Blog

  • Cum trec transportatorii rutieri prin criza economica

    “Atunci cand camioanele se vand, merge economia. Camioanele
    ne-au indicat si in 2008 ca vine criza, cu aproape jumatate de an
    inaintea scaderii vanzarilor de masini”, spunea la inceputul
    acestui an Michael Schmidt, cel care controleaza importul
    camioanelor MAN, dar si cel mai mare dealer BMW de pe piata locala.
    Vanzarile de camioane si firmele de transport marfa sunt
    considerate a fi cel mai bun barometru atunci cand vine vorba de
    economia unei tari. Iar motivele de optimism se arata acum din
    faptul ca in primele doua luni ale acestui an au aparut primele
    semne de revenire pe o piata a transporturilor de marfa care anul
    trecut a atins un nivel de aproximativ 2 miliarde de euro. Pe
    fondul crizei economice, piata transporturilor a inregistrat un
    puternic recul, dupa ani de crestere.

    Lazar Transport, edy Spedition, Dunca Expeditii si Dumagas
    Transport, cei mai mari jucatori de pe piata transporturilor – care
    cumulat detin aproape 2.500 de camioane si au rulat anul trecut
    afaceri de peste 250 de milioane de euro -, au avut in 2009 un an
    de scadere, fiind nevoiti sa returneze companiilor de leasing un
    volum record de camioane.

    De la inceputul anului insa, majoritatea companiilor de
    transport au anuntat extinderea portofoliilor de clienti si un
    volum tot mai mare de marfa transportata. “Numarul clientilor noi a
    crescut cu aproximativ 5% in primele doua luni ale anului, dar
    vorbim in acest caz de o apreciere nesemnificativa. Flota de
    camioane nu o vom mari momentan, dar o reinnoim. Anul acesta am
    cumparat 18 camioane noi, iar din septembrie anul trecut volumul
    achizitiilor a urcat la 24 de unitati. In afara de acestea, in 2011
    vom mai cumpara alte 10 camioane noi”, a spus Constantin Daminescu,
    directorul executiv al Dunca Expeditii.

    Pe crestere pariaza si Ion Lazar, care controleaza un grup
    format din cinci companii, care includ atat afaceri legate de
    transport si logistica, dar si reconditionari de piese sau chiar
    confectionarea acestora. In opinia sa, economia locala incepe sa-si
    revina, dar in niciun caz nu mai este vorba de crestere in salturi
    ca in anii anteriori. Iar daca sunt transportatori aflati acum in
    pericol, Ion Lazar spune ca acestia sunt cei care nu au specificat
    exact in contract modificari de tarife in functie de pretul la
    motorina.

    In opinia lui Ion Lazar, secretul succesului este reprezentat de
    extinderea pe noi piete cu potential mare de crestere. In timp ce
    Vestul asigura un volum constant de marfa, Estul asigura cresterea:
    “Principala piata pe care dorim sa ne extindem este cea a Rusiei,
    unde acum transportam cereale pentru Pioneer. Ca piata de transport
    avem inclusiv Europa de Vest si Africa de Nord”. Pentru aceasta
    expansiune, compania are in vedere noi achizitii de camioane care
    sa acopere cererea de transport, specifica Lazar: “In a doua parte
    a acestui an, avem in plan achizitia de 50 de camioane noi, iar o
    alta flota este programata sa fie achizitionata in prima jumatate a
    anului viitor”. Flota companiei de transport numara in prezent
    peste 350 de vehicule comerciale. In primele doua luni ale acestui
    an, cifra de afaceri a Lazar Transport a crescut cu aproape 20%,
    iar planul este ca acest trend sa se continue pana la finele
    anului. Dar ceea ce conteaza foarte mult in opinia lui Lazar este
    ca a facut profit, “chiar daca a fost mic”.

  • Reteaua de clinici Anima la un an. Cum se vede deschiderea de clinici private in recesiune

    Cel mai mare distribuitor si retailer de medicamente din
    Romania, grupul A&D Pharma, care controleaza reteaua de
    farmacii Sensiblu si distribuitorul Mediplus, anunta in primavara
    anului trecut deschiderea primei clinici proprii din Bucuresti,
    dezvoltata sub brandul Anima.

    “Daca deschideam acum sapte ani, concurentii erau mai putin
    pregatiti, vorbeam de companii mult mai mici, cat timp in 2007,
    liderul pietei abia depasea venituri de zece milioane de euro”,
    spune Cristian Sas, directorul operational al Anima. Asa cum spune
    Sas, criza le-a dat o mana de ajutor prin posibilitatea de a
    deschide clinici in zone foarte bune la preturi rezonabile.

    Anima a pornit ca un proiect spontan, care a dus, dupa numai
    doua luni, la decizia de a deschide prima clinica. Pe piata exista
    operatori precum MedLife, Regina Maria sau Medicover, cu ani buni
    de experienta, insa elanul celor de la Anima nu a fost taiat. In
    cifre, cinci clinici si un laborator central functioneaza astazi
    sub umbrela retelei, deservind peste 30.000 de clienti corporate,
    mai mult de 150 de companii cu care are contracte si o medie de 500
    de pacienti tratati zilnic. “Am crescut foarte mult, am facut
    intr-un an cat altii in zece, mai avem un drum lung, dar cred ca am
    aratat ce putem si unde putem ajunge in cativa ani”, spune Sas.

    In lupta cu ceilalti concurenti, Anima mizeaza mult pe
    accesibilitate, de unde si dezvoltarea agresiva. “Nu vrem ca
    pacientul care are abonament la noi sa astepte saptamani ca sa vada
    un medic, ci sa se poata programa in cel mult 24 de ore. Concurenta
    are probleme prin prisma capacitatii limitate si a numarului mare
    de abonati.” Proximitatea va insemna si deschideri de noi clinici
    in Bucuresti, planul Anima fiind sa-si dubleze numarul de unitati
    pana la finele anului. In 2013, oficialii companiei vor sa ajunga
    la 20 de clinici numai in Capitala. Tinta este ca peste doi ani
    fiecare potential pacient sa aiba o unitate medicala la cel mult 15
    minute distanta de orice bucurestean, la fel cum farmaciile
    Sensiblu se afla la zece minute de orice loc. Investitia intr-o
    clinica inseamna intre 350.000 si 1,5 milioane de euro, in functie
    de amplasament si dotarile din acea unitate.

    Deschiderea de noi clinici atrage o problema in ce priveste
    gasirea personalului medical, mai ales ca in piata se simte ca
    exista o concurenta mai mare pentru medici, in special din afara
    tarii. Salariile medicilor au cunoscut o crestere in ultimii ani,
    insa e dificil chiar si pentru marile retele sa plateasca un medic
    cu 2-3.000 de euro lunar, cat ar putea primi foarte usor in
    strainatate, in conditiile in care o consultatie in privat costa
    sub 20 de euro.

    40% dintre pacientii care se trateaza la Anima sunt abonati,
    insa Sas spune ca isi doreste mai degraba “un echibru” la acest
    capitol. Mai exact, un portofoliu echilibrat unde abonatii,
    clientii obisnuiti si relatia cu statul sa fie in balans: “Cu
    segmentul de stat a mers mai greu pentru ca inertia e mare, dar
    deja avem in contract zece medici, intram in contracte pe zonele de
    laborator si imagistica, lucru care va creste rulajele pe acest
    segment”.

    Grupul olandez A&D Pharma detine circa 90% din actiunile
    Anima si activeaza de 17 ani in zona farmaceutica. Experienta
    companiei in divizia de marketing si vanzari, care lucreaza cu mii
    de medici in fiecare zi, a fost o mana de ajutor. In plus,
    expertiza Sensiblu in marketing si promovare a avut un rol
    important.

    Laura Voinea, managing director al Mednet Marketing Research
    Center, observa ca avantajul intrarii pe piata mai devreme este
    foarte important, dar nu decisiv. In viziunea sa, campaniile de
    marketing, medicii foarte buni si aparatura de inalta generatie pe
    care stii sa o promovezi “pot fura din pacientii competitiei”.
    Oricum, piata serviciilor medicale creste cu doua cifre de la an la
    an si are inca loc pentru noi jucatori, mai ales ca statul
    instituie coplata, spitalele se inchid si se comaseaza, iar
    conditiile de tratament din unitatile ramase sunt motorul principal
    al cererii crescute din mediul privat.

    “Suntem convinsi ca anul viitor vom intra in randul celor mai
    importanti zece sau chiar cinci jucatori”, anticipeaza directorul
    Anima, Cristian Sas, ceea ce inseamna venituri anuale de peste zece
    milioane de euro.

  • Nokia deschide un nou proces pentru incalcare de patente impotriva Apple

    Cei doi giganti din domeniul IT sunt implicati in mai multe
    dispute legale in Statele Unite, Marea Britanie, Germania si
    Olanda. Apple a castigat, la finalul saptamanii trecute, o runda
    intr-un proces similar cu Nokia, dupa ce un judecator al comisiei
    pentru comert international a decis ca grupul american nu a
    incalcat niciunul din cele cinci patente Nokia aflate in disputa.
    Grupul finlandez a depus, marti, o plangere pentru incalcarea a
    sapte patente, referitoare la sisteme de operare multitaking,
    sincronizare de date, pozitionare, calitatea convorbirilor si
    acesorii Bluetooth.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Explozii puternice la Tripoli, in sectorul resedintei lui Kadhafi

    Primele doua explozii s-au produs la un interval de trei minute
    in sectorul Bab Al-Azizya, resedinta colonelului Kadhafi, unde au
    fost auzite sirene de ambulante. In acelasi timp, sapte explozii
    puternice au fost auzite la Tajura, vizata aproape zilnic de
    raidurile coalitiei. Potrivit unui locuitor din cartier, avioanele
    au lansat cinci bombe asupra unei instalatii militare situate in
    acest cartier.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arata noul terminal de la aeroportul din Otopeni (GALERIE FOTO)

    Extinderea Finger este un obiectiv care a implicat, de fapt,
    prelungirea salii de imbarcare pentru destinatiile internationale a
    terminalului Plecari. Lucrarile au inceput in luna august 2009,
    s-au derulat fara restrictii de trafic si s-au finalizat intr-un an
    si jumatate. Modernizarea se traduce prin cresterea gradului de
    confort si, totodata, a capacitatii de prelucrare a pasagerilor. In
    prezent, capacitatea terminalelor este de 4,5 milioane de pasageri
    pe an, la un nivel de servicii C. Prin finalizarea fazei a III-a a
    obiectivului de investitii, preconizata pentru anul 2012, sase
    milioane pasageri pe an vor putea fi preluati prin aeroport, la un
    nivel de servicii B.




    Citeste mai multe despre modernizarea aeroportului “Henri Coanda”
    si ce se va intampla cu zborurile de pe Baneasa intr-o ampla
    analiza din BUSINESS Magazin.


  • Boagiu: Nu pot impune nimanui sa o pastreze pe Brutaru in TAROM

    “Daca noul sef de la TAROM vrea sa-si faca modificari in echipa,
    nu pot sa iau decizii peste el, pentru ca altfel nu s-ar mai numi
    restructurare. Nu pot impune nimanui ca Brutaru (fostul director
    general al TAROM n.r.) sa ramana sau nu in functie”, a declarat
    Boagiu in cadrul unei discutii cu un grup restrans de
    jurnalisti.

    Ruxandra Brutaru a demisionat la mijlocul lunii martie din
    funcţia de director general al TARIN pentru postul de director
    general adjunct in aceeasi companie. Brutaru declara la acea vreme
    ca a demisionat din functia de director general al Tarom din motive
    personale, legate de nevoia de a sta mai mult timp alaturi de
    familie, dar si din cauza salariului redus. Brutaru a fost numita
    in functie de fostul ministrul al Transporturilor, Radu Berceanu,
    pentru a-l inlocui pe Gheorghe Barla, care a fost demis.

    Potrivit Mediafax, la inceputul lunii februarie, PSD a solicitat
    demiterea Ruxandrei Brutaru pentru management defectuos. Purtatorul
    de cuvant al Departamentelor PSD, Olguta Vasilescu, a afirmat ca
    privatizarea Tarom, agreata de statul roman printr-un memorandum
    incheiat in mai 2000 cu Banca Mondiala si semnat de ministrul
    Transporturilor de atunci, Traian Basescu, a fost oprita de
    Cabinetul Nastase, care a dus compania in castig.

    Viitorul director general al TAROM urmeaza sa fie anuntat la
    inceputul lunii aprilie.

  • De ce este berea recomandata dupa efort fizic?


    In timpul efortului fizic se produc pierderi de hidrominerale,
    prin transpiratie, iar consumul de bere faciliteaza recuperarea
    dupa un exercitiu fizic, mai ales dupa ce este realizat intr-un
    mediu cald. Testele au fost realizate pe un grup de voluntari cu
    varste cuprinse intre 20 si 30 de ani, care consuma moderat berea
    si au o stare fizica buna.



  • Wikileaks: Geoana i-a spus ambasadorului SUA ca Maior il implorase sa nu-l nominalizeze la sefia SRI

    Nota diplomatica citata de “Jurnalul National” si atribuita
    Wikileaks dateaza din 26 septembrie 2006 si se refera la
    nominalizarea lui George Maior pentru functia de director al
    SRI.
    “Geoana i-a telefonat ambasadorului la 26 septembrie pentru a lauda
    alegerile facute de presedintele Basescu pentru cele doua functii
    (se refera la nominalizarea lui George Maior la conducerea SRI si a
    lui Claudiu Saftoiu la conducerea SIE – n.r.), notand ca amandoi
    sunt tineri, fara nicio legatura cu Securitatea lui Ceausescu.
    Geoana a spus ca Maior «il implorase» sa nu fie nominalizat pentru
    functia de director SRI, spunand ca «va fi rupt in bucati» din
    punct de vedere politic in timpul procesului de confirmare”,
    potrivit documentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E oficial: Zilierii vor plati impozit de 16% pe venit!

    PSD si PNL s-au opus adoptarii acestui proiect, aratand ca
    genereaza efecte negative necontrolabile pe piata muncii.Deputatul
    PSD Ioan Cindrea a criticat lipsa asigurarilor pentru zilieri si
    inexistenta echipamentului de protectie pentru acestia. “Noi
    consideram ca in secolul XXI, o Romanie care doreste sa se
    integreze pe piata europeana a muncii, doreste sa se introduca
    aceasta exceptie si sa existe sclavi pe mosiile unora”, a afirmat
    Cindrea.

    Viceliderul deputatilor PNL Eugen Nicolaescu a sustinut ca
    proiectul de lege contine multe incoerente care trebuie
    clarificate. “Este nevoie de apararea drepturilor celor care
    muncesc. Daca le luam numai impozit pe venit, nu-i aparam in niciun
    fel”, a spus Nicolaescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Erste: Ratingul Romaniei ar putea fi ridicat anul viitor, daca reformele fiscale continua

    “Este interesant de comparat cat de mult le-a luat pietelor
    sa-si dea seama ca multe tari din ECE sunt intr-o forma mult mai
    buna decat unii membri ai zonei euro (…) Cat le va lua agentiilor
    de rating sa alinieze ratingurile la aspectele fundamentale?”, se
    arata intr-un raport prezentat marti de Erste Group. Analistii
    Erste dau exemplul Croatiei (BBB-), Ungariei (BBB-) si Romaniei
    (BB+), tari care, desi au ratinguri cu pana la patru trepte sub cel
    al Portugaliei (BBB), se imprumuta cu costuri mai mici. In plus,
    guvernul Slovaciei plateste o prima de risc mai redusa decat cea
    suportata de Spania sau Italia, desi aceste state beneficiaza de
    ratinguri mult mai bune. “Ne asteptam la imbunatatirea ratingurilor
    pentru mai multe state din regiune, insa nu mai devreme de
    inceputul anului viitor”, anticipeaza Erste.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro