BusinessMagazin

Blog

  • Care este ţara europeană care a depăşit Germania, Italia şi Spania la capitolul turism sigur în 2025

    O ţară europeană surprinde în 2025, depăşind rivali majori prin siguranţă, infrastructură modernă şi o strategie turistică bine pusă la punct.

    Franţa s-a impus în 2025 drept principala destinaţie europeană pentru turism sigur şi securizat, depăşind competitori majori de pe continent. Combinaţia dintre investiţii în infrastructură, experienţe diverse şi sustenabilitate a crescut semnificativ încrederea turiştilor din întreaga lume, scrie TravelandTourWorld.

    Pe măsură ce călătoriile internaţionale îşi continuă revenirea post-pandemie, Franţa şi-a consolidat poziţia de cea mai vizitată ţară din lume. Autorităţile din turism atribuie această rezilienţă standardelor ridicate de securitate, diversificării regionale şi planificării pe termen lung.

    Pregătirile pentru Jocurile Olimpice de la Paris 2024 au adus beneficii durabile turismului francez. Reţelele de transport modernizate, sistemele de securitate şi infrastructura urbană susţin acum un volum mai mare de vizitatori la nivel naţional.

    Vizibilitatea globală generată de Olimpiadă s-a menţinut şi în 2025. Agenţiile de turism au folosit acest impuls pentru a promova regiuni mai puţin cunoscute, alături de marile centre urbane. Ca rezultat, fluxurile de turişti sunt mai echilibrat distribuite în întreaga ţară. Această strategie a redus aglomeraţia şi a îmbunătăţit siguranţa şi satisfacţia vizitatorilor.

    Capacitatea Franţei de a oferi experienţe turistice variate rămâne un avantaj competitiv esenţial. Marile oraşe continuă să atragă turişti culturali, în timp ce zonele rurale şi de coastă beneficiază de noile tendinţe din turism.

    Turismul viticol, traseele de patrimoniu, sporturile alpine şi activităţile în aer liber atrag un public internaţional tot mai larg. Turismul de lux coexistă cu opţiuni accesibile, extinzând atractivitatea Franţei pentru diferite categorii de venit.

    Destinaţii regionale precum Provence, Valea Loarei şi Alpii înregistrează o cerere constantă. Această diversificare întăreşte rezilienţa sectorului şi sprijină economiile locale.

    Reţeaua de transport a Franţei stă la baza dominaţiei sale turistice. Căile ferate de mare viteză, aeroporturile moderne şi conexiunile regionale integrate permit deplasări eficiente la nivel naţional.

    Parisul rămâne un nod central pentru sosirile pe distanţe lungi din America de Nord şi Asia. Totuşi, accesibilitatea regională îmbunătăţită le permite turiştilor să exploreze uşor dincolo de capitală.

    Platformele digitale de rezervare şi serviciile de tip smart tourism îmbunătăţesc experienţa vizitatorilor. Uşurinţa deplasării este tot mai des percepută ca un indicator de siguranţă şi calitate.

    Responsabilitatea faţă de mediu a devenit un pilon definitoriu al strategiei turistice a Franţei. Politicile guvernamentale promovează unităţi de cazare eco-certificate, transport cu emisii reduse şi gestionarea responsabilă a destinaţiilor.

    Aceste măsuri sunt apreciate de turiştii tineri, preocupaţi de impactul ecologic al călătoriilor. Zonele rurale şi destinaţiile bazate pe natură beneficiază în mod special de această orientare.

    Analiştii din industrie anticipează că sustenabilitatea va rămâne un factor decisiv în competitivitatea destinaţiilor. Investiţiile timpurii ale Franţei o poziţionează favorabil pentru creşterea pe termen lung.

    Prognozele indică o continuare a creşterii şi în 2026. Abordarea echilibrată a Franţei privind siguranţa, accesibilitatea şi sustenabilitatea oferă o bază solidă pentru cererea viitoare.

    Deşi competiţia din partea altor destinaţii europene se intensifică, amploarea şi diversitatea Franţei rămân greu de egalat. Astfel, modelul său turistic devine tot mai des un reper la nivel european.

  • Un război extrem de sângeros: Pierderile cresc masiv în armata rusă în războiul din Ucraina, iar oficialii spun că e tot mai improbabil ca frontul să fie străpuns. Cel puţin 325.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi până acum. Moscova recrutează 35.000 de soldaţi pe lună, dar aceştia nu fac decât să înlocuiască pierderile de pe front

    Lipsa de personal a forţelor ucrainene a forţat ţara să cedeze teritoriu în anumite zone ale frontului, pentru a putea concentra apărarea şi contraofensivele în alte puncte critice. În schimb, Rusia beneficiază de un avantaj numeric semnificativ, populaţia sa fiind de câteva ori mai mare decât cea a Ucrainei, oferind un rezervor uriaş de recruţi.

    Chiar dacă Rusia îşi atinge ţinta de recrutare de aproximativ 35.000 de soldaţi pe lună, până la 90% dintre noii recruţi în 2025 au fost trimişi pe front doar pentru a înlocui pierderile deja suferite, a declarat Oleksandr Syrsky, comandantul-şef al forţelor armate ucrainene, potrivit Financial Times.

    În 2025, Rusia a raportat recrutarea a 422.704 de bărbaţi şi şi-a stabilit obiective similare pentru 2026. În decembrie, Vladimir Putin a afirmat, în cadrul unei întâlniri cu comandanţii săi, că planul de capturare a celor patru regiuni parţial ocupate din Ucraina „decurge conform planului”.

    Însă realitatea de pe teren este mult mai sângeroasă şi mai lentă decât arată retorica Kremlinului. Avansurile forţelor ruseşti, chiar şi după ce au preluat iniţiativa în 2024, au fost de doar 15–70 de metri pe zi în principalele ofensive, cea mai lentă progresie militară din ultimii 100 de ani, potrivit unui raport al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din ianuarie.

    Pierderile ruseşti sunt uriaşe: cel puţin 325.000 de soldaţi au fost ucişi în acest conflict, de cinci ori mai mulţi decât totalul pierderilor în toate războaiele Rusiei şi URSS de la Al Doilea Război Mondial încoace, şi de cel puţin două ori mai mulţi decât victimele ucrainene.

    Numerele continuă să crească. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat săptămâna trecută că între 30.000 şi 35.000 de soldaţi ruşi sunt ucişi sau grav răniţi în fiecare lună. Oficialii occidentali confirmă cifre similare privind rata totală de uzură a armatei ruse, care include şi răniţi mai puţin grav. Analiza ucraineană sugerează că Rusia suportă proporţia cea mai mare de pierderi ireparabile.

    Zelenski avertizează că această situaţie va pune presiune tot mai mare pe Rusia pentru a-şi menţine numărul de recruţi. „Dacă lucrurile continuă în acest ritm, ar putea pierde între 100.000 şi 120.000 de soldaţi de pe front în doar câteva luni. Şi nu vor putea să umple acest gol cu uşurinţă”, a avertizat liderul ucrainean.

  • City Grill Group, companie deţinută de antreprenorul Dragoş Petrescu, a câştigat licitaţia organizată de societatea Patrimoniu Constanţa Litoral pentru operarea unei viitoare cafenele-bistro în incinta Cazinoului din Constanţa

     City Grill Group, companie deţinută de antreprenorul Dragoş Petrescu, a câştigat licitaţia organizată de societatea Patrimoniu Constanţa Litoral S.R.L. pentru operarea unei viitoare cafenele/bistro în incinta Cazinoului din Constanţa

    Cazinoul din Constanţa a lansat la finalul lunii noiembrie (2025) procedura de licitaţie publică pentru a-şi lărgi oferta de servicii pentru public şi a oferi cât mai multe oportunităţi de petrecere a timpului liber. Spaţiul care a făcut obiectul licitaţiei publice se află la parterul şi subsolul Cazinoului şi are o suprafaţă interioară utilă de circa 550 metri pătraţi, la care se adaugă terasa exterioară descoperită cu vedere spre mare, cu o suprafaţă de 324 de metri pătraţi. 

    Cazinoul a fost res­tau­rat în ultimii cinci ani, proces ce a nece­sitat un buget de 45 de milioane de euro şi o echipă de 500 de persoane, de la con­structori şi proiectanţi la artişti vitralieri şi restauratori. Construită şi inaugurată în 1910 de arhitectul Daniel Renard, clădirea a funcţionat ca şi cazinou până la venirea comuniştilor.

    „Clădirile cu istorie sunt o parte din ADN-ul City Grill, acolo ne simţim cel mai bine, pentru că ştiu să ceară respect şi rigoare, nu improvizaţie. Am demonstrat asta în locaţii precum Caru’ cu Bere şi Hanu’ lui Manuc, iar acum avem bucuria să ajungem pe malul mării într-un loc cu greutate, Cazinoul din Constanţa, o clădire splendidă, cu o istorie de excepţie. Vom construi aici o cafenea-bistro care să fie pe măsura spaţiului şi a publicului lui, cu grijă pentru patrimoniu şi cu standardele pe care oamenii le aşteaptă de la noi.”, a declarat Daniel Mischie, CEO City Grill Group.

    Prima sesiune de licitaţie a fost anulată, întrucât la licitaţie s-a înscris un singur operator economic. Conform codului administrativ, licitaţia a fost reluată având la bază aceeaşi documentaţie pe data de 19 ianuarie.

    De la redeschiderea oficială pe 21 mai 2025, Cazinoul a fost vizitat de peste 220.000 de persoane.

    Grupul City Grill are deja în portofoliu o serie de clădiri istorice emblematice, precum Caru’cu bere sau Hanu’ lui Manuc din Bucureşti, pe lângă reţeaua de 42 restaurante dezvoltată la nivel national. Grupul are  peste 1100 de angajaţi.

    Dragoş Petrescu a cumpărat recent şi Be­răria Gambrinus din zona Cişmigiu din Bucureşti, zonă unde a achiziţionat anterior şi fostul restaurant Monte Carlo din mijlocul parcu­lui.  În vara anului 2023, antreprenorul a cumpărat res­tau­rantul Cerbul Carpatin din Braşov şi pregăteşte renovarea acestuia. 

    În 2025, grupul City Grill s-a apropiat de venituri de 90 de milioane de euro, iar Dragoş Petrescu speră ca anul acesta vânzările să crească cu circa 7-10% faţă de 2025, în timp ce inflaţia să fie în jur de 6%, astfel încât să putem vorbi de o creştere reală.

  • Avertisment de răsunet al preşedintelui Macron: Tensiunile dintre SUA şi UE sunt departe de a se fi terminat. Trebuie să luăm atitudine să ajungem cu adevărat o putere economică globală

    Europa trebuie să se pregătească pentru noi episoade de ostilitate din partea Statelor Unite, avertizează preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care cere liderilor europeni să trateze ceea ce el numeşte „momentul Groenlanda” drept un semnal de alarmă şi o ultimă şansă de a forţa reforme amânate de ani de zile, menite să întărească puterea globală a Uniunii Europene, scrie Reuters.

    Într-un interviu acordat mai multor publicaţii europene, Macron a avertizat că o aparentă calmare a relaţiilor cu Washingtonul nu trebuie confundată cu o schimbare de fond, în contextul în care ameninţările americane privind Groenlanda, comerţul şi tehnologia au fost doar temporar suspendate.

    Liderul de la Élysée a cerut ca summitul UE organizat în această săptămână într-un castel din Belgia să devină un moment de relansare politică şi economică, prin accelerarea reformelor necesare pentru creşterea competitivităţii blocului şi pentru consolidarea capacităţii Europei de a face faţă atât Chinei, cât şi Statelor Unite, pe scena globală.

    „Atunci când există un act clar de agresiune, nu cred că soluţia este să ne plecăm capul sau să încercăm să negociem cu orice preţ”, a declarat Macron pentru Le Monde, Financial Times şi alte publicaţii. „Am încercat această strategie timp de luni de zile. Nu funcţionează.”

    Macron a acuzat administraţia Trump că este „deschis anti-europeană” şi că urmăreşte „dezintegrarea Uniunii Europene”, anticipând noi tensiuni majore în relaţia transatlantică, în special pe tema reglementării tehnologiei digitale.

    „Statele Unite ne vor ataca, cu siguranţă, în lunile următoare, pe tema reglementărilor digitale”, a avertizat preşedintele francez, sugerând că Donald Trump ar putea impune tarife vamale punitive dacă UE va folosi Legea Serviciilor Digitale (Digital Services Act) pentru a controla marile companii de tehnologie.

    În acest context, Europa trebuie să devină mult mai rezilientă, confruntată simultan cu două presiuni majore: China şi Statele Unite.

    „Avem de-a face cu un tsunami chinezesc pe frontul comercial şi o instabilitate permanentă din partea Americii, care se schimbă de la minut la minut. Aceste două crize reprezintă un şoc profund o ruptură istorică pentru europeni”, a spus Macron.

    Preşedintele Franţei, al cărui al doilea mandat se încheie în primăvara anului 2027, şi-a reiterat apelul ca Uniunea Europeană să recurgă la împrumuturi comune, pentru a putea investi la scară mare şi pentru a contesta hegemonia dolarului american.

    UE a recurs la datorie comună în 2020 pentru relansarea economiei după pandemia de COVID-19, însă încercările Franţei de a transforma acest mecanism într-un instrument permanent au întâmpinat opoziţie fermă din partea Germaniei şi a statelor nordice mai conservatoare fiscal.

  • Oamenii care fac bani din internet sunt la putere. Cel mai urmărit YouTuber din lume cumpără o bancă cu milioane de clienţi

    MrBeast, cel mai popular YouTuber din lume urmează să achiziţioneze Step, o tânără bancă online cu peste şapte milioane de clienţi, potrivit unui comunicat publicat luni.

    Aceasta marchează o nouă etapă în strategia de diversificare a antreprenorului american. Contactaţi de AFP cu privire la suma tranzacţiei, Beast Industries, compania lui MrBeast şi Step nu au răspuns imediat, relatează Le Figaro.

    Banca Step a strâns peste 500 de milioane de dolari de la înfiinţarea sa în 2018, inclusiv 300 de milioane de dolari reprezentând datorii şi restul reprezentând capitaluri proprii.

    MrBeast şi-a transformat treptat canalul de YouTube într-o maşinărie de producţie video de milioane de dolari, cu o echipă de peste 300 de oameni. Videoclipurile sale îmbină provocări spectaculoase cu acţiuni filantropice, permiţându-i să ajungă la 466 de milioane de abonaţi pe platformă, ceea ce îl face de departe cel mai popular YouTuber din lume.

    Jimmy Donaldson – numele său real – şi-a diversificat afacerile, în special printr-un spectacol de televiziune cu jocuri produs de platforma de streaming Prime Video a Amazon şi un parc de distracţii pop-up în Arabia Saudită numit Beast Land. De asemenea, a lansat, prin intermediul Beast Industries, marca de produse de cofetărie Feastables, care, conform documentelor consultate de Bloomberg, a generat venituri de aproximativ 250 de milioane de dolari în 2024.

    Conform presei americane, compania a fost evaluată la aproximativ 5 miliarde de dolari în urma unei runde de strângere de fonduri din 2025. La mijlocul lunii ianuarie, Beast Industries a primit o altă investiţie de 200 de milioane de dolari de la compania de criptomonede Bitmine Immersion Technology.

    Creatorul în vârstă de 27 de ani a ales acum să se impună în sectorul serviciilor financiare prin achiziţionarea Step, care oferă conturi cu dobândă, carduri de plată şi retragere, precum şi produse de investiţii.

    Deşi oferă servicii bancare, Step nu este din punct de vedere tehnic o instituţie financiară, ci o platformă susţinută de o bancă, Evolve Bank & Trust. „Această achiziţie ne poziţionează în poziţia de a oferi publicului nostru soluţii practice şi tehnologice pentru a transforma pozitiv viitorul lor financiar”, a comentat Jeff Housenbold, CEO al Beast Industries, citat în comunicatul de presă.

    Printre investitorii săi, Step numără mai multe celebrităţi, inclusiv actorul Will Smith, jucătorul de baschet Stephen Curry şi utilizatorul TikTok Charli D’Amelio.

  • Cine este omul care conduce Electrica, una dintre companiile-cheie din infrastructura energetică a României

    100 cei mai admiraţi CEO din România: 35. Alexandru Chiriţă, CEO, Electrica

    Alexandru Chiriţă conduce una dintre companiile-cheie din infrastructura energetică a României, cu prioritate pe inovare şi sustenabilitate. El mizează pe dezvoltarea de soluţii care accelerează tranziţia către o energie mai curată şi mai eficientă, atât prin investiţii în tehnologie, cât şi prin construcţia unor parteneriate solide cu actorii din ecosistem.

    Cu experienţă în coordonarea unor proiecte complexe şi în lucrul cu echipe multidisciplinare, Chiriţă spune că urmăreşte să genereze valoare pe termen lung pentru companie şi pentru comunitate. Crede cu tărie că tehnologiile emergente, corelate cu un management responsabil, reprezintă ingredientele esenţiale ale unui viitor energetic durabil, iar misiunea sa este să traducă această viziune în strategii concrete de creştere şi impact. Electrica a înregistrat în 2024, potrivit datelor publice, venituri consolidate de aproximativ 11 miliarde de lei.

     

    Investitorii nu-şi mai fac griji că suntem «prea aproape de stat»; dimpotrivă, în multe discuţii prezenţa statului în acţionariat a fost văzută ca o ancoră de stabilitate pe termen lung. Ceea ce contează realmente este că avem o guvernanţă corporativă robustă, reguli clare şi o echipă de management care livrează rezultate. Pe scurt, beneficiem de un «cel mai bun din ambele lumi»: siguranţa unui acţionar instituţional solid şi agilitatea unui emitent corporativ matur.

  • 100 cei mai admiraţi CEO din România: 34. Florin Valentin Ştefan, CEO, Poşta Română

    Valentin Ştefan este directorul general al Companiei Naţionale ,,Poşta Română” din iunie 2021 după ce, cu un an înainte, a ocupat poziţia de director general adjunct. Sub mandatul său, Poşta Română a intrat într-un amplu proces de transformare, bazat pe modernizare, digitalizare şi investiţii istorice, consolidându-şi poziţia de lider în sectorul logistic şi serviciile poştale din România.

    Cu o experienţă de peste un deceniu în investigaţii anti-fraudă şi prevenirea spălării banilor, Valentin Ştefan a activat în Statele Unite, în cadrul echipelor ONU pentru monitorizare anti-teroristă şi investigarea unor fraude internaţionale complexe.

    Această expertiză strategică se reflectă în modul în care conduce Poşta Română, după cum spune chiar el: cu profesionalism, responsabilitate şi o viziune orientată spre excelenţă operaţională şi inovaţie. În 2024, sub conducerea sa, Poşta Română a înregistrat un profit brut record de 85,3 milioane lei – cel mai ridicat din istoria recentă a companiei. 

    Valentin Ştefan promovează un model de management public modern, în care digitalizarea, transparenţa şi responsabilitatea sunt pilonii succesului. Prin leadershipul său reformator, Poşta Română devine un exemplu de companie de stat performantă, capabilă să devină un actor logistic regional de referinţă.

    Când statul român înţelege că are o companie care poate face performanţă, lucrurile merg.

  • Oana Ioniţă, ZF: Analogul devine trend: de ce viaţa offline revine în prim-plan acum mai mult ca niciodată

    Am citit recent câteva articole care susţin că 2026 ar putea fi „anul în care revenim la analog”. La prima vedere, ideea pare mai degrabă o formulă catchy decât o predicţie serioasă: într-o lume dominată de inteligenţă artificială, automatizare şi ecrane omniprezente, să vorbim despre o revenire la analog sună aproape romantic. Şi totuşi, nu poţi să nu observi în jurul tău un anumit comportament care ne împinge către acest trend.

    E clar că nu ne baricadăm departe de tehnologie. Nu ne întoarcem la telefoane fixe, hărţi de hârtie sau faxuri. În schimb, pare să fie vorba despre altceva: o oboseală acumulată, o nevoie tot mai clară de a recâştiga controlul asupra atenţiei noastre, a timpului şi prezenţei într-o lume care a devenit, poate prea repede, permanent „on” – acasă, la job, în vacanţe.

    Ani la rând, am vorbit despre digitalizare ca despre o promisiune: mai multă eficienţă, mai multă conectivitate, mai mult acces. Şi, în mare parte, promisiunea s-a împlinit. Muncim mai rapid, comunicăm instantaneu, avem informaţia la un click distanţă. Dar, odată cu aceste beneficii, a apărut şi un cost pe care abia acum începem să-l cuantificăm: fragmentarea atenţiei, senzaţia de suprasolicitare, dificultatea de a fi cu adevărat prezenţi.

    Am obosit să auzim sunetul notificărilor, să vedem feedurile care nu se mai termină niciodată, aplicaţiile care concurează agresiv pentru atenţie. Suntem obosiţi de ideea că orice moment liber trebuie „optimizat”, documentat sau distribuit.

    În jurul meu, observ din ce în ce mai multe alegeri care par, la prima vedere, minore, dar care arată că ne dorim să fim cât mai offline posibil. Oameni care îşi cumpără din nou agende pe hârtie şi renunţă la aplicaţiile de task management. Colegi care preferă să-şi noteze ideile într-un carnet, nu într-un document din cloud. Prieteni care îşi dezactivează notificările sau îşi şterg aplicaţii de social media „doar pentru o perioadă”, care se transformă, uneori, în luni întregi.

    Revin obiecte considerate, până nu de mult, depăşite: aparate foto pe film, discuri de vinil, ceasuri clasice. Librăriile şi cafenelele care promovează lectura offline devin spaţii de refugiu, nu doar de consum cultural. Chiar şi în companii se discută tot mai des despre „deep work”, întâlniri fără laptopuri sau zile fără calluri.

    Paradoxal, explozia inteligenţei artificiale a contribuit la această dorinţă de repliere. AI-ul promite să ne facă viaţa mai uşoară, mai eficientă, mai productivă. Dar, în acelaşi timp, a amplificat sentimentul de alienare pentru mulţi oameni. Vedem deja reacţii la conţinutul generat automat, la texte, imagini şi videoclipuri care seamănă tot mai mult între ele. În acest context, lucrurile imperfecte, fizice capătă o valoare nouă.

    Este puţin probabil ca 2026 să marcheze o ruptură spectaculoasă. Mai degrabă, avem şansa să asistăm la o corecţie de traiectorie. După ani de accelerare digitală, începe o etapă de ajustare.

    Când vorbim despre trendul „2026 – the year we go analog”, vorbim, de fapt, despre un simbol. Un moment în care o masă de oameni începe să pună aceleaşi întrebări: cât din tehnologie ne ajută cu adevărat şi cât ne consumă? Unde tragem linia? Ce vrem să protejăm?

    Poate că 2026 ar putea fi anul în care această reechilibrare devine mainstream, acceptată, discutată deschis. Anul în care nu mai trebuie să justifici de ce vrei să fii offline din când în când.    

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DAPremium

  • Ce arată un nou studiu despre cafea, ceai şi riscul de demenţă

    Este posibil să nu fie nevoie să renunţi la cafeaua sau ceaiul de dimineaţă pentru a-ţi proteja creierul pe termen lung. Un nou studiu sugerează că un consum moderat de cafea sau ceai cu cofeină este asociat cu o sănătate cognitivă mai bună în timp, scrie CNN.

    Studiul, publicat în JAMA, a analizat datele a peste 130.000 de participanţi monitorizaţi de-a lungul mai multor decenii.Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau două-trei ceşti de cafea pe zi aveau un risc cu 18% mai mic de a dezvolta demenţă.

    Cei care beau una-două ceşti de ceai zilnic au prezentat un risc redus cu 14%. Este important de menţionat că aceste beneficii au fost asociate exclusiv cu băuturile care conţin cofeină. Cafeaua şi ceaiul decofeinizate nu au arătat aceeaşi asociere protectoare, potrivit autorilor studiului.

    Rezultatele se bazează pe două studii de lungă durată din SUA: Nurses’ Health Study (început în 1976) şi Health Professionals Follow-up Study (lansat în 1986), care au monitorizat peste 130.000 de profesionişti din domeniul sănătăţii.

    Fiind un studiu observaţional, acesta indică o asociere, dar nu poate demonstra că cofeina previne direct demenţa. Experţii avertizează că şi alţi factori de stil de viaţă ar putea contribui la aceste rezultate.

    Consumatorii de cafea şi ceai pot avea, de asemenea, diete mai sănătoase, pot fi mai activi mental sau pot avea un acces mai bun la servicii medicale. Specialiştii subliniază că nu este recomandată creşterea consumului de cofeină exclusiv pentru sănătatea creierului. Un aport excesiv de cofeină poate agrava anxietatea, tulburările de somn sau problemele de ritm cardiac la unele persoane.

    Cofeina nu este singurul compus benefic din aceste băuturi. Cafeaua şi ceaiul conţin substanţe bioactive care influenţează inflamaţia, fluxul sanguin, metabolismul glucozei şi stresul oxidativ.

    Aceste efecte pot susţine sănătatea creierului şi a sistemului cardiovascular. Totuşi, experţii subliniază că nicio băutură nu poate înlocui obiceiurile dovedite benefice pentru creier. Activitatea fizică regulată, somnul de calitate, implicarea socială şi o alimentaţie echilibrată rămân mult mai importante.

    Astfel, cafeaua şi ceaiul pot sprijini îmbătrânirea sănătoasă, dar funcţionează cel mai bine ca parte a unui stil de viaţă echilibrat.

  • Bolojan: De anul viitor mecanismul de stabilire a taxelor locale va fi modificat

    UPDATE:

    Şeful Guvernului susţine că România nu mai putea să rămână la taxele pe care le-a avut.

    „De ce? Pentru că, aşa cum v-am prezentat, componenta de venituri din taxele locale, din impozitele pe proprietate, este în România cam de 0,55% din PIB, în timp ce în ţările Uniunii Europene media este de 1,85%. Deci este cel puţin de trei ori mai mare. Nu mai puteam să mergem cu aceste impozite”, a spus Bolojan.

    „În mod evident însă, nici un cetăţean, nici eu, nici dumneavoastră, nu suntem încântaţi că trebuie să plătim impozite în plus, nu ştiu, taxe de telefonie în plus, taxe de parcare şi aşa mai departe. Dar trebuie să le explicăm cetăţenilor noştri că nu mai puteam merge în această formulă. Sigur, această majorare, în afară de majorarea care a fost făcută, a fost dublată şi de eliminarea unor excepţii. Şi aşa cum ştiţi, aveam o grămadă de excepţii pe care le aveam în legislaţie şi am luat decizia să amânăm excepţiile, dar e adevărat că eliminând anumite excepţii şi crescând taxele, pentru anumite categorii, creşterile au fost mai mari decât cele estimate”, a mai declarat şeful Guvernului.

    Premierul speră ca pachetul pe administraţie publică să fie pus în practică săptămâna viitoare.

    ŞTIREA INIŢIALĂ:

    Premierul Ilie Bolojan a anunţat marţi că, de anul viitor, mecanismul de stabilire a taxelor locale va fi modificat.

    Şeful Guvernului a declarat marţi la întâlnirea cu primarii că taxele aplicate anul acesta sunt „taxe de tranziţie”.

    Din 2027, mecanismul de stabilire a taxelor ar urma să se modifice.

    „Conform angajamentelor luate de guvernele României anterioare, începând de anul viitor, mecanismul de stabilire a taxelor locale va fi modificat. Taxele vor fi aplicate la valorile de piaţă care ar trebui stabilite de către Ministerul de Finanţe pe baza tranzacţiilor care se fac în fiecare localitate. Dar e adevărat că procentele vor rămâne la dispoziţia dumneavoastră, în aşa fel încât să vă reglaţi nivelul de procente, pentru ca taxele de anul viitor să fie la un nivel apropiat de cel de anul acesta, deci să nu crească”, le-a spus Ilie Bolojan primarilor.