Alte GALERII FOTO de la Salonul de Automobile de la Frankfurt 2011:
Blog
-
Ce înseamnă parteneriatul comercial dintre Carpatair şi Alitalia
Datorită acestui parteneriat, clienţii Alitalia vor avea la dispoziţie mai multe variante de calatorie din şi spre Europa de Est prin reţeaua de zboruri Carpatair spre România, Ucraina şi Republica Moldova. Clienţii companiei Carpatair vor putea călători către cele 90 destinaţii de pe cele cinci continente operate de Alitalia.
“Acordul cu Carpatair consolidează prezenţa noastră pe piaţa Europei de Est. Parteneriatul ne permite să oferim clienţilor o paletă largă de destinaţii graţie reţelei Carpatair operate din hub-ul din Timişoara. În acelaşi mod, clienţii Carpatair vor putea ajunge, graţie zborurilor din Roma Fiumicino, în mai mult de 90 de destinaţii din reţeaua globala Alitalia” declara Andrea Tucci, responsabilul de alianţe şi acorduri al Alitalia.
“Urmeaza perfectarea acordului de tip “special prorate agreement” care ne va permite să oferim pasagerilor Carpatair grile tarifare diversificate şi convenabile care vor acoperi întreaga reţea de zboruri Alitalia şi Carpatair”, a declara Nicolae Petrov.
Carpatair a înregistrat în 2010 o cifră de afaceri de 74 milioane de euro, în creştere cu circa 14% faţă de anul 2009. Carpatair a raportat o creştere cu 13% a numărului de pasageri transportaţi pe zboruri regulate în 2010 şi o creştere cu 6,5% a gradului de ocupare faţă de 2009.
-
Ministru francez: Insolvenţa Greciei nu este o ipoteză de lucru
“Nu este o ipoteză de lucru, insolvenţa nu face parte din strategia noastră”, a insistat Baroin, participant la o reuniune cu omologi africani organizată la Paris. El a arătat că strategia este activarea acordului liderilor zonei euro din 21 iulie, privind un al doilea program de finanţare pentru Grecia şi extinderea rolului Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară. “Aceasta este poziţia Franţei şi, înainte de a reflecta, ca unele ţări, la o altă strategie, trebuie să punem în practică acest acord”, a explicat ministrul. Grecia ştie ce trebuie să facă, guvernul elen ştie care îi sunt obligaţiile, sarcinile, responsabilităţile faţă de creditori, a spus Baroin.
-
Leonard Orban: În absorbţia fondurilor UE nu se pot face progrese peste noapte
El a făcut aceste afirmaţii după audierea şi validarea sa pentru funcţia de ministru în cadrul comisiile parlamentare reunite. Orban a menţionat că până la sfârşitul anului 2012 va trebui să se ajungă la o rată de absorbţie pentru fondurile pentru politica de coeziune de minimum 20 la sută. “Nu mi-am luat în nici un fel angajamentul că nu vor fi dezangajate fonduri la sfârşitul anului 2012, pentru că nu numai că trebuie să cheltuim 1,9 miliarde până la sfârşitul anului viitor, dar trebuie ca pe fiecare program în parte să atingem un anumit nivel şi, aşa cum arată situaţia în momentul de faţă, sunt anumite programe la care este aproape imposibil, dacă nu imposibil, să atingem acel nivel”, a spus el.
-
Paşapoartele australiene au de acum trei sexe: bărbat, femeie şi nedeterminat. Cum comentaţi?
Persoanele care nu sunt din punct de vedere biologic în totalitate bărbaţi sau femei vor avea posibilitatea să înlocuiască litera M sau F cu X. Cât despre transsexuali, ei vor putea să aleagă dacă sunt bărbaţi sau femei pe baza unei adeverinţe medicale, fără să poată totuşi alege varianta X. Până în prezent, oamenilor nu li se permitea să devină din femei bărbaţi sau invers fără o operaţie totală de schimbare de sex. Statele Unite au renunţat însă la această prevedere care îi discrimina pe transsexuali. Orice ţară care se supune regulilor Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile de scanare a paşapoartelor poate introduce sexul X.
-
Bank of China a suspendat anumite tipuri de tranzacţii cu băncile europene, din cauza crizei
O altă bancă chineză a suspendat tranzacţiile de tip interest rate swap cu mai multe bănci europene.
Informaţiile arată că instituţiile de credit din China s-au alăturat numărului tot mai mare de bănci care încearcă să-şi reducă expunerea pe zona euro.
Printre băncile vizate de decizia instituţiilor de credit chineze se numără Societe Generale, BNP Paribas şi Credit Agricole, cel mai mari grupuri financiare franceze.
Bank of China a suspendat tranzacţiile cu băncile franceze şi din cauza reducerii ratingurilor de credit ale acestora de către agenţia Moody’s, au adăugat sursele citate.
Banca chineză a întrerupt tranzacţiile şi cu grupul elveţian UBS, care a anunţat recent o pierdere de 2,3 miliarde de dolari cauzată de tranzacţii neautorizate efectuate de un trader.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cât a costat salvarea băncilor din Irlanda cu bani publici
Cu alte cuvinte, irlandezii au cheltuit pentru a împiedica falimentul băncilor echivalentul a 40% din PIB pe anul trecut, sau echivalentul a 150% din totalul veniturilor încasate la buget.
Pentru recapitalizarea instituţiilor financiare – Anglo-Irish Bank, Bank of Ireland, Irish Life & Permanent, EBS – au fost cheltuite 71 de miliarde de euro, din care 65 au fost furnizate de statul irlandez, reiese din ultimul raport al Curţii de Conturi, care citează datele băncii centrale.
John Buckley, şeful Curţii de Conturi, a spus că valoarea totală a activelor bancare, după acoperirea pierderilor, va ajunge la circa 14-21 de miliarde de euro până în 2013.
Conform aceluiaşi raport, statul a plătit consultanţilor bancari, juridici şi contabili peste 73 de milioane de euro, din 2008 până iunie 2011, pentru serviciile de consultanţă prestate în contextul crizei bancare.Cel mai mult au încasat consultanţii bancari, pentru care statul a plătit 35 de milioane, urmaţi de experţii juridici, cu 22,4 milioane, respectiv serviciile de contabilitate, cu 15,6 milioane.
Statul irlandez a fost silit să contracteze, toamna trecută, un credit de 67,5 miliarde de euro de la FMI şi UE, din care circa 10 miliarde au fost bani destinaţi salvării băncilor. Pentru a obţine creditul, guvernul de la Dublin (care ulterior a şi căzut din această cauză) a acceptat să contribuie la aranjamentul de credit cu 18 miliarde de euro din fondul de pensii.
În plus, banca centrală a Irlandei a acordat băncilor cu probleme împrumuturi de circa 70 de miliarde de euro, iar Banca Centrală Europeană le-a împrumutat la rândul său cu circa 80 de miliarde de euro, adaugă The Guardian.
-
Noile capele luminate ale lui Patriciu
Drept urmare Dinu Patriciu şi-a întărit echipa de conducere şi a rescris planul de afaceri: restructurarea se face din mers, cu miză pe descentralizarea managementului şi pe educarea angajaţilor, pe dezvoltarea părţilor nevăzute ale businessului. Echipa de conducere a diviziei FMCG Retail din Mercadia Holland a fost completată cu Anca Vlad, fost manager al bauMax România, şi Vlad Şeitan, care ocupa o funcţie de conducere la OMV Refining & Marketing. Anca Vlad va fi de la 1 octombrie Head of Category Management and Purchasing, iar Şeitan va deveni de la aceeaşi dată Chief Operational Office şi Deputy CEO.
Patriciu estimează pentru reţelele Mic.ro, Macro şi miniMax o cifră de afaceri de 225 de milioane de euro în acest an, iar anul viitor vânzările ar putea ajunge la 880 milioane de euro. Mercadia Holland are în prezent 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe şi 110 mobile şi 58 de unităţi Macro şi miniMax. Planurile de dezvoltare prevăd un număr de 2.000 de unităţi Mic.ro şi 150 miniMax şi Mac.ro până la finele lui 2012. Valoarea totală a investiţiei este estimată la 250 de milioane de euro. Pentru 2013 Mercadia îşi propune să obţină afaceri de 1,5 miliarde de euro cu cele trei lanţuri de magazine.
Chiar dacă planurile iniţiale presupuneau cooptarea de asociaţi în magazinele Mic.ro, doar 10% dintre unităţi funcţionează într-un astfel de sistem, în special din cauza lipsei de instruire a candidaţilor. “Ne întâlnim cu două categorii de români, oameni care au 7.000 de euro şi care vor să facă 70.000 de euro într-o lună şi oameni ce vor să aibă o afacere cinstită, din care să trăiască, dar nu au cei 7.000 de euro”, spune Dorin Gherman, membru în Executive Board. Cei 7.000 de euro reprezintă suma cu care un doritor intră în parteneriat cu Mercadia şi poate gestiona un magazin Mic.ro. Dar banii sunt numai o parte a înţelegerii, care cuprinde patru niveluri de selecţie. Pe de altă parte, vânzările din magazinele în care există asociaţi sunt cu 25% mai mari decât în celelalte, deoarece aceştia sunt direct interesaţi de creşterea eficienţei.
Patriciu a vorbit şi despre preţurile practicate în reţeaua Mic.ro, care nu pot fi la fel de mici ca acelea din magazinele de tip discount. “Dacă omul vrea preţ de discounter, se duce la doi kilometri, nu la 100 de metri. Sigur că încercăm să reducem preţurile, aceasta este şi strategia. Preţurile vor fi comparabile, dar niciodată egale cu cele din magazinele de tip discount. Ceea ce stârpim noi este comerţul nefiscalizat”, adăugă Patriciu.
Pentru dezvoltarea reţelelor de magazine Patriciu va investi cu 100 milioane euro mai mult faţă de cât îşi propusese iniţial, întrucât băncile nu sunt dispuse să finanţeze cu sume mari proiecte de investiţii. Planul iniţial era investirea a 250 de milioane de euro din care Mercadia să suporte 100 de milioane de euro din surse proprii, 100 de milioane de euro să fie credite bancare şi 50 de milioane de euro credit furnizor; firma a fost nevoită să îşi schimbe planurile şi să dubleze valoarea investiţiei proprii, pentru că băncile nu i-au acordat finanţare.
“Sucursalele băncilor străine din România nu sunt dispuse să suporte credite de investiţii de o asemenea anvergură. Ne-am reorientat planul de afaceri către contribuţia firmei, dar vom face un efort dublu”, a spus omul de afaceri.Patriciu susţine că în ultimele luni sucursalele băncilor străine din România “trimit bani acasă” şi preferă să finanţeze Guvernul, nu sistemul privat. El crede că sistemul bancar românesc ar trebui restructurat “de la cap la coadă” şi să nu mai existe un singur nivel de bănci, ci mai multe, printre care şi bănci locale de economii, apoi unele regionale şi abia apoi actualele structuri naţionale.
“Când ai 30 de miliarde credite ipotecare în România, care de fapt sunt neperformante toate, pentru că nivelul garanţiilor nu le mai acoperă, dar nu le declari neperformante, stai pe ouă până se strică”, a spus Patriciu. El a adăugat că un astfel de comportament al băncilor va duce la o lipsă de lichidităţi în sistemul privat, care a început deja să se simtă. Întrebat ce ar trebui să facă Guvernul în privinţa băncilor, Patriciu a răspuns: “Să stea deoparte”.
