BusinessMagazin

Blog

  • Quo vadis CB Richard Ellis

    Cea mai mare companie de consultanta imobiliara din lume, CB Richard Ellis, isi pregateste intrarea pe cont propriu pe piata romaneasca. Paradoxal insa, miscarea nu a fost anuntata printr-un comunicat de presa, ci mai degraba a rezultat in urma unei comunicari defectuoase.

     

    Pana acum, CB Richard Ellis a activat in Romania in baza unui contract de franciza, incheiat din 2001 cu o firma din grupul controlat de oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu si Radu Dimofte. Biroul de la Bucuresti este condus, inca de la infiintare, de Ioana Momiceanu, care anterior lucrase pentru filiala din Romania a Jones Lang LaSalle (JLL si-a inchis in 2000 biroul din Romania, in urma unei restructurari a activitatii sale din Europa de Est, dar a revenit pe piata romaneasca in acest an).

     

    Pe final de saptamana, ceea ce parea o convietuire fara probleme a rabufnit in cateva declaratii neconcludente ale oficialilor CB Richard Ellis Romania. „Licenta de functionare a fost retrasa ieri (n.r. – miercuri)“, a declarat agentiei Mediafax Roxana Hapan, director de marketing al companiei. Ea nu a oferit niciun detaliu despre motivele pentru care a fost retrasa licenta. „Vom anunta oficial acest lucru in cat mai scurt timp.“ Roxana Hapan a adaugat ca firma va continua sa functioneze, dar sub alt nume.

     

    Tot joi, dar cateva ore mai tarziu, CBRE Romania a emis un comunicat de presa sec in care spune ca CB Richard Ellis nu isi inceteaza activitatea pe teritoriul Romaniei. „Dimpotriva, este foarte interesata sa isi continue desfasurarea activitatii pe aceasta piata in plina dezvoltare.“

     

    Ceea ce pare firesc, de altfel. Piata imobiliara romaneasca este in plina efervescenta, iar o retragere de pe piata ar fi o decizie de business extrem de atipica. Mai ales ca 2007 a fost pana acum anul nou intratilor si nu unul al exiturilor. Pe langa revenirea JLL, in Romania au intrat in acest an Coldwell Banker – una dintre cele mai mari francize din domeniul imobiliar la nivel mondial, cu peste 3.800 de birouri -, reteaua Century 21 (care are peste 8.000 de birouri in 45 de tari). Mai mult, Cushman & Wakefield, o alta mare firma de consultanta imobiliara din lume, a cumparat compania romaneasca Activ Consulting, cu care colabora de mai bine de un deceniu.

     

    Un traseu similar ar putea urma si CB Richard Ellis, mai ales ca nici oamenii din real estate care au colaborat cu firma si nici concurentii acesteia nu cred ca CBRE va disparea de pe piata romaneasca. Ei pariaza pe intrarea directa a celui mai mare furnizor de servicii imobiliare din lume printr-un birou propriu. Cea mai vehiculata opinie este preluarea de catre firma internationala a biroului din Romania de la grupul controlat de Popoviciu si Dimofte. Acest grup de companii este unul dintre cei mai importanti investitori in real estate, care detine – printre altele – controlul asupra proiectului Baneasa din nordul Bucurestiului, cel mai mare proiect imobiliar din Romania.

     

    Oficialii sau apropiatii companiei au refuzat sa ofere alte detalii sau nu au fost de gasit pentru a comenta. Insa unul dintre fostii angajati ai biroului din Bucuresti a spus ca, inca din 2005, reprezentanti ai companiei internationale cochetau cu ideea deschiderii unui birou propriu.

     

    Daca va cumpara biroul actual sau va deschide un altul inca nu este clar, dar, daca ar iesi de pe o piata atat de interesanta cum este cea a Romaniei, CBRE ar deveni un adevarat trend-setter. La urma urmei, e numarul unu la nivel mondial.

  • Curierilor nu le mai ajunge Romania

    Concentrarea este cuvantul de ordine pe piata locala de curierat, a carei valoare este asteptata sa urce in acest an la aproximativ 200 de milioane de euro. Curierii, fie autohtoni sau multinationale, incearca sa isi consolideze pozitia prin parteneriate sau preluari.

     

    Piata de curierat a crescut de aproape doua ori in valoare din 2005, de cand datele Asociatiei Operatorilor de Curierat din Romania (AOCR) vorbeau de un volum total de 100 de milioane de euro. Companiile estimeaza pentru acest an ca piata de profil ar putea urca la 200 de milioane de euro, stimulata de aderarea la Uniunea Europeana si implicit de eliminarea taxelor vamale, respectiv de cresterea generala a economiei.

     

    Investitiile in marirea parcului auto, in sisteme informatice sau in construirea de noi depozite sunt acum dublate de strategii de consolidare cu ambitii regionale, curierii romani uitandu-se spre pietele vecine, in timp ce multinationalele incearca sa creasca ponderea adusa de piata romaneasca in afacerile proprii. „Tendinta este de concentrare. Apar mari jucatori care fie prin aliante, fie prin preluari urmaresc sa isi asigure o cota de piata cat mai mare“, spune directorul general al Fan Courier, Adrian Mihai.

     

    Fan Courier, cea mai mare firma de pe segmentul curieratului intern, a avut in primul trimestru, potrivit propriilor estimari, o crestere a veniturilor cu 45% si estimeaza o cifra de afaceri anuala de 32 de milioane de euro. Compania si-a bugetat pentru acest an investitii totale in valoare de sapte milioane de euro, pentru marirea parcului auto (numarul autovehiculelor a trecut deja de 1.000), construirea unui nou sediu si a unui nou depozit, precum si pentru trainingul angajatilor si dezvoltarea sistemului IT. Fan Courier a optat pentru varianta extinderii prin parteneriate cu companii regionale: va incepe din aceasta luna sa opereze livrari si in Ungaria, in urma incheierii unui parteneriat cu compania locala Royal Sprint Ltd., iar iesirea pe alte piete regionale se va realiza prin parteneriatul cu Transbalcan Grup, care opereaza pe relatiile Bulgaria, Grecia, Turcia si in curand si Macedonia.

     

    La randul sau, Curiero are in vedere extinderea pe pietele vecine, inclusiv prin intermediul unor eventuale achizitii. „Luam in considerare posibilitatea achizitiei unei companii de curierat din tari precum Bulgaria, Ungaria, Ucraina sau Iugoslavia, care au un potential de crestere considerabil“, a declarat presedintele Curiero, Bogdan Carcu. Compania a inregistrat in primul semestru al anului o cifra de afaceri de 7,5 milioane de euro, de trei ori mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut, obiectivul pentru 2007 fiind dublarea cifrei de afaceri la 16,6 milioane de euro.

     

    Presedintele Curiero nu exclude nici varianta unor parteneriate cu firme straine, anii urmatori urmand sa aduca probabil iesirea companiei pe pietele vecine. „Prioritate va ramane in continuare dezvoltarea companiei prin serviciile de curierat intern. Asteptarile in ceea ce priveste contributia prezentei regionale in cifra de afaceri se ridica la aproximativ 10% in urmatorii doi ani“, mai spune Bogdan Carcu, adaugand ca in acelasi interval nu este exclusa nici posibilitatea unei vanzari a companiei, care a primit pana acum „mai multe oferte de preluare, inclusiv din partea unor fonduri de investitii“. Curiero preconizeaza pentru acest an investitii totale de 3,2 milioane de euro pentru marirea flotei auto pana la 500 de autovehicule, construirea de hub-uri si sedii, investitii in IT si dotarea cu GPS-uri.

     

    Situatia pare mai clara in cazul TCE Logistica, divizia de curierat a grupului RTC. Desi compania se va dezvolta si pe pietele externe, TCE se va vinde cu siguranta in urmatorii doi ani, fiind una dintre diviziile scoase la vanzare de catre presedintele si proprietarul RTC, Octavian Radu. Pana la momentul tranzactiei, TCE Logistica va iesi insa si ea pe pietele din regiune, fara parteneri insa, datorita faptului ca TCE va urma in Bulgaria divizia RTC specializata in distributia produselor de birotica, papetarie si articole de birou, Be Proffice. „Intentia de extindere in Bulgaria este ferma, doar ca vrem sa intram in acelasi timp cu Be Proffice. Speram sa se intample pana la sfarsitul anului“, spune directorul general al diviziei RTC, Sorin Sofiani. Compania de curierat a avut in vedere si extinderea in Republica Moldova, insa planurile au fost amanate.

     

    „Conditiile de la est de noi sunt mult in urma celor din Romania si Bulgaria – ce se intampla acum la ei este cam ce se intampla la noi acum 10 ani“, apreciaza directorul TCE Logistica. Firma si-a majorat cu 20% cifra de afaceri pe primele trei luni din 2007, la 2,5 milioane de euro, obiectivul anual fiind de 11,5 milioane de euro. Chiar daca TCE n-are acum nevoie de parteneri pentru prezenta in strainatate, Sorin Sofiani spune insa ca incheierea de parteneriate cu grupurile internationale pentru servicii de curierat extern ar trebui sa constituie o prioritate pentru toti operatorii interni. „Viitorul este al celor care vor face acest pas cat mai repede“, considera directorul TCE.

     

    In ceea ce priveste multinationalele de profil prezente in Romania, acestea obtin cea mai mare parte din venituri din curieratul extern. „Estimam ca o pondere de 85-90% din cifra de afaceri este generata de transporturile internationale“, a declarat Bogdan Zafiu, sales & marketing manager in cadrul TNT Romania. Compania are insa in vedere si dezvoltarea pe segmentul de curierat intern, peste 15% din cifra de afaceri din acest an (anul trecut a avut 8 milioane de euro) urmand sa fie directionata in investitii. Bogdan Zafiu nu exclude nici achizitia unei firme locale, insa aceasta varianta este avuta in vedere intr-un orizont mai larg de timp, prioritatile pentru acest an fiind reconfigurarea retelei de hub-uri si depozite, precum si deschiderea in septembrie a unui nou centru operational in Otopeni, situat pe Aeroportul Henri Coanda.

     

    Spre deosebire de cei de la TNT si DHL, care opereaza direct si pe piata romaneasca, operatorul international de curierat FedEx este prezent aici printr-un parteneriat, livrarile multinationalei in si din Romania fiind realizate prin logistica Fan Courier. Un al patrulea grup international, UPS, care opereaza in Romania prin agentul autorizat Trans Courier Service, nu desfasoara activitati de curierat intern, bazandu-se doar pe livrarile internationale. „Niciodata nu putem afirma ca nu este loc pe piata pentru mai multi. Asa cum de la 1 ianuarie 2007, UPS a extins portofoliul de servicii in Romania ca si pentru orice piata din UE, cu siguranta la momentul oportun, UPS va introduce si acest tip de serviciu“, declara directorul executiv al UPS Romania, Iulia Nartea.

     

    Compania a inregistrat in primul trimestru din acest an o cifra de afaceri de 1,25 milioane de euro, in crestere cu 13% comparativ cu perioada similara din 2006. Cu toate acestea, rezultatul inregistrat de UPS in perioada mentionata s-a situat sub estimari, avand de suferit din cauza deprecierii dolarului si a euro in raport cu leul. Directorul UPS Romania precizeaza totusi ca pentru 2007 tinta este o cifra de afaceri de 8 milioane de euro.

  • GHID DE PENSII: Pensia obligatorie, mod de intrebuintare

    Peste o luna si jumatate, pe 17 septembrie a.c., potrivit calendarului oficial actual, va incepe perioada de patru luni in care toti angajatii cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa adere la un fond de pensii private. Regulile „jocului“ au fost publicate recent, iar la linia de start s-au aliniat deja 15 companii ce vor sa ofere astfel de pensii.

     

    Pentru cei care isi doresc deja sa vada cum va arata contractul pe care va trebui sa il semneze incepand cu 17 septembrie, acesta este disponibil intr-o norma recent publicata de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) pe site-ul propriu. Norma 18/2007 („privind aderarea initiala si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat“) este disponibila pe site-ul www.csspp.ro si cuprinde toate „regulile jocului“ pentru startul pilonului II de pensii, in care sunt clarificate procedurile de aderare initiala a contributorilor la fondurile de pensii.

     

    In sistemul pensiilor private obligatorii vor intra anul acesta circa 2,5 milioane de participanti cu varste de maxim 35 de ani, pentru care aderarea la un fond de pensii este obligatorie si, potrivit estimarilor facute de companii, pana la un milion de angajati cu varsta intre 36 si 45 de ani, pentru care participarea la sistem este optionala. De partea cealalta, numarul companiilor care vor administra astfel de fonduri se anunta deja mare: in prezent, 15 administratori se afla in diferite etape de autorizare de catre CSSPP. Mai precis, este vorba despre companiile Allianz-Tiriac, Aviva, ING, Interamerican, AIG, BCR, BRD, BT Aegon, Prva, Bancpost, OTP Garancia, Generali, Omniasig, MKB Romexterra Bank in parteneriat cu Delta Asigurari si compania franceza AG2R Prevoyance. 

     

    Aderarea la un fond de pensii administrat privat este o optiune individuala a participantului si se face din propria initiativa sau in urma repartizarii sale aleatorii de catre Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), se arata in norma publicata de CSSPP. Angajatii cu varsta de maxim 35 de ani au la dispozitie patru luni (pana pe 17 ianuarie) pentru a-si alege un fond de pensii administrat privat. Cei care se incadreaza in aceasta grupa de varsta, dar nu isi exercita optiunea de a-si alege singuri un fond sunt repartizati aleatoriu de catre CNPAS, prin asa-numita „loterie“ la un fond de pensii administrat privat. Pe cei ramasi in afara sistemului dupa terminarea celor patru luni de subscriptie, loteria ii va imparti intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleator si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Pe de alta parte, angajatii cu varsta de pana la 45 de ani – pentru care aderarea la un fond de pensii privat este optionala – pot subscrie in orice moment in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca varsta de 45 de ani.

     

    Cum se poate adera la un fond de pensii obligatoriu administrat privat? Pentru contributor, procedura este simpla: o persoana care indeplineste conditiile necesare dobandeste calitatea de participant la un fond de pensii administrat privat daca a semnat un act individual de aderare (sau a fost repartizat aleatoriu de catre CNPAS), actul individual de aderare a fost validat de catre CNPAS si a fost efectuata plata unei contributii la fondul de pensii administrat privat ales. Plata se face, de fapt, automat, iar contributorul nu o resimte ca pe o cheltuiala suplimentara, dat fiind ca ea se realizeaza prin virarea unei parti a contributiilor de pensii (CAS) deja platite in sistemul public. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an si va ajunge in 2013 la 6%. Spre deosebire de pensiile facultative, unde pot contribui in cote egale si angajatii si angajatorii, in pilonul II intra doar cotizatiile salariatilor.

     

    Contributia se retine si se vireaza de catre angajator odata cu contributia de asigurari sociale, in contul fondului de pensii. In cazul neachitarii la termen a contributiei datorate fondului de pensii persoana raspunzatoare pentru aceasta intarziere este obligata la plata unor dobanzi si penalitati egale cu cele stabilite pentru neplata obligatiilor bugetare. Aceste dobanzi si penalitati merg tot spre contul individual al participantului care a fost prejudiciat – iar pentru aceste sume nu se percep comisioane de administrare.

     

    Actul individual de aderare la un fond de pensii este avizat de catre CSSPP odata cu autorizarea prospectului schemei de pensii private si include in mod obligatoriu cateva elemente standard: o serie si un numar unic alocat de catre CSSPP, sigla, logo-ul si datele de contact ale administratorului. Acest act individual de aderare – care reprezinta de fapt un contract incheiat intre contributor si administrator – va fi completat de catre agentii de marketing ai companiilor de pensii. Activitatea acestora va demara la 17 septembrie a.c. – cand se va da startul, in mod egal, pentru toate companiile. In momentul semnarii acestui act de aderare, agentul de marketing are obligatia sa solicite contributorului o copie a actului de identitate, cu semnatura lui olografa. 

     

    Incetarea calitatii de participant are loc daca angajatul a atins varsta legala de pensionare si are loc deschiderea dreptului la pensia privata, prin decesul participantului sau prin pensionarea de invaliditate pentru afectiuni care nu mai permit reluarea activitatii.         

  • Puncte cheie

    CINE ESTE VIZAT. In sistemul de pensii obligatorii administrate privat vor intra in mod obligatoriu toti salariatii cu varsta de maxim 35 de ani si optional cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani. Startul sistemului este programat pentru 17 septembrie; de la aceasta data contributorii de maxim 35 de ani au la dispozitie o perioada de patru luni (pana pe 17 ianuarie 2008) pentru a se decide la care fond administrat privat vor sa adere. Dupa terminarea celor patru luni, cei care nu au ales un fond vor fi distribuiti prin asa-numita „loterie“, care ii va imparti intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleator si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Angajatii cu varsta de pana la 45 de ani pot adera in orice moment in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca 45 de ani.

     

    PIATA. Estimarile jucatorilor din piata arata ca la sistem vor participa anul acesta circa 2,5 milioane de angajati (toti cei sub 35 de ani) si aproximativ jumatate dintre cei cu 35-45 de ani.

     

    MECANISMUL. Cotizarea la sistemul pensiilor administrate privat nu presupune pentru angajat niciun cost suplimentar, ci doar virarea unei parti a contributiilor de pensii (CAS) deja platite in sistemul public catre un fond de pensii administrat privat. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an si va ajunge in 2013 la 6%. Spre deosebire de pensiile facultative, unde pot contribui in cote egale si angajatii si angajatorii, in pilonul II intra doar cotizatiile salariatilor. Pentru administrarea acestora va fi creat un sistem informatic de legatura intre baza de date a Casei Nationale de Pensii si Asigurari Sociale si cea de la Fisc. Astfel va aparea un sistem de conturi invididuale in care vor fi colectate contributiile de pensii private.

     

    PIATA. Oferta de fonduri obligatorii se anunta bogata, in conditiile in care 15 companii au depus deja cereri oficiale de intrare pe piata la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Pe 17 septembrie, odata cu inceperea campaniei de aderare, vor demara si campaniile publicitare ale companiilor, dedicate acestui segment al pensiilor obligatorii. Inainte de aceasta data orice activitate de publicitate si marketing le este interzisa; in perioada august-septembrie va exista insa, dupa cum promit autoritatile, o campanie a statului pentru prezentarea acestui sistem al pensiilor obligatorii.

  • STUDIU DE CAZ: Zuzu, pariul de milioane de euro pe care Albalact l-a castigat

    CONTEXTUL: La inceputul anului trecut, Albalact avea deja in portofoliu marca Fulga, o marca puternica in domeniul lactatelor ultrapasteurizate (UHT). Compania intrase deja in esalonul firmelor de marime mare, inregistrand cresteri ale vanzarilor de 41% in 2005 si 71% in 2004. Avea insa nevoie de un nou motor de crestere.

    DECIZIA: Compania a identificat un segment de piata mare si foarte dinamic: lactatele proaspete – dar marca Fulga isi definise teritoriul in segmentul UHT, peste granitele caruia era dificil sa treaca. Albalact lanseaza sub marca Zuzu, in primavara anului trecut, 25 de produse lactate proaspete pasteurizate, intre care lapte proaspat, sana, lapte batut, iaurt simplu si iaurturi cu fructe.  

    EFECTELE:  Albalact este singura companie din domeniul lactatelor ce a inregistrat anul trecut o crestere de 65% a cifrei de afaceri, de peste doua ori mai mare decat ritmul de crestere a pietei (30%), ajungand la aproape 30 de milioane de euro. In primul trimestru al acestui an, vanzarile companiei au crescut cu 115% fata de perioada similara din 2006, de la 5,3 milioane de euro la 11,5 milioane de euro.

    Pentru a exploata tendinta de crestere a pietei lactatelor, Albalact a lansat marca Zuzu, cu care a intrat pe segmentul produselor lactate proaspete. Compania din Alba Iulia nu s-a sfiit sa cheltuiasca milioane de euro pe promovare, dar rezultatele au fost pe masura: in primul trimestru al acestui an, vanzarile au crescut cu 115% fata de perioada similara din 2006.

    Dupa ce lansase in 2004, marca Fulga, „ne-am dat seama ca exista un segment foarte mare si foarte dinamic: lactatele proaspete”, spune Raul Ciurtin, presedintele Albalact. Dar Fulga se potrivise in segmentul UHT, pentru produse ce nu au nevoie de refrigerare, „motiv pentru care era dificil sa o «mutam» si in alta categorie“. Solutia era construirea unei alte marci – ce avea sa fie, incepand din martie 2006, Zuzu. Efectele financiare au fost imediate: anul trecut, cifra de afaceri a crescut cu 65%, pana la aproape 30 de milioane de euro, ritmul de crestere fiind de doua ori mai mare decat cel al pietei.

    Data fiind insa lansarea marcii Zuzu in luna martie a anului trecut, efectele sunt mai vizibile comparand cele doua perioade similare din 2006 si 2007. Astfel, in primele trei luni ale acestui an, vanzarile companiei au crescut cu 115% fata de perioada similara din 2006, de la 5,3 mil. euro la 11,5 mil. euro. Si profitabilitatea a urcat spectaculos, cu peste 300% (ajungand la 1,5 milioane de euro) fata de primul trimestru din 2006, cand se plasa sub 350.000 de euro. Numele noi de produse cu care Albalact a ales sa lupte pe o piata dominata de filialele locale ale unor multinationale au jucat roluri-cheie in evolutia companiei. Marca omonima companiei, Albalact, era singura sub care se vindeau anterior produsele, dar nu avea rezonanta la nivelul intregii tari. In schimb, cu punerea pe piata a marcii Fulga au dat lovitura de marketing: vanzarile au crescut cu peste 70% in 2004, anul lansarii, si cu peste 40% in anul urmator.

    Marca este cea care face diferenta in piata lactatelor, spune convins Raul Ciurtin. Ideea este sustinuta si de ocupantii primelor cinci locuri din topul producatorilor de lactate, „rezervate“ companiilor ce au investit agresiv in marketing in ultimii ani – Friesland, Danone, La Dorna, Hochland si Albalact. Pe piata mai sunt prezente companiile din „esalonul al doilea“, cu cifre de afaceri pana in 20 de milioane de euro si care nu si-au bugetat, cel putin pana in 2007, sume pentru marketing.

    Albalact a mizat insa pe puterea faimei, cheltuind anul trecut aproape jumatate de milion de euro pentru promovare, iar rezultatele se dovedesc clar in vanzari: fiecare dintre cele trei marci – Albalact, Fulga si Zuzu – detin o treime din cifra de afaceri, desi Zuzu a fost lansata doar de un an si Fulga are o vechime de doar trei ani pe piata lactatelor. Ciurtin marturiseste ca la vremea cand s-a hotarat sa-si construiasca o marca, banii pe care i-a cheltuit atunci i s-au parut „foarte multi, desi acum stiu ca au fost putini. Cel putin comparativ cu rezultatul“. Presedintele Albalact nu crede ca a fost un act de curaj sa dea bani pe marketing, ci spune ca pur si simplu acest lucru trebuia facut.

    Investitiile in publicitate sunt insa secondate de cheltuielile pentru marirea capacitatilor de productie. „In curand vom deschide noua fabrica si vom avea capacitatile necesare pentru a ne extinde portofoliul de produse si pentru a mari productia cu cel putin 55%“, spune Ciurtin. Investitia totala dedicata noii fabrici ajunge la 10 milioane de euro, iar capacitatea de procesare va urca la 200.000 de litri pe zi, fata de 140.000 de litri pe zi cat proceseaza fabrica actuala. Spatiul actual de productie nu va fi scos din circuit, ci va fi folosit pentru un nou proiect.

    Portofoliul companiei reuneste acum peste 60 de produse lactate proaspete si pasteurizate, dar de pe rafturile magazinelelor lipsesc branzeturile Albalact. Ciurtin spune ca Albalact intentioneaza sa intre si pe categoria de branzeturi, prin lansarea catorva tipuri de produse traditionale, pentru ca in acest moment nu exista decat o singura marca (Hochland) prezenta in toata tara. Piata branzeturilor este foarte fragmentata si teritoriul tarii este impartit de cateva companii regionale, asa cum se intampla cu piata laptelui pana in urma cu cativa ani. Mai mult, nu exista, cu exceptia Hochland, nicio marca puternica, ci mai degraba sunt tipuri de branzeturi – cascavalul Rucar, spre exemplu – care sunt produse de mai multe firme. Si, desi Ciurtin sustine ca nu planuieste sa lanseze o noua marca, branzeturile vor avea nevoie de un alt nume, daca Albalact va alege sa-si mentina marcile consacrate pe segmentele in care si-au facut loc. Ramane de vazut ce se va mai potrivi in portofoliu, pe langa Albalact, Fulga si Zuzu.

  • Lider in Srpska

    Compania sarba Delta Maxi a cumparat pentru 38 de milioane de euro lantul comercial Tropik, ce opereaza 11 magazine in Bosnia si in Republica Srpska. Prin aceasta achizitie, holdingul Delta a devenit proprietarul celei mai mari retele de magazine din Srpska, regiune autonoma controlata de sarbi in Bosnia.

     

    Tropic a deschis primul magazin in 1991, iar in 2005 a primit titlul de cel mai de succes comerciant din Republica Srpska. Dragan Filipovic, directorul Delta, a spus la ceremonia de semnare a contractului, desfasurata la sediul guvernului Republicii Srpska, ca firma pe care o conduce isi propune sa devina in perioada urmatoare liderul pietei de retail din Bosnia-Hertegovina. De altfel, Delta Maxi este prima companie sarba care detine un lant de retail in Republica Srpska, plus alte doua in Bosnia. In perioada urmatoare vor incepe lucrarile de constructie a zece mall-uri in Bosnia si a inca sase in Republica Srpska.

  • Expansiunea Tesco continua

    Lantul britanic de retail Tesco isi continua expansiunea rapida in Europa Centrala. Pana in februarie 2008 vor fi deschide 119 noi hipermarketuri si supermarketuri in Cehia, Polonia si Ungaria, a anuntat compania, fara a da publicitatii sumele ce vor fi investite.

     

    In Cehia, numarul acestora va ajunge la 108, fata de 84 la sfarsitul anului trecut. In acest an, firma va inaugura in premiera si doua magazine mai mici, Tesco Expres. In Ungaria, pana la sfarsitul acestui an vor functiona 78 de magazine si 50 de benzinarii. Cu unitatile care vor fi deschise pana la sfarsitul lui 2007, numarul angajatilor companiei britanice in Ungaria va ajunge la 22.500, cu 2.000 mai mult decat in prezent. Numai in ultimul supermarket inaugurat recent, al 72-lea din retea, care include si o benzinarie, vor lucra 150 de persoane.

  • Stimulente pentru part-time

    Angajatorii cehi ar putea fi stimulati sa le permita parintilor care au copii in varsta de pana la 12 ani sa lucreze cu jumatate de norma. Potrivit ministrului muncii si afacerilor sociale, Petr Necas, contributiile la asigurarile sociale si de sanatate in aceste cazuri ar putea scadea cu trei sau patru procente.

     

    Astfel de stimulente ar putea fi acordate si in cazul angajarii de persoane cu dizabilitati sau in varsta de peste 55 de ani. In prezent, proportia persoanelor care lucreaza part-time in Cehia este destul de scazuta, doar 5% dintre angajati avand un astfel de contract. In unele tari dezvoltate, proportia ajunge pana la o cincime din angajati sau la trei sferturi din numarul mamelor cu copii mici. Conform declaratiilor lui Petr Necas, Ministerul Finantelor nu ar dori sa sustina proiectul, ce ar putea avea drept efect scaderea incasarilor la buget, dupa logica conform careia persoanele care vor munci mai putin vor castiga sume mai mici de bani. Ministrul muncii nu agreeaza aceasta idee, considerand ca masura ar ajuta mai multe persoane sa-si gaseasca un loc de munca. Dupa Necas, munca part-time nu este o alternativa la programul de lucru obisnuit, ci la a nu munci deloc.

  • Vreti bani, cautati parteneri

    In urmatorii patru ani, Serbia va primi 771 de milioane de euro de la Uniunea Europeana sub forma de fonduri de preaderare. Prioritate la finantare vor avea proiectele legate de dezvoltarea regionala, mediu, agricultura sau resurse umane.

     

    Dusica Zajc, consultant la firma slovena RR&Co, spune ca pentru a-si majora sansele de a obtine finantare pentru un anumit proiect, solicitantii ar trebui sa-si gaseasca parteneri din alte state ale Uniunii. Zajc a precizat ca intreaga procedura pentru obtinerea finantarii va dura aproximativ un an. Suma alocata va fi impartita aproximativ in mod egal pe cei patru ani, crescand usor de la 186 de milioane de euro in 2007 la 198 de milioane de euro in 2010. Din toate statele care au aderat la Uniunea Europeana, cel mai mare procent de utilizare a fondurilor de preaderare apartine Irlandei, cu o rata de 92%. Zajc spune ca din cauza lipsei de experti in realizarea si managementul unor astfel de proiecte, in Serbia ar trebui sa functioneze o institutie unde sa lucreze cel putin 50 de specialisti cu experienta in materie.

  • Englezul de la Malev

    Dupa ce a cumparat Malev, operatorul national aerian ungar, miliardarul rus Boris Abramovici a incredintat conducerea companiei unui britanic cu o experienta de aproape 40 de ani in industria aeronautica.

     

    Lloyd Paxton, noul CEO al Malev, a lucrat timp de 35 de ani pentru  British  Airways, ocupand mai multe functii de conducere. Din 2002 a fost CEO al Air Astana, operatorul national aerian al Republicii Kazahstan. Directorul Janos Gonci, cel care a pregatit compania pentru privatizare, va ramane membru in consiliul de conducere al Malev. Compania rusa AirUnion, controlata de Abramovici, a cumparat in aprilie 2007 Malev pentru suma simbolica de 813.000 de euro. In schimb, s-a angajat sa majoreze capitalul companiei cu 20 de milioane de euro si si-a asumat datorii de 32 de milioane de euro. In 2006, Malev a inregistrat pierderi operationale de 44 mil. euro, in crestere de la 15 milioane din 2005.