice (Formular 212)”.

    Pentru a beneficia de asistenţă în domeniul fiscal şi pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale corect şi la timp, contribuabilii pot contacta Call-Center-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la nr. 031.403.91.60.

     

  • Una rece, alta caldă. Bursa de la Bucureşti revine pe plus de 0,3% marţi, după aprecieri de 1,5% pentru Hidroelectrica, 1,1 % pentru Transgaz şi TeraPlast şi 0,6% la Banca Transilvania

    Bursa de la Bucureşti, prin prisma indicelui de referinţă BET, a înregistrat o creştere de 0,3% în şedinţa de tranzacţionare de marţi, 2 iulie, după o scădere de 0,37% în ziua precedentă, arată datele agregate de ZF de la BVB. Astfel, BET are un plus de 18,6% de la începutul anului.

    Dinamica de marţi a fost determinată în principal de creşterea acţiunilor Hidroelectrica cu 1,5%, TeraPlast cu 1,1%, Transgaz cu 1,1% şi Banca Transilvania cu 0,6%. La polul opus, cele mai mari scăderi din indice le-au avut Digi Communications (minus 1,5%), Purcari (minus 1,3%) şi Fondul Proprietatea (1%).

    Lichiditatea totală s-a ridicat la 66,7 mil. lei şi a fost asigurată în principal de tranzacţii cu acţiuni Banca Transilvania (13,4 mil. lei), OMV Petrom (6,2 mil. lei) şi Hidroelectrica (6,1 mil. lei). Acţiunile Petrom şi Banca Transilvania se tranzacţionează aproape de maximele istorice.

    Din rândul indicilor bursieri locali, doar BETAeRO a scăzut, cu 0,5%, în timp ce restul au înregistrat creşteri cuprinse între 0,26% pentru BET-BK, indicele de referinţă al administratorilor de fonduri şi 0,72% în cazul BET-FI, indicele SIF-urilor şi al Fondului Proprietatea.

  • Investiţie de peste 38 mil. euro pentru construcţia unui campus şcolar la Braşov

    Primăria Braşov a publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) anunţul de participare la licitaţia având ca obiect proiectarea şi execuţia lucrărilor pentru obiectivul ’’Campus integrat învăţământ dual Braşov’’, investiţie estimată la peste 190 mil. lei (aproximativ 38 mil. euro), fără TVA. Data limită de depunere a ofertelor este 31 iulie 2024, iar durata estimată a contractului este de 16 luni, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Braşov.

    Campusul va include un centru educaţional, un cămin pentru elevi/studenţi cu o capacitate de 400 de locuri, o cantină cu bucătărie proprie şi o sală de sport cu caracter multifuncţional. Campusul va fi construit în cartierul Stupini, pe Str. Albinelor nr. 29, pe un teren al municipiului Braşov în suprafaţă de 28.896 mp. Pentru această investiţie primăria Braşov a obţinut o finanţare nerambursabilă prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în valoare de 20 de milioane de euro.