Blog

  • Ziua Sănătăţii. Ministrul Rafila le recomandă românilor să adopte un stil de viaţă echilibrat

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, le-a recomandat românilor să adopte un stil de viaţă sănătos şi echilibrat. Recomandarea a fost făcută duminică atunci când se sărbătoreşte Ziua Sănătăţii.

    Mesajul a fost publicat pe Facebook.

    „Dragi români, în ziua internaţională dedicată sănătăţii trebuie să reflectăm la modul în care acţionăm, pentru ca valoarea cea mai de preţ, sănătatea proprie şi a celor dragi să fie apărată şi îmbunătăţită! Într-o lume în continuă schimbare, în care provocările la adresa sănătăţii sunt tot mai complexe, este esenţial să ne concentrăm eforturile în direcţia accesului mai bun la servicii medicale de calitate apropiate de cetăţeni. Îndemn pe fiecare să-şi asume un rol activ în îngrijirea propriei sănătăţi şi să o promoveze prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat. Prevenţia rămâne cea mai bună strategie în lupta împotriva bolilor, iar educaţia în domeniul sănătăţii este cheia pentru o viaţă lungă şi sănătoasă”, a transmis Alexandru Rafila.

    Ministrul Sănătăţii s-a referit şi la investiţiile făcute în sistemul sanitar.

    „Împreună avem responsabilitatea de a construi un sistem de sănătate solid, care să răspundă aşteptărilor marii majorităţi a populaţiei. Ministerul Sănătăţii investeşte masiv în infrastructura medicală, în digitalizare şi în formarea profesională a personalului medical. Sărbătorind Ziua Sănătăţii ne reafirmăm angajamentul pentru o comunitate în care sănătatea şi bunăstarea fiecărui individ să fie respectate şi protejate”, a precizat Alexandru Rafila.

    Ziua Mondială a Sănătăţii este marcată din anul 1950 sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

  • Antropologul digital Rahaf Harfoush: Nu puteţi fi creativi dacă staţi permanent cu atenţia la telefon, la WhatsApp şi Teams, la şefi şi colegi. Trebuie să vă acordaţi timp să reflectaţi fără întreruperi, să fiţi plictisiţi până la urmă. Dacă nu ştii nimic, nu ai context, AI-ul este inutil

    Oamenii trebuie să înveţe să ia pauze de la utilizarea tehnologiei, de la a răspunde tot timpul imediat mesajelor de colegi sau şefi sau de la a derula la infinit fluxurile din aplicaţiile de social media, pentru că fără deconectarea de la aceste surse permanente de întreruperi nimeni nu poate fi creativ, nu poate reflecta la anumite teme şi nu poate veni cu idei noi – o calitate esenţială pentru a face faţă schimbărilor şi volatilităţii cu care se confruntă întreaga lume.

    “Atunci când vorbim despre tehnologie, mai ales în lumea afacerilor, avem tendinţa de a ne concentra pe schimbările de la nivelul de suprafaţă. Spunem că x va schimba marketingul nostru. Sau că Y ne va schimba operaţiunile. Sau că Z ne va schimba recrutarea. Şi pentru că lucrurile se mişcă atât de repede, ne concentrăm doar pe aceste schimbări de suprafaţă, ceea ce înseamnă că ignorăm adesea impactul cultural mai profund al modului în care aceste instrumente schimbă modul în care acţionăm, ceea ce credem şi ceea ce simţim. Şi cred că este foarte important să înţelegem aceste impact mai profund, pentru că, altfel, nu înţelegem pe deplin cât de mult co-creăm, cu ajutorul tehnologiei, lumea în care trăim astăzi”, consideră Rahaf Harfoush, antropolog digital, autor al mai multor cărţi best seller despre intersecţia dintre tehnologia emergentă, inovaţie şi cultura digitală, şi consultant în legătură cu impactul AI pentru mai multe organizaţii.

    “Şi, după cum mulţi dintre voi ştiţi, lumea în care trăim astăzi este una extrem de volatilă şi complexă. Avem pandemia care a schimbat pentru totdeauna modul în care oamenii lucrează introducând noi aşteptări şi noi moduri de lucru. Avem coliziunea tendinţelor macro. Avem evenimente sociale care au loc. Avem inflaţia şi costul vieţii. Avem schimbările climatice. Avem, de asemenea, ascensiunea tehnologiilor disruptive. Avem inteligenţa artificială (AI) generativă care este folosită în modelele de îngrijire a sănătăţii, care este folosită în arme de către armatele din întreaga lume. Avem, de asemenea, geopolitica. Avem un război care se desfăşoară în Ucraina. Avem o catastrofă care se desfăşoară în Orientul Mijlociu. Avem tensiuni tot mai mari între China şi SUA. Ca să nu mai vorbim că 2024 este un an super-electoral. 40% din populaţia lumii va ieşi la vot anul acesta, inclusiv noi, aici, în UE, în vară. Aşadar, toate acestea înseamnă că există o cantitate imensă de perturbări care se întâmplă. Deci, ce faceţi cu toate acestea? Cu siguranţă nu putem schimba faptul că aceste perturbări au loc, dar ceea ce putem face este să adoptăm un alt tip de mentalitate atunci când au loc aceste perturbări.

    Aş dori să vă vorbesc despre o idee de care poate aţi auzit deja şi care a fost transformatoare pentru mine. Şi aceasta este ideea de anti fragilitate. Anti fragilitatea a fost inventată de un economist în acelaşi Nicholas Taleb, autorul cărţii Black Swan, în 2012. Şi a spus că atunci când se întâmplă ceva foarte important pe o piaţă, există trei reacţii posibile.
    Primul răspuns este că aceia care nu sunt rezilienţi, pur şi simplu se prăbuşesc. Nu se pot adapta. Nu pot supravieţui. Practic, dispar. Al doilea răspuns este cel pe care mulţi dintre noi îl cunoaştem. Este vorba de cei care sunt rezilienţi. Dacă eşti rezilient, atunci vei supravieţui şi vei supravieţui şocului de sistem şi vei reveni acolo unde erai înainte de întrerupere.

    Dar Taleb a spus că există şi o a treia categorie de oameni şi de afaceri cu adevărat interesante. Şi i-a numit pe aceştia antifragili – companii antifragile, lideri antifragili. Ei devin mai puternici după un şoc de piaţă. Ies din el şi sunt înfloritori. Sunt mai buni decât erau înainte. Nu se întorc pur şi simplu la cum erau ci sunt mai buni decât erau de când s-a întâmplat evenimentul.
    Şi astfel, pentru a îmbrăţişa acest stil de conducere antifragilă, ce trebuie să facem? Ei bine, trebuie să recunoaştem că a fi rezilient nu mai este suficient. Supravieţuirea nu mai este suficientă. Trebuie să devenim mai puternici. Trebuie să prosperăm. Trebuie să îmbrăţişăm întreruperea şi disconfortul.
    Aşadar, astăzi aş vrea să vă vorbesc despre ce înseamnă leadershipul anti fragilitate în contextul peisajului nostru digital, care este domeniul meu de expertiză”.

    În medie o persoană este distrasă sau întreruptă pentru că îşi atinge telefonul de peste 2.600 de ori pe zi

    Rahaf Harfoush a spus că un prim lucru extrem de important este că oamenii trebuie să nu fie permanent atenţi la gadgeturi şi la întreruperile pe care acestea le generează.

    “Prima temă despre care vreau să vorbesc este cultivarea concentrării şi a recuperării. Deci tehnologia pe care o folosim, toate vin cu contextul social, ceea ce înseamnă că am decis cu toţii că există câteva reguli care determină modul în care folosim instrumentele pe care le avem astăzi.

    Pentru noi, în mod specific la locul de muncă, avem două lucruri care sunt incredibil de importante. Unu, trebuie să fii mereu receptiv. Trebuie să răspunzi imediat. Şi doi, trebuie să fii mereu disponibil. Şi puteţi vedea aceste două lucruri care sunt prioritizate în caracteristicile instrumentelor pe care le folosim zi de zi. De exemplu, aveţi notificări pe reţelele de socializare, pe e-mailuri, pe WhatsApp sau Slack, sau Teams.

    Asta pentru ca tu să răspunzi mereu şi ai actualizări de stare care îi spun şefului tău acest lucru. Să-ţi anunţi echipa că eşti acolo. Că eşti disponibil. Acum, ceea ce a rezultat din asta este o cultură în care suntem în mod constant distraşi de întreruperi, întreruperi şi distrageri. În medie o persoană este de fapt distrasă sau întreruptă pentru că îşi atinge telefonul de peste 2.600 de ori pe zi şi, de fiecare dată când atingem sau glisăm sau atingem telefonul creierul eliberează dopamină, iar acea dopamină creează un mic ciclu care creează dependenţă. Şi, deşi, da, este foarte util pentru noi să putem transforma asta în acţiune sau educaţie, multe dintre comunicările pe care le primim la locul de muncă doar ne distrag atenţia. Un client are nevoie de ceva. Şeful tău are nevoie de ceva. Un coleg are nevoie de ceva.

    Aşadar, sunt multe întreruperi. Problema este că antifragilitatea, ca ideologie de leadership, este un act de creativitate. Trebuie să fii creativ pentru a fi capabil să detectezi oportunităţi, sau să foloseşti o nouă tehnologie sau să înveţi, şi tot trebuie să fii creativ, pentru a fi antifragil. Iar creativitatea necesită o stimulare profundă şi timp neîntrerupt. Necesită să te plictiseşti.
    Acum gândiţi-vă la ultima dată când v-aţi plictisit. S-ar putea să vă daţi seama că este foarte greu. Aştepţi o cafea, stai pe telefon, începe şedinţa sau îţi verifici e-mailurile. Îţi aştepţi copilul la antrenamentul de fotbal. Te hotărăşti să citeşti ştirile.
    Întotdeauna faci ceva. Cercetătorii au făcut un studiu în care au luat oameni le-au luat dispozitivele şi i-au pus într-o cameră. Şi în această cameră era o masă, un scaun şi un mic dispozitiv mecanic. Când atingeai dispozitivul, acesta genera un curent electric. Au descoperit că oamenii ar prefera să se electrocuteze, decât să se plictisească timp de 25 de minute.
    Aceasta este lumea în care trăim astăzi.

    Aşadar, avem o cultură de echipă care se concentrează pe reacţia rapidă, în loc ca membrii echipei să îşi ia timp să reflecteze, să se gândească la ce înseamnă toate aceste schimbări pentru a putea detecta oportunitatea. Mesajul pentru voi, pentru toţi cei prezenţi, este că în acest context concentrarea profundă a devenit o abilitate foarte importantă. Trebuie să o exersaţi.
    Trebuie să o faceţi cu intenţie, pentru că există atât de multe lucruri diferite care încearcă să vă fure atenţia în mod regulat. Pentru că, ţineţi minte, cea mai bună tehnologie, cele mai bune date, cea mai inteligentă inteligenţă artificială nu vă vor ajuta dacă sunteţi distraşi, dacă sunteţi prea distraşi pentru a putea aplica efectiv cunoştinţele pe care le folosiţi sau pe care le obţineţi”.

    Creativitatea necesită odihnă şi recuperare

    “Celălalt lucru pe care vreau să îl subliniez este că şi creativitatea necesită, de asemenea, odihnă şi recuperare. Trebuie să te afli într-o stare în care să îţi poţi reîncărca energia. Iar acest lucru este foarte dificil în viaţa noastră digitală din zilele noastre moderne din cauza a ceva numit contagiune digitală. Astfel, cercetătorii au descoperit că atunci când citeşti lucruri online, nu le consumi doar intelectual, ci şi fizic.
    Când citeşti despre toate lucrurile pe care le-am menţionat mai devreme, războaiele, volatilitatea, economia, noile tehnologii, tensiunile, voturile, alegerile, corpul tău se activează, sistemul tău nervos se activează, ceea ce înseamnă că trebuie să ne amintim că, de fapt, corpurile noastre umane nu au fost niciodată proiectate să reţină şi să proceseze emoţiile, furia, mânia şi tragedia unei întregi planete.

    Aşa că trebuie să vă odihniţi şi trebuie să îi daţi corpului vostru şansa de a se deconecta, pentru că fără odihnă nu vă recuperaţi.
    Şi fără recuperare, nu te poţi concentra. Asta înseamnă că poţi fi acasă în weekend, poţi fi în vacanţă, iar dacă dai scroll fără să îi dai corpului tău şansa de a se recupera, nu te recuperezi de fapt sau nu îţi refaci energia. Aşadar, întrebarea la care vreau să te gândeşti este: care este strategia ta tech, privind instrumentele pe care le foloseşti, e-mailul, telefonul, toate dispozitivele pe care le ai la serviciu?
    Prioritizează ele de fapt concentrarea profundă şi recuperarea? Şi dacă nu, ce schimbări puteţi face pentru ca ele să o facă?”

    Toate platformele de AI generative din lume sunt inutile dacă tu ai abilitatea de a scrie “prompt-uri” dar nu ştii nimic în profunzime, nu ai context, nu ştii ce e fals şi ce e adevărat

    “A doua temă se referă la construirea de cunoştinţe şi expertiză aprofundată. Ştiu că auziţi multe despre inteligenţa artificială generativă. Cât de mult schimbă modul în care sunt conduse afacerile?
    Când te uiţi la modul în care aceste instrumente sunt complet disruptive, începi să realizezi că ele sunt disruptive doar dacă ai deja un set de competenţe interesante existente. Pentru că multe dintre aceste instrumente încă ne dau răspunsuri foarte greşite. ChatGPT încă oferă foarte multe informaţii inexacte.
    Aşadar, dacă nu învăţ cum să validez, dacă nu învăţ cum să îmi îmbunătăţesc expertiza pentru a lucra cu AI, şi dacă devin doar dependent de răspunsurile pe care AI mi le oferă, care sunt riscurile? Risc să mi se dea informaţii şi să nu pot spune că sunt greşite. Aşadar, lucrul important pe care îl văd ca o oportunitate aici este că trebuie să continuăm să ne îmbunătăţim nivelul seturilor noastre de competenţe.
    Aşadar, nu uitaţi că o expertiză profundă necesită nuanţe şi necesită mai mult decât a şti cum să dai promptul potrivit. Trebuie să ai context. Trebuie să ai experienţă. Iar aceştia sunt oamenii care au aceste lucruri şi care vor folosi aceste instrumente pentru a fi antifragili, pentru că îşi vor putea face treaba mult mai repede decât oamenii care încearcă doar să o ia pe scurtături.

    Aşadar, întrebarea pe care vreau să v-o puneţi este: cum putem să ne aprofundăm sau să ne extindem expertiza astfel încât să putem colabora mai bine cu aceste instrumente, pentru că vă va face mai reflexivi, vă va face mai receptivi.

    Aşadar, volatilitatea este noua normalitate. Aceasta este doar realitatea în care trăim în acest moment. Dar cred, de asemenea, că perturbarea şi volatilitatea creează întotdeauna oportunităţi.
    Iar diferenţa dintre oamenii care profită de oportunitate şi cei care nu profită este mentalitatea. Aşadar, dacă aveţi abilităţile necesare pentru a putea naviga în incertitudine, pentru a fi de acord cu faptul că nu ştiţi, pentru a putea vorbi despre complexitate şi dualităţi, atunci această perturbare va fi o oportunitate incredibilă pentru voi de a construi companii uimitoare, de a construi tehnologii care au un impact pozitiv.

    Nu putem prezice viitorul. Poţi doar să te pregăteşti pentru viitor. Iar asta înseamnă să fii un lider antifragil. Aşadar, într-o lume în care răspunsurile sunt mereu în schimbare, singurul lucru pe care ne putem baza este să punem întrebările corecte.

    Suntem pregătiţi pentru o concentrare profundă? Construim sisteme intenţionate de expertiză? Ne aliniem tehnologia cu convingerile noastre? Ascultăm comunităţile digitale? Îmbrăţişăm dualismul? Acestea sunt semnele unui leadership antifragil, deoarece singurul lucru la care poţi deveni cu adevărat bun este să pui întrebări. Aşa că ar trebui să fim de acord să punem întrebări şi să fim de acord să urmăm răspunsurile, indiferent unde ne conduc acestea.”
    Rahaf Harfoush a susţinut aceste declaraţii în cadrul evenimentului IQ Digital,  organizat de UPGRADE 100, care a avut loc la Craiova, la finele lunii martie.

  • Două nave au fost atacate în apropiere de Yemen. O rachetă a căzut chiar lângă un vapor

    Două nave comerciale au fost atacate în Golful Aden, în apropiere de Yemen. O rachetă a căzut chiar lângă una din nave, dar nu a provocat pagube. Celelalte nave aflate în zonă au fost avertizate. 

    Firma britanică de securitate Ambrey a anunţat că deţine informaţii potrivit cărora o navă a fost atacată duminică în Golful Aden, la aproximativ 102 mile marine sud-vest de Mukalla, în Yemen, potrivit Reuters.

    „Nasele din vecinătate au fost sfătuite să fie precaute şi să raporteze orice activitate suspectă”, a transmis firma fără a spune cine este responsabil pentru atac.

    Un alt incident a avut loc la 59 de mile marine sud-vest de portul yemenit Aden. O rachetă a aterizat în apropierea unei nave, dar nu au existat avarii, a comunicat agenţia Operaţiunile de Comerţ Maritim al Regatului Unit (UKMTO).

    Nici în acest caz nu au fost oferite detalii suplimentare.

    Militanţii Houthi din Yemen organizează frecvent atacuri în zona care este o rută cheie pentru comerţul mondial. Aceştia sunt aliaţi ai Iaranului şi susţin că atacă navele care reprezintă interesele Israelului şi ale occidentalilor.

  • Alegeri locale în Polonia. Scrutinul reprezintă un test pentru guvernul pro-occidental al lui Tusk

    Polonezii votează duminică la alegerile locale. Scrutinul reprezintă un test pentru guvernul pro-occidental al lui Donald Tusk. Acesta a ajuns premier în decembrie, după opt ani de guvernare naţionalistă.

    Mii de consilieri şi primari sunt aleşi duminică în Polonia, potrivit Reuters. Ei vor juca un rol cheie în investiţiile de miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene. De asemenea, rezultatul va oferi un prim indiciu al satisfacţiei polonezilor faţă de guvernul lui Donald Tusk.

    Numirea lui Tusk ca prim-ministru în decembrie a marcat un punct de cotitură pentru Polonia. Coaliţia pe care o conduce Tusk a câştigat majoritatea la alegerile parlamentare din octombrie, pe baza promisiunilor de a anula reformele judiciare implementate de guvernul anterior. De altfel, fostul guvern naţionalist a pus Polonia într-o situaţie tensionată în raport cu UE.

    Turul doi pentru alegerea primarilor va avea loc pe 21 aprilie.

  • Noua Zeelandă modifică regulile privind acordarea de vize din cauza creşterii numărului de migranţi

    Noua Zeelandă a anunţat duminică faptul că modifică în regim de urgenţă regulile din programul de vize. Este vorba despre vizele acordate celor care se angajează în ţară. Măsura a fost luată după ce anul trecut s-a înregistrat un număr mare de migranţi.  

    Cifrele privind migraţia s-au apropiat de record anul trecut, iar autorităţile au declarat despre creştere că este „nesustenabilă”.

    Schimbările anunţate includ măsuri precum introducerea cerinţei de limba engleză pentru locurile de muncă cu calificare scăzută şi stabilirea unui prag minim de competenţe şi experienţă de muncă. De asemenea, perioada maximă de şedere continuă pentru majoritatea joburilor slab calificate va fi redusă de la cinci ani la trei ani.

    „Guvernul se concentrează pe atragerea şi menţinerea migranţilor cu înaltă calificare, cum ar fi profesorii din gimnaziu, unde există o lipsă de personal. În acelaşi timp, trebuie să ne asigurăm că neozeelandezii sunt puşi în prim-plan pentru locuri de muncă în care nu există probleme de personal”, a declarat ministrul imigraţiei Erica Stanford, potrivit Reuters.

    Anul trecut, aproape 173.000 de persoane au migrat în Noua Zeelandă care are o populaţie de aproximativ 5,1 milioane de locuitori.

  • Ziua NATO. Ciolacu: România este un aliat de încredere şi un veritabil furnizor de stabilitate

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj cu ocazia Zilei NATO în România. Ţara noastră este un aliat de încredere şi un veritabil furnizor de securitate şi stabilitate, a spus Ciolacu.

    Duminică se sărbătoreşte Ziua NATO, moment care pentru România se suprapune cu împlinirea a 20 de ani ca membru cu drepturi depline al Alianţei. NATO împlineşte 75 de ani de la înfiinţare. Importanţa apartenenţei la alianţa militară este evidenţiată de războiul din Ucraina.

    „Aflată în imediata apropiere a acestui conflict fără perspective foarte apropiate de a se încheia, România beneficiază, ca stat membru NATO, de cea mai cuprinzătoare garanţie de securitate pe care am avut-o vreodată şi, la rândul său, va continua să dea dovadă de aceeaşi responsabilitate în eforturile aliate de pregătire şi apărare împotriva ameninţărilor pe care le generează noul context strategic. Astăzi, mai mult ca oricând, Flancul Estic, vecinătatea estică, Marea Neagră, au devenit teme de importanţă centrală pe agenda NATO. România beneficiază de o prezenţă aliată consolidată şi o postură NATO întărită de descurajare şi apărare pe teritoriul naţional şi în regiune”, a spus Marcel Ciolacu.

    Premierul a arătat că rolul României în organizaţie este important.

    „Pentru România, integrarea în structurile euroatlantice a reprezentat un moment crucial, prin atingerea unui deziderat strategic de politică externă şi securitate, pentru care clasa politică şi întreaga societate românească şi-au unit eforturile. Pe parcursul celor două decenii de la aderarea sa, România a dovedit că este un aliat de încredere şi un veritabil furnizor de securitate şi stabilitate. Vom continua să contribuim la fel de hotărât şi să ne implicăm activ în asigurarea securităţii României şi în spaţiul euroatlantic”, a precizat Marcel Ciolacu.

  • Mesajul preşedintelui Senatului României de Ziua NATO: ne garantează apartenenţa la lumea liberă

    Preşedintele Senatului României, Nicolae Ciucă, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei NATO. Ne garantează apartenenţa la lumea liberă, a transmis Ciucă. Alianţa Nord-Atlantică a fost înfiinţată în urmă cu 75 de ani.

    Mesajul a fost publicat pe Facebook.

    „Ziua NATO în România are, în acest an, o dublă însemnătate: marcăm 20 de ani de când ţara noastră a devenit membră a organizaţiei şi 75 de ani de când a fost înfiinţată Alianţa Nord-Atlantică. Încă de la semnarea Tratatului Atlanticului de Nord în 1949, NATO a fost cea mai puternică alianţă militară defensivă din istorie, care a avut un rol major în securitatea şi stabilitatea statelor membre. În toată existenţa sa, Alianţa şi-a demonstrat capacitatea de a face faţă provocărilor de securitate şi de a ţine pasul cu evoluţia şi diversificarea ameninţărilor la adresa lumii libere”, a scris Nicolae Ciucă.

    Şeful Senatului a scris şi despre importanţa pentru România a apartenenţei la NATO.

    „Din 2004 şi până azi, România a evoluat în cadrul organizaţiei, devenind un pilon de securitate pe Flancul Estic. Apartenenţa la NATO ne-a adus stabilitatea necesară dezvoltării economiei şi ne garantează apartenenţa la lumea liberă”, a precizat Nicolae Ciucă.

  • Armata din Israel a atacat mai multe poziţii Hezbollah din estul Libanului

     

    Armata israeliană a anunţat că avioanele de luptă au lovit un complex militar şi alte trei obiective ale Hezbollah din oraşul Baalbek, potrivit Reuters.

    Atacul a fost un răspuns la doborârea de către Hezbollah a unui vehicul aerian fără pilot în spaţiul aerian libanez.

    Nu au fost raportate victime în urma loviturilor de duminică, au spus surse din domeniul securităţii.

    Israel şi Hezbolahh s-au atacat frecvent pe cale aeriană după declanşarea conflictului din Gaza.

  • Iohannis: Vom continua să ne implicăm în procesul de adaptare a NATO la evoluţiile internaţionale

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis duminică un mesaj cu prilejul Zilei NATO în România şi al aniversării a 75 de ani de la înfiinţarea NATO. Vom continua să ne implicăm activ în procesul de adaptare a NATO la evoluţiile mediului de securitate, a spus Iohannis.

    Mesajul a fost distribuit de Administraţia Prezidenţială.

    „Celebrăm, astăzi, 75 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, fundamentată pe valorile democraţiei, ale libertăţii individuale şi ale statului de drept. Pe baza legăturii transatlantice puternice şi a solidarităţii de neclintit a statelor membre, NATO s-a adaptat continuu, în toţi aceşti ani, la modificările şi provocările multiple din mediul de securitate internaţional, sporindu-şi relevanţa strategică şi asigurând în permanenţă securitatea în zona euroatlantică. În 1949, când a fost semnat, la Washington, Tratatul Nord-Atlantic, care a consacrat înfiinţarea NATO, lumea era afectată de începutul Războiului Rece, un episod dificil al istoriei postbelice care a durat patru decenii. Au urmat abordarea extinsă a securităţii şi înglobarea de către NATO a noilor membri din Europa Centrală şi de Est, iar după 11 Septembrie 2001 au devenit o prioritate pentru Alianţa Nord-Atlantică combaterea terorismului internaţional şi gestionarea noilor ameninţări asimetrice”, a transmis preşedintele României.

    Klaus Iohannis a analizat importanţa apartenenţei la NATO în contextul războiului din Ucraina.

    „Astăzi, când aniversăm 75 de ani de la înfiinţarea NATO, războiul s-a întors în Europa din cauza agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, iar provocările actuale de securitate sunt dintre cele mai diverse şi complexe, de la cele convenţionale, la cele hibride, cibernetice şi până la cele neconvenţionale. Cu atât mai mult, în acest context de securitate dificil, NATO rămâne unită, puternică şi se adaptează conceptual, structural, instituţional şi operaţional pentru a-şi menţine superioritatea militară cu rol de descurajare faţă de orice potenţial adversar. În ultimii 10 ani, postura NATO de descurajare şi apărare a fost întărită semnificativ, în special pe Flancul Estic, iar acest proces va continua, având la bază prevederile Conceptului Strategic al NATO adoptat la Madrid în 2022, care consacră descurajarea şi apărarea ca primă sarcină fundamentală a Alianţei Nord-Atlantice. Articolul 5 al Tratatului de la Washington este astăzi mai relevant ca oricând, iar angajamentul faţă de apărarea colectivă ne oferă fiecăruia dintre cei 32 de Aliaţi, deopotrivă, garanţia unor societăţi democratice, în pace şi siguranţă”, a adăugat şeful statului român.

    Iohannis a vorbit şi despre rolul României în alianţa militară.

    „În aceeaşi măsură, rămânem ferm angajaţi, ca Aliaţi, să ne consolidăm propriile capacităţi de apărare şi să contribuim echitabil la partajarea responsabilităţilor la nivelul NATO. România se identifică deplin cu valorile democratice ale NATO şi acţionează cu responsabilitate şi hotărâre la nivel aliat, ca un veritabil pilon de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic. Vom continua să ne respectăm angajamentele şi să ne implicăm activ în procesul de adaptare a NATO la evoluţiile mediului de securitate, atât pe dimensiunea politică, cât şi pe cea militară a Alianţei Nord-Atlantice. Alături de partenerii din Europa şi Asia-Pacific, vom continua să întărim NATO, astfel încât să rămână cea mai solidă alianţă politico-militară din istorie”, a precizat preşedintele Klaus Iohannis.

  • „Să avem foc la ghete!” …este o sintagmă folosită de Roxana Popescu, noul general manager al Avon România. La ce se referă ea?

    …este o sintagmă folosită de Roxana Popescu, noul general manager al Avon România, pe care o traduce prin agilitate, determinare şi motivaţia de a acţiona – lucruri care, potrivit ei, îi şi definesc evoluţia profesională, construită, de aproape două decenii, în cadrul aceleiaşi companii. Cu ce provocări au venit aceşti ani şi ce a determinat-o să nu schimbe angajatorul, ci doar rolurile şi, în răstimpuri, ţara în care a lucrat?

     

    Sunt un om căruia îi plac rezultatele. Şi cea mai mare provocare a fost atunci când am devenit mamă, pentru că îmi era destul de greu să jonglez între rolul de mamă şi cel din Avon. Şi mă simţeam vinovată pentru că atunci când dădeam prea mult într-o parte, aveam senzaţia că neglijez cealaltă parte. Însă cu timpul am învăţat să le echilibrez, au mai crescut şi copiii, am mai avut şi ajutor şi atunci lucrurile s-au mai echilibrat”, povesteşte Roxana Popescu, care a preluat rolul de general manager al Avon România la începutul acestui an, de la Andreea Moldovan, după circa 18 ani de experienţă în cadrul companiei. Cariera ei a început ca agent de call-center în Avon, apoi a trecut în zona de training şi vânzări şi ulterior a fost head of sales în Moldova, ţările nordice şi România.

    Cu aproape două decenii de activitate în cadrul aceleiaşi companii, Roxana Popescu susţine că în Avon stabilitatea este dată de cultura organizaţională. „Aici am simţit că pot să fiu eu, că pot fi autentică şi pot aduce plusvaloare. Şi parte din cultură sunt şi oamenii. Aici mi-am găsit persoane cu care am reuşit să am chimie şi cu care să fiu mai mult decât colegă, chiar prietenă. În plus, compania este foarte dinamică şi nicio zi nu seamănă cu cealaltă. Am tot timpul provocări noi. Şi pentru că eu sunt motivată de schimbări şi de provocări, mi se potriveşte perfect.”

    Iar dacă ar fi să îşi rezume întregul parcurs într-un cuvânt sau într-o frază, spune că are o sintagmă pe care colegii săi din vânzări o aud des: „Să avem foc la ghete!”, ceea ce înseamnă agilitate, determinare şi motivaţia de a acţiona.

     

    Succesul, necesar pentru a căpăta încredere în tine

    Din experienţa profesională acumulată până în prezent, ea a învăţat, în primul rând, că trebuie să iei oamenii aşa cum sunt ei cu totul, nu numai partea de profesionist. „Oamenii vin la job cu toate provocările pe care le au, înclusiv în viaţa personală. Şi acest lucru e valabil şi în România, şi în Lituania, şi peste tot în lume. Este foarte important să înţelegi nevoile de comunicare ale fiecărui om, ce îl motivează, ce îi aduce bucurie la job, astfel încât, pe de o parte, să poţi să valorizezi abilităţile pe care le are, să îl pui în valoare, dar şi să îl antrenezi în zona de a participa la crearea de strategie.”

    O altă zonă important, continuă ea, este felul în care tu eşti un lider pentru tine, felul în care reuşeşti să te ajustezi la o anumită cultură. „Pentru că, de pildă, un proiect pe care în România îl discutăm cu echipa şi îl implementăm într-o lună, în ţările nordice, trebuia să facem acelaşi lucrul într-un timp dublu, pentru că ritmul lor de lucru era diferit.”

    Roxana Popescu crede că din greşeli înveţi lecţiile, iar succesul te ajută doar să capeţi încredere în tine. Potrivit ei, nevoia de viteză în businessul pe care îl conduce este destul de mare, şi de acolo au venit primele lecţii de învăţat, „pentru că voiam să ard nişte etape pentru a obţine rezultate, pentru a mişca anumite proiecte. Mi-am dat seama că, uneori, trebuie să existe acest echilibru între volum şi calitate, între timpul pe care îl aloci, când nu poţi să livrezi un proiect perfect şi într-un timp extrem de scurt, că ele trebuie gândite şi planificate foarte atent”.

    Alte greşeli din care a învăţat au fost legate de oameni, de a avea omul potrivit la locul potrivit şi de a lua decizii atunci când o persoană are o atitudine toxică şi impactează echipa, chiar dacă deciziile sunt neplăcute.

    Pe parcurs a avut însă şi o serie de mentori, de la care spune că a deprins, de asemenea, lecţii importante de leadership. „De la Răzvan Diraţian (GM Avon Filipine) am preluat partea de gândire strategică şi de planning. De la Angela Creţu (ex-CEO Avon Global) am învăţat cât de mare este diferenţa într-o societate în care femeile au un impact şi sunt independente financiar, iar de la Andreea Moldovan (managing director Avon Europe) am preluat ideea de leadership empatic, cu focus pe oameni şi pe nevoile lor.”

    Despre stilul său de lucru spune că e unul relaxat, „pentru că prin relaxare mi se pare că încurajez şi motivez oamenii. O echipă va livra rezultate prin procese şi prin acţiuni cu focus pe independenţa fiecărui membru, nu prin control.”

    Executiva nu crede neapărat în existenţa unui work-life balance, ci în a te dedica 100%, fie că eşti la birou sau acasă, cu familia. „Altfel, mă ajută susţinerea familiei. Soţul meu mi-a fost tot timpul un partener, umăr la umăr, în tot ce am făcut. M-a ajutat foarte mult şi cu copiii şi cu tot ce presupune o familie. Şi familia mea extinsă mă susţine foarte mult. Iar la nivel de minte şi corp, ultima pasiune pe care am decoperit-o şi mă ajută să fiu mai echilibrată este yoga.”

     

    Frumuseţea, un mix între minte, corp şi suflet

    Ca lider în domeniul frumuseţii am întrebat-o şi care ar fi definiţia sa pentru acest concept. „Frumuseţea este aşa, un mix între minte, corp, suflet şi asta încerc să-i învăţ şi pe copiii mei, că nu poţi să ai una fără cealaltă, pentru că atunci e o frumuseţe superficială. Şi cumva ce mi-aş dori pentru copiii mei şi pentru tinerii de acum ar fi să se gândească mereu la echilibrul acesta, pentru că frumuseţea nu e doar cea fizică, ci vine şi din felul în care gândeşti şi din cât de echilibrat eşti şi ce dăruieşti în jur.” Iar în ceea ce priveşte produsele de îngrijire care nu îi lipsesc niciodată din bagaj, menţionează parfumul, pentru că acesta îi influenţează starea de spirit, şi rujul roşu.

    Lidera Avon România este de părere că unui lider nu trebuie să-i lipsească partea aceasta de echilibru personal pe care să-l transmită echipei, iar a doua zonă pe care se concentrează este capacitatea de a vedea în oameni potenţialul pe care ei nu-l văd. Cât despre calităţile pe care le caută la echipă, „unui angajat ar trebui să nu-i lipsească curiozitatea de a afla lucruri noi, de a înţelege businessul, nu doar aria lui, pentru că asta te dezvoltă, te învaţă să faci lucrurile într-un alt fel”. Iar pe lângă curiozitate, ea notează că ar trebui să îşi dorească să pună în practică lucrurile pe care le află, le înţelege, le vede. „Cred că greşelile vin din zona aceasta de valori. Nu-mi plac minciuna, abuzul şi nu tolerez o atitudine toxică în care nu spunem lucrurilor pe nume şi discutăm pe la colţuri.”

    Unei tinere la început de carieră i-ar recomanda să fie curioasă şi să înveţe cât mai mult din experienţele profesionale pe care le are. „Apoi, pentru cei care aleg să facă parte din aceasta industrie, să se implice, să nu se limiteze doar la aria lor şi să contribuie cât mai mult în proiectele în care sunt implicaţi, să aibă iniţiativă.”

     

    Abordare omnichannel

    Potrivit Roxanei Popescu, Avon România, care în 2022 a avut o cifră de afaceri de 334 de milioane de lei şi un profit de 13,2 milioane, potrivit datelor publice disponibile, a încheiat anul trecut în topul celor mai de succes ţări de pe harta Avon International, principalele lansări ale anului trecut performând peste aşteptări, de la produse de înfrumuseţare la cele de îngrijire. Recent, jucătorul a anunţat şi lansarea modelului de franciză la nivel naţional, prin care antreprenorii care doresc să îşi dezvolte un astfel de business pot primi sprijin în alegerea locaţiei, dezvoltarea brandingului, precum şi sesiuni de training şi asistenţă în lansarea, promovarea şi administrarea afacerii, alături de accesul la procese şi metode de management performante şi automatizate. Potrivit unor informaţii trimise anterior de companie, magazinul operat în sistem franciză beneficiază de un portofoliu de produse dedicat exclusiv pentru mediul de retail, astfel încât să poată oferi clienţilor o gamă variată şi adaptată la nevoile acestui segment.

    „Compania este în acest moment în plină etapă de transformare şi adaptare la ritmul rapid al consumatoarelor noastre. Ne îndreptăm rapid către un model de business omnichannel ce păstrează modelul de vânzare directă în ADN-ul companiei, însă deschidem în acelaşi timp accesul consumatorilor către oportunităţi de shopping online sau retail. Obiectivul meu este să susţin în continuare performanţa echipei din România astfel încât să accelerăm creşterea businessului în anii următori.” Astfel, pe viitor susţine că vor continua să lucreze pe trei direcţii strategice, critice pentru businessul pe care îl reprezintă. În primul rând, la consolidarea modelului de vânzare directă, „experienţă bazată pe conexiunea dintre oameni ce dă naştere unei personalizări ce nu poate fi găsită în niciun alt model de business”. Menţionează apoi accelerarea dezvoltării de noi canale prin care vor creşte accesul consumatoarelor la brand, fie că vorbim despre shopping online, opţiune deja disponibilă pe avon.ro, sau despre modelul retail. O a treia direcţie strategică este aceea de a continua să investească în vizibilitatea brandului, de la prezenţa constantă în media tradiţională până la păstrarea poziţiei de top atunci când vine vorba despre strategia de influencers marketing. „Din perspectiva lansărilor de produs şi în acest an ne extindem portofoliul cu mai multe inovaţii în tendinţe din categoriile de machiaj şi îngrijirea tenului.”   

    Carte de vizită

    Roxana Popescu, general manager, Avon România

    1. Este absolventă a Universităţii „Dunărea de Jos”;

    2. Şi-a început cariera în cadrul Avon România, în urmă cu circa 18 ani, ca sales trainer;

    3. De atunci a schimbat o serie de roluri de management în România, Republica Moldova şi Lituania;

    4. A preluat rolul actual la începutul acestui an, venind la cârma companiei în locul Andreei Moldovan, care a fost promovată în rolul de managing director pe Europa;

    5. Cu peste 20 de ani de experienţă în vânzări, Roxana Popescu este noul general manager Avon România;

    6. Una dintre cele mai noi pasiuni descoperite este yoga.