Blog

  • Cum arată şantierul parcării subterane de la Universitate

    “Ne-am câcâit noi la început, nu-i un cuvânt plastic, dar exprimă cel mai bine situaţia de fapt. Acum lucrurile sunt în linie şi sper să meargă aşa. Se lucrează şi noaptea, încercăm să reducem disconfortul cât mai mult. (…) Eu sper ca în martie 2012 să poată cetăţeanul să parcheze aici. Sper să fie o iarnă permisivă, pentru că altfel complică puţin situaţia. Trebuie să avem singuranţa că îi aducem în siguranţă”, a declarat Sorin Oprescu. În funcţie de cum vor fi finalizate lucrările la placa de la nivelul zero, până la sfârşitul anului vor fi aduse cele patru statui care acum sunt amplasate în Parcul Izvor. Marţi, o armată de muncitori lucra la placa de la nivelul minus doi şi, potrivit directorului Direcţiei Investiţii din cadrul Primăriei Capitalei, Bogdan Hreapcă, ” în scurt timp se va termina cu săpătura deschis urmând ca aceasta să continue în subteran”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Miliarde de euro alocate României din fonduri structurale, de coeziune sau în agricultură

    Suma totală alocată din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune este de 19,668 miliarde de euro.

    Fondurile structurale sunt destinate reducerii diferenţelor de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene şi dintre regiunile acestora. Ele sunt împărţite în două categorii principale: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE).

    Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) a fost înfiinţat în anul 1975 şi a devenit principalul instrument al politicii regionale a Comunităţii Europene. Obiectivul acestui fond este de a consolida coeziunea economică şi socială în Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale. Pentru perioada 2007-2013, României i-au fost alocate 9 miliarde euro din FEDR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Orban trebuie să recupereze cei patru ani în care s-au atras doar 13,5% din banii de la UE

    Tema atragerii fondurilor UE a figurat pe agenda tuturor guvernelor de după 2007, fiind în egală măsură motiv de critici la adresa miniştrilor implicaţi în acest proces, dar şi prilej de critici din partea opoziţiei. De cele mai multe ori, însă, discuţiile pe acest subiect s-au limitat la declaraţii, dovadă fiind faptul că, deşi România beneficiază de fonduri structurale de peste 19,2 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, la data de 31 august plăţile efectuate din contribuţia UE în raport cu alocarea totală de la Uniune fiind de 13,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a urcat puternic într-un top privind libertatea economică

    Climatul economic din România a obţinut 7,08 puncte puncte, dintr-un total posibil de zece în ediţia 2011 a topului, faţă de 6,58 puncte în ediţia de anul trecut. Avansul puternic în clasament al României şi al altor ţări, precum Bulgaria, s-a datorat şi declinului libertăţii economice în alte state, care au sporit intervenţia guvernamentală în încercarea de combatere a crizei. Clasamentul este condus în ordine, ca şi anul trecut, de Hong Kong, Singapore şi Noua Zeelandă. Între statele din Europa Centrală şi de Est, cel mai bine s-a clasat înaintea României Slovacia (13), Estonia (15), Ungaria (15), Bulgaria (28) şi Cehia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lovitură de teatru la CSA: un şef de sucursală, propulsat direct preşedinte

    Votarea de către comisiile de spe­cia­litate ale Parlamentului a unui necunoscut, Romeo Ionuţ Comăniciu, în fruntea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) în detrimentul unui om cu o vastă experienţă în asigurări, Cristian Constantinescu, a uimit ieri industria asigurărilor. Şeful CSA este chemat să reglementeze o piaţă de 2 mld. euro al cărei echilibru este asigurat în extrem de mare măsură de încrederea în sistem şi profesionalismul celor care îl conduc. Parlamentul trebuie să se pronunţe în plen asupra numirilor acceptate de comisii. Specialiştii din asigurări s-au declarat sur­­prinşi de decizia parlamentarilor, afirmând că la CSA era nevoie de un om cu experienţă care şi-a demonstrat în trecut competenţele, mai ales că piaţa de asigurări trece în prezent printr-un proces radical. Constantinescu a comentat ieri pentru Mediafax decizia parlamentarilor din comisiile de specialitate afirmând că numirea la conducerea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a unui şef de sucursală, care se ocupă de vânzările unui asigurător într-o zonă, este un semnal extrem de prost pentru investitorii străini din industrie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Franţa şi Germania resping soluţia integrării în etape a României şi Bulgariei la Schengen

    O reuniune a miniştrilor de Interne ai Uniunii Europene este prevăzută joi la Bruxelles, în cursul căreia urmează să fie discutat un proiect de compromis al preşedinţiei poloneze a UE, care reia opţiunea evocată în primăvară privind integrarea în două etape a României şi Bulgariei.

    Astfel, spaţiul aerian şi maritim ar urma să fie deschis înainte de sfârşitul lui octombrie, iar o decizie privind data deschiderii frontierelor terestre, “mai controversată”, va fi luată abia în 2012.

    Guvernul olandez a anunţat încă de vineri seară că, la reuniunea miniştrilor de Interne din 22 septembrie, se va opune aderării, chiar şi parţiale, a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se poate apăra România de criza grecească şi de riscurile anului electoral

    Deşi prezenţa relativ mare a băncilor greceşti în România (cca 16% din active) reprezintă un risc important, factorii care limitează pericolul de contagiune din partea crizei datoriilor greceşti sunt următorii:

    1) în ciuda îngrijorărilor de până acum, nu există semne vizibile de tensiune, în forma unor retrageri de fonduri din subsidiarele româneşti ale băncilor din statele periferice ale zonei euro sau ieşiri de capital

    2) băncile din România cu capital grecesc nu deţin portofolii semnificative de obligaţiuni suverane elene şi au o expunere redusă în raport cu alte entităţi greceşti

    3) BNR, care se poate baza pe asistenţa financiară externă la nevoie (în virtutea acordului preventiv cu FMI) este bine poziţionată spre a limita riscurile în cazul unui şoc.

    Cu toate acestea, notează analiştii Citi, “este limpede că apetitul investitorilor pentru activele româneşti va rămâne limitat până ce problema Greciei se va clarifica, respectiv până ce apetitul global pentru risc îşi va reveni”.

    Ilker Domac şi Gultekin Isiklar, cei doi analişti ai Citi care se ocupă în mod curent de România, au venit la Bucureşti în perioada 15-16 septembrie, unde s-au întâlnit cu oficiali ai BNR, ai Consiliului Fiscal, ai instituţiilor financiare internaţionale şi cu analişti independenţi.

    Domac şi Isiklar adaugă că perspectiva de inflaţie pentru lunile următoare “s-a îmbunătăţit considerabil, graţie unei recolte bune interne şi scăderii preţurilor internaţionale ale materiilor prime agricole”, singurul factor care ar putea umbri peisajul fiind riscurile aduse de anul electoral. Citi se aşteaptă ca inflaţia la finele anului să fie de circa 4,5%, deşi e posibil chiar să fie şi mai redusă, dacă alimentele se ieftinesc în continuare. Pentru 2012, Citi estimează o inflaţie puţin sub 4% la sfârşitul anului, rezultatul urmând să fie influenţat de mersul crizei greceşti şi de impactul ei asupra leului.

    În prezent, în privinţa leului “nu există îngrijorări majore”, având în vedere “performanţa puternică a exporturilor, ajustarea remarcabilă a deficitelor externe, existenţa programului cu UE şi FMI, voinţa BNR de a evita o depreciere puternică a leului şi faptul că dispune de resursele adecvate pentru a apăra moneda”. Având în vedere însă tensiunile din zona euro, Domac şi Isiklar estimează un nivel al cursului leu-euro de circa 4,25 pentru sfârşitul anului în curs.

    Analiştii Citigroup estimează, de asemenea, că BNR va amâna pentru 2012 orice reducere a dobânzii de politică monetară, din cauza riscurilor crizei greceşti şi a nivelului ridicat al aversiunii faţă de risc în rândul investitorilor.

    În privinţa deficitului bugetar, Guvernul se va încadra anul acesta în ţinta de 4,4% din PIB (calcul ESA), însă încadrarea anul viitor în ţinta de 3% va fi dificilă, din cauza anului electoral. “Totuşi, deşi ne aşteptăm la anumite măsuri populiste moderate, nu e de anticipat o campanie masivă de cheltuieli preelectorale, având în vedere existenţa programului susţinut de FMI şi UE”.

  • Economistul-şef al FMI: Băncile europene au nevoie urgent de recapitalizare, posibil cu sprijinul statelor

    “Este esenţial să fie majorat capitalul băncilor. Dacă nu vom face asta, băncile vor încerca să-şi suplimenteze capitalul prin vânzarea de active şi scăderea numărului de credite. Aceasta ar fi foarte periculos, dintr-un punct de vedere macroeconomic”, a comentat Blanchard, citat de Wall Street Journal.

    Băncile vor încerca să-şi majoreze capitalul apelând la pieţele financiare şi, dacă nu vor reuşi să facă asta, statul ar putea interveni. “Nu e vorba de o naţionalizare, ci doar ca statul să preia participaţii la bănci spre a le permite să-şi majoreze capitalul”, a spus Blanchard. Aceasta ni se pare foarte important şi foarte urgent.”

    Ţările europene sunt acum mai dispuse să accepte ideea că băncile de pe continent au nevoie de capital suplimentar, pentru a face faţă potenţialelor pierderi de pe urma crizei datoriilor suverane, a adăugat economistul-şef al FMI.

    Luna trecută, apelul făcut de şefa instituţiei, Christine Lagarde, pentru recapitalizarea masivă a băncilor europene a stârnit o reacţie negativă din partea guvernelor europene şi a Băncii Centrale Europene, mai ales că FMI şi-a însoţit apelul cu estimarea că nevoia de capital suplimentar ar fi de 200 de miliarde de euro.

    Ulterior, FMI şi-a retras estimarea, afirmând că respectiva cifră nu era decât un “rezultat preliminar” dintr-un document de lucru.

  • “Contagion: Pericol nevazut” vine in Romania din 30 septembrie (GALERIE FOTO)

    Amenintata de un virus cumplit, omenirea este pusa la grea incercare. Nestiind exact cu ce se confrunta, specialistii privesc neputinciosi cum noua epidemie se extinde cu o viteza fulminanta si ameninta sa decimeze populatia in doar cateva zile.

    “Contagion: Pericol nevazut”, in Romania din 30 septembrie (GALERIE FOTO)

    Misiunea autoritatilor de a tine situatia sub control devine aproape imposibila, in conditiile in care panica iscata intre oameni devine la fel de puternica ca insusi virusul, iar paranoia pune stapanire pe intreaga populatie. Cu timpul in defavoarea lor, medicii incearca cu disperare sa gaseasca un antidot, fiecare secunda scursa aducandu-i cu un pas mai aproape de sfarsitul tragic.

    O productie Warner Bros, “Contagion: Pericol nevazut” poate fi urmarit din 30 septembrie in cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucuresti si Oradea), CinemaPro, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex, Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Bacau, Braila, Baia Mare, Timisoara, Iasi, Pitesti), Cityplex (Constanta), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Phoenix (Pascani), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare), Patria (Bucuresti si Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj).

    Un film distribuit in Romania de MediaPro Distribution.

  • Războiul Apple – Samsung continuă: Samsung va încerca să blocheze vânzările iPhone 5 în Europa

    Sursa citată a refuzat să detalieze în ce ţară intenţionează Samsung să declanşeze proceduri juridice împotriva Apple. Potrivit publicaţiei Maeil Business, compania va încerca să obţină o blocare a vânzării iPhone în Europa. Un reprezentant al Samsung a declarat că producătorul nu comentează litigii juridice aflate în desfăşurare. Cele două companii sunt încleştate într-un conflict juridic tot mai dur în nouă ţări, referitor la producţia de smartphone-uri şi tablete PC. Planurile Samsung urmează succesului Apple în a bloca vânzarea ultimelor tablete ale companiei în Germania şi a unor modele de smartphone-uri în Olanda. Victoria Apple a forţat Samsung să amâne pe termen nedefinit lansarea de tablete în Australia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro