Blog

  • Un nou concurent pe piata de mobila

    Programul de investitii al companiei prevede o suma de 24 de milioane de euro, ceea ce ar insemna constructia a 12 hypermarketuri de mobila sub brandul ENTOS ce ar urma sa fie deschise pana la sfarsitul lui 2008.
    SATO a fost infiintata in 1973 si este listata la bursa din Atena din 1990. Din 1999, compania detine master franciza pentru Natuzzi si Bo Concept pe piata din Grecia. Marca ENTOS a fost lansata in 2005.

    Piata romaneasca de mobila se aglomereaza astfel. Dupa companiile autohtone ca Mobexpert si Elvila, care si-au dezvoltat in anii din urma importante retele comerciale, 2007 a adus intrarea pe piata a grupului suedez IKEA. Primul magazin IKEA a fost deschis in nordul Bucurestiului si a inregistrat in sase luni vanzari de 40 de milioane de euro, cat estimau oficialii pentru intreg anul. Anul viitor este asteptata deschiderea primului magazin al retailerului austriac KIKA. Ambele companii, ca de altfel si alte firme autohtone, au planuri agresive de extindere.

  • Cautam muncitori chinezi si pakistanezi

    Cateva sute de oameni stau la rand in fata unei cladiri. Inauntru, cei care fusesera mai devreme la coada fac ziduri din caramida, tencuiesc, pun faianta sau construiesc de la zero un circuit electric pe niste panouri din coltul unei sali. In tot acest rastimp sunt cronometrati, iar la urma fiecare este verificat de o comisie de specialitate. Nu sunt imagini de la vreun proces de recrutare organizat la Bucuresti de firme vestice pentru selectarea muncitorilor autohtoni, ci de unul organizat intr-un oras mare din China, la care localnicii au participat in speranta obtinerii unui contract de munca in Romania.

    Imaginile sunt surprinse in mai multe poze, trecute in revista rand pe rand de catre Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati pentru Ocuparea si Plasarea Fortei de Munca, adica 56 de firme specializate in intermedierea contractelor de munca pentru straini. "Totul este cat se poate de serios. Companiile de recrutare straine ii cheama pe cei ce se incadreaza in descrierea postului, iar la testari pot participa si reprezentanti ai potentialilor angajatori", spune Prodan, incercand parca sa linisteasca temerile celor care s-ar teme de calitatea fotei de munca asiatica.

    Muncitorii chinezi, indieni, turci sau pakistanezi au ajuns astfel sa fie considerati de societatile de constructii ca o posibila solutie la criza de mana de lucru. "Nu vad alte solutii pe termen scurt. Sunt probleme foarte mari, iar societatile contracteaza proiecte in continuare", spune Razvan Niculescu-Aron, vicepresedintele Patronatului Societatilor din Constructii (PSC). Dupa el, iarna nu va ajuta cu nimic: vor urma probabil doua luni de pauza, iar constructorii s-ar putea trezi la venirea primaverii ca au si mai putini muncitori decat acum.

    Deficitul de forta de munca in acest sector este estimat la un minim de 160.000 de lucratori, raportat la numarul actual al celor ce muncesc in constructii – 360.000 de persoane. Constructorii spun ca deficitul se manifesta atat in cazul fortei de munca necalificata – spre exemplu, s-a ajuns la situatia in care un muncitor cere un salariu cu 30% mai mare daca lucreaza la un proiect din nordul Bucurestiului comparativ cu alte zone ale Capitalei -, cat si in cazul muncitorilor calificati. Acestia, zidari sau faiantari, solicita adesea salarii si de 1.000 de euro pe luna, potrivit reprezentantilor patronatului de profil.

    Numai ca alternativa asiatica nu este ieftina. "In medie, un muncitor calificat chinez vine in Romania pentru 635 de dolari pe luna, la care se adauga bonuri de masa si cazarea. Altfel nu ar avea de ce sa vina, cand la el acasa poate castiga 300-400 de dolari", spune Prodan. Chiar si asa, unii patroni de societati de constructii spun ca forta de munca straina poate fi o varianta mai ieftina. "Va fi din ce in ce mai greu sa gasesti forta de munca. Am inteles ca optiunea chineza este o alternativa. Daca va fi necesar, sunt dispus sa platesc, spre exemplu, salarii de 800 de dolari net", spune Vasile Turcu, proprietarul grupului de firme Romconstruct. Omul de afaceri, care este mai cunoscut pentru statutul sau de actionar al clubului de fotbal Dinamo Bucuresti, spune ca are in acest moment ingineri romani carora le plateste salarii de doar 6.000-7.000 de lei pe luna, la care se adauga niste bonusuri.

    "Le vom da muncitorilor niste norme, si daca le vor indeplini si se vor dovedi cu adevarat calificati pentru posturi, noi vom fi multumiti", adauga Turcu.

    Numarul strainilor care au primit in primul trimestru al acestui an aviz pozitiv pentru sedere in Romania a fost de aproximativ 4.300, cu peste 60% mai mult fata de aceeasi perioada a lui 2006, potrivit statisticilor Ministerului Administratiei si Internelor. Numarul maxim de permise de munca stabilit de autoritati pentru acest an a fost de aproximativ 12.000, dublu fata de 2006. Pentru la anul, Roxana Prodan estimeaza ca vor depune cereri pentru permis de munca, numai pentru domeniul constructiilor, 5.000-6.000 de muncitori straini, majoritatea urmand sa fie solicitati pentru lucrarile de infrastructura. In constructii lucreaza acum cateva mii de muncitori straini, potrivit estimarilor patronatelor de profil.

    Reprezentantii societatilor de constructii spun ca se vor aduce in 2008 atatia muncitori cati vor fi necesari, urmand ca, daca va fi nevoie, sa se faca presiuni asupra autoritatilor pentru majorarea plafonului de permise de munca pentru straini. Presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor in Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, spune ca se va recurge chiar la negocieri directe cu patronatele si societatile de profil din alte state, cele din spatiul fostei Iugoslavii fiind primele tinte. El considera ca aducerea muncitorilor straini trebuie sa fie completata de cresterea salariilor din industrie, pentru a opri exodul de forta de munca autohtona. "Salariul mediu ar trebui sa ajunga in urmatorii ani la 600-700 de euro, echivalentul celui din Polonia sau Ungaria. Trebuie sa corelam insa aceste majorari salariale cu o crestere a productivitatii", spune Plosceanu.

    Patronatul a decis de curand ca salariul minim brut in constructii sa fie de la inceputul anului viitor de 570 lei brut pe luna (aproape 164 de euro), existand posibilitatea ca aceasta sa creasca pana la 800 de lei pana in 2009. Potrivit Institutului National de Statistica, salariul mediu net in sectorul constructiilor a ajuns in luna septembrie la 891 de lei (255 de euro), cu peste 21% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut. Constructorii spun insa ca salariile reale sunt mai mari, deoarece multi muncitori doresc sa lucreze fara contract de munca, pentru a putea sa plece mai usor in eventualitatea unei oferte salariale mai bune.

    Unele companii au recurs deja la angajarea muncitorilor straini, cum ar fi cazul americanilor de la Bechtel, care au angajat 100 de turci pentru lucrarile la Autostrada Transilvania, sau al companiei romanesti Coifer, care a angajat 100 de muncitori originari din India. O companie de constructii care doreste sa aduca muncitori straini si apeleaza la o firma de recrutare specializata plateste in medie un tarif de 300 de euro pe muncitor, potrivit Roxanei Prodan. Acesta reprezinta tariful pentru pachetul maxim de servicii, care include organizarea procesului de selectie in tara de origine si intocmirea documentatiilor necesare, durata minima a unui contract de munca fiind de un an. In plus, antreprenorul va trebui sa plateasca si taxe de circa 250 de euro pe angajat, tariful firmelor de intermediere si taxele obligatorii fiind considerate de Vasile Turcu ca fiind "acceptabile, daca situatia o va cere".

    Cu toate acestea, procentul firmelor care au intentii certe pentru aducerea fortei de munca din strainatate este relativ redus, potrivit unui studiu intocmit de catre Fundatia Soros. "Intr-un viitor apropiat, imigratia nu pare sa constituie o optiune serioasa. Numai 7% dintre firme intentioneaza sa aduca forta de munca din strainatate, iar un procent apropiat (9%) se declara indecise, fara a respinge insa aceasta posibilitate", se mentioneaza in studiul "Piata fortei de munca din Romania si imigratia", realizat in randul a 600 de companii din constructii, industria textila si sectorul turistic – cate 200 din fiecare domeniu.

    Potrivit autorilor studiului, cea mai mare parte dintre firme au recurs la investitii pentru cresterea productivitatii, la tehnologizare si la introducerea de ore suplimentare, existand totusi si un procent de 17% din companii care au fost nevoite isi restranga activitatea din cauza deficitului de personal. "Exista riscul supraincalzirii pietei, pentru ca firmele de constructii nu pot face fata lucrarilor pe care le-au contractat. Am firme de constructii care imi spun ca nu pot sa execute toate proiectele, pentru ca nu dispun de forta de munca necesara", confirma Laurentiu Plosceanu.

  • Nou indice vienez cu emitenti romani

    CECE MID, a carui tranzactionare a inceput pe 11 decembrie, cuprinde titluri cotate la Bucuresti, Praga, Varsovia, Budapesta, Belgrad, Sofia, Ljubljana si Zagreb, cu un numar maxim  de sase membri din fiecare tara, conform comunicatului bursei vieneze. Ponderea maxima posibila a unei piete in structura indicelui este de 40%, iar a unui singur emitent de 10%.

    Indicele reprezinta un pret al actiunii ponderat cu capitalizarea titlurilor libere la tranzactionare (cresterea sau scaderea unei cotatii este ponderata in functie de numarul actiunilor tranzactionabile). CECE MID poate fi folosit si ca activ suport pentru produse structurate sau derivate, valoarea indicelui fiind stabilita la 1.000 de puncte pentru data de 3 ianuarie 2005.

    Bursa de la Viena calculeaza in prezent 30 de indici nationali, regionali si sectoriali din tarile ECESE.

  • 87 milioane euro in tranzactii

    Indicii au reusit sa incheie in crestere o noua sedinta, cu un salt mai semnficativ pentru societatile de investitii financiare. Dupa o crestere mai consistenta pe parcursul zilei, dar si o scadere spre final, BET a reusit sa inchida cu cotatie mai mare cu 0,3 procente fata de cea de ieri, iar BET-C, indicele compozit, cu un plus de 0,5%.

    SIF-urile au crescut peste media pietei, demonstrandu-si atractivitatea cu o majorare de 1,8%. Cotatia a ajuns pana la 81.253 de puncte, depasind pragul de 80.000 de puncte pentru prima oara dupa data de 19 octombrie. "Pana la sfarsitul anului BET-FI va depasi pragul de 85.000 de puncte, ramane de vazut doar cat de mult va mai urca peste aceasta valoare. Maximele inregistrate anul acesta, peste 95.100 puncte, vor fi atinse cel mai probabil in primavara anului viitor", a declarat un broker din piata.

    Valoarea tranzactiilor inregistrate astazi, marti, exceptand tranzactiile aferente ofertei publice, s-au ridicat la 22,6 milioane euro, cu peste 18 milioane euro aferente pietei principale. Cele mai atractive titluri au fost cele ale SIF5 Oltenia, care au incheiat cu o majorare de 1,15% pe fondul unor operatiuni in valoare de circa 3,5 milioane euro.

  • Ideal Heat: Vrem 1,5 milioane de euro din primul an

    Pentru primul an de activitate al reprezentantei din Romania, compania estimeaza o cifra de afaceri de minimum 1,5 milioane de euro, provenita in special de la sectorul rezidential.

    IDL Heaters ofera in special solutii de incalzire outdoor, pentru spatii mari si deschise precum centrele comerciale, stadioane, aeroporturi sau hale industriale.

    Compania isi propune pentru 2009 o investitie greenfield, "de cateva milioane de euro", intr-o fabrica proprie in Romania situata intr-un oras cu acces la transportul maritim; vizate sunt la acest moment Galatiul si Constanta. Constructia ar urma sa dureze un an iar productia efectiva sa inceapa din 2010.

    "In urmatorii zece ani Romania va fi varf de lance in constructii si in plus prin ridicarea fabricii din Romania ne vom extinde prin reprezentante in alte state din Europa Centrala si de Est si zona CSI", a declarat Gabriel Oprea, director Ideal Heat Romania, care estimeaza ca dupa 2010 vanzarile reprezentantei locale ar putea ajunge la "10-15 milioane de euro".

    Compania va inaugura in ianuarie 2008 o reprezentanta si in Republica Moldova, urmand ca in primul trimestru sa mai deschida una in Serbia si Muntenegru.

  • Dr. Oetker exporta un brand romanesc BIO

    Compania Inedit Food din Cetateni este specializata in fabricarea alimentelor vegetale pe baza de soia nemodificata genetic (non-MG), dar si BIO, avand o experienta de 8 ani in acest domeniu. Produsele sale sunt comercializate atat in Romania, cat si in Cehia, Israel, Ungaria, Bulgaria, Macedonia.

    Dezvoltata si condusa de dl. Aurelian Eremia, compania Inedit Food a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de aprox. 1,5  milioane euro, cu o crestere de aproximativ 20 % fata de 2005.

    Fabrica de la Cetateni, detinuta de Inedit Food, a fost modernizata anul acesta, iar capacitatea de productie a fost extinsa de la 500 tone la 1500 tone prin investitii in valoare de 1,5 milioane euro.

    Aici se vor produce in continuare produsele Inedit pe baza de soia non-MG si soia BIO, utilizandu-se aceleasi retete folosite pana acum de compania Inedit. Dr. Oetker Romania sustine ca nu intentioneaza sa modifice aceste produse si, pe baza lor, doreste sa diversifice oferta de produse BIO atat pe piata din Romania, cat si pe piata Europei de Vest.
    Produsele existente vor fi comercializate in continuare sub brandul Inedit pe piata din Romania, iar pentru piata externa se va recurge la un alt brand.

  • Tymbark: Vanzari de 51 milioane de euro in 2007

    Tymbark este lider pe segmentul nectarurilor, cu cota de 35,3%, conform firmei care citeaza datele companiei de cercetare de piata Nielsen.

    Compania estimeaza dublarea vanzarilor de sucuri in sortimentul multivitamine, pe fondul "orientarii consumatorilor de la consumul de bauturi racoritoare carbonatate catre cele necarbonatate", declara Krzysztof Grabowski, presedintele Consiliului de Administratie al societatii Tymbark Maspex Romania.

    Compania, prezenta in Romania din 1996, a anuntat pentru 2007 o cifra de afaceri estimata la aproximativ 51 milioane de euro, in crestere cu aproximativ 20% fata de anul trecut, cand a fost atins un nivel de 43 milioane de euro. Cresterea estimata la inceputul anului fusese de 15%.

    In prezent, Tymbark Maspex Romania produce in fabrica sa de la Valenii de Munte toate sucurile Tymbark, sucul de morcovi si fructe Tedi, nectarurile Carotella, nectarurile Ciao, precum si produsele instant din gama La Festa (Cappuccino La Festa, Ciocolata Calda La Festa, La Festa 3in1).

  • Primul magazin Bally in Bucuresti

    "Planuri de extindere pentru urmatorii doi ani nu avem, ci vrem sa consolidam pozitia acestui magazin", spune Adrian Puiu, unul din cei doi parteneri ai magazinului.

    In domeniul luxului, in general, acordarea unei francize nu conditioneaza neaparat deschiderea unui numar de spatii intr-un anume interval de timp, explica el. "Dezvoltarile ulterioare vor interveni in masura in care piata o cere", spune Puiu, care mai are impreuna cu partenerul sau, Dragos Doros, si francizele Fourla si Fratelli Rossetti pentru Romania.

    Magazinul, ce ocupa 100 mp pe doua nivele, expune gama completa a marcii Bally de incaltaminte si accesorii pentru barbati si femei din colectiile de toamna/iarna 2007 si Cruise 2008. Magazinul ocupa 100 de metri patrati, pe doua nivele.

    Bally a fost fondat in 1851 de catre Carl Franz Bally in catunul elvetian Shonenwerd. Primele fabrici au fost construite in 1854 iar acum, la mai bine de 150 de ani de la infiintare, Bally este cel mai longeviv brand global de lux aflat inca in productie.

    Cititi mai multe despre industria luxului din Romania in suplimentul "Pretul Luxului" care apare pe piata miercuri, 12 decembrie, numai impreuna cu revista BUSINESS Magazin.

  • A vandut Talpes prea ieftin?

    Inaintea interviului cu BUSINESS Magazin, intr-o sala de sedinte din cladirea in care inca este sediul BitDefender, Florin Talpes vine cu o foaie si un pix pe care ulterior avea sa puncteze elementele discu- tiei, unele schitate prin grafice. Dar in primul rand, noteaza data si remarca „simetria“ datei de 7 decembrie 2007. Matematician prin formatie, Talpes a vazut repetata de mai multe ori in ultima perioada aceasta cifra. Prima intrare a unor actionari la BitDefender – sapte la numar – a determinat cuplul Florin si Mariuca Talpes sa se desparta de aproximativ 7 procente din afacere.

    Cifra exacta, apropiata, dar inferioara acestei valori, va fi stabilita ulterior, dupa ce auditul realizat de una din companiile din Big Four se va incheia anul viitor. Apoi, pretul intrarii in actionariatul BitDefender a fost de 7 milioane de dolari (4,8 milioane de euro), singura cifra fixa din prezent. Faptul ca procentul vandut depinde de audit inseamna ca inclusiv estimarea de 100 de milioane de dolari (68,5 milioane de euro) ca valoare totala a companiei ar trebui sa astepte confirmarea – probabil peste aceasta valoare si cu siguranta mai mult decat oricare alta companie romaneasca producatoare de software.

    Tocmai prestigiul producatorului de solutii antivirus, faptul ca a ajuns sa insemne ceva la nivel global, avand o cota de aproape 2% din pia- ta solutiilor de securitate informatica, i-a facut pe unii sa se intrebe daca nu cumva Florin Talpes ar fi putut obtine mai mult, poate chiar dublu. „Eu vad deal-ul asta in contextul viitorului.

    Altii ar putea spune ca se asteptau la 200 de milioane de dolari sau la alta cifra, dar acest acord este corect pentru parti, pentru ca este incheiat“, spune Florin Talpes. In primul rand, pentru fondatorul grupului Softwin si al celui mai de succes produs al lui, care s-a desprins recent in companie separata, este important faptul ca natura investitorilor atrasi acum (persoane fizice) a permis vanzarea unui pachet mic de actiuni, sub 7%. "Ceea ce inseamna ca urmatorii pasi nu sunt blocati, pentru ca atunci cand atragi un investitor, daca de la bun inceput atragi unul mare, procesul curge mai departe intr- un anumit fel“, spune Talpes.

    Cursul dezvolta rii ar trebui sa insemne in viitor, dar nu mai devreme de jumatatea lui 2008, listarea la bursa sau vanzarea unui pachet mai mare, de 15-20%, catre un investitor de mari dimensiuni, american. Aceasta a doua varianta nu a fost blocata prin tranzactia de acum, cele sapte persoane fizice cumparatoare nefiind tocmai posibili concurenti.

    Personajul-cheie, Horia Manda, a fost implicat, din functii de conducere, la fondurile de investitii Romanian-American Enterprise Fund (RAEF) si Balkan Accesion Fund (BAF), in special in tranzactii la companii financiare. Cele mai mari investitii ale celor doua fonduri in Romania au vizat Banca Agricola, Banca Romaneasca, Motoractive, Domenia Credit, Estima Finance, Certinvest, Jet Finance si Domo. Tocmai de niste investitori financiari, nu specializati in domeniul tehnologic avea nevoie acum BitDefender, inaintea atragerii unor finantari ulterioare.

    "Vom aduce o investitie mica, privata, sunt niste prieteni pe care-i aducem in companie si dupa ce semnam acordul, putem relua discutiile", a fost mesajul transmis de Talpes investitorilor din Statele Unite cu care a purtat discu- tii in ultima perioada si al caror interes nu ar vrea sa il piarda. Manda si Talpes sunt apropiati de mai multa vreme, dar prima oara cand a fost ridicata posibilitatea unui parteneriat la BitDefender a fost acum un an, cand Talpes spune ca nu era inca pregatit. "Atunci cand esti intr-o echipa, ceea ce conteaza e sa nu fie nevoie sa stai cu fata la partenerul tau, sa poti sta si cu spatele. Stii ca atunci cand el trebuie sa raspunda la ceva neas- teptat, raspunde conform asteptarilor tale. Pentru ca gandim cam la fel“, comenteaza Florin Talpes.

    Un alt motiv pentru alegerea echipei de investitori adusi de Horia Manda a fost faptul ca pregateste transformarea companiei, dintr-o afacere de familie intr-una guvernata corporatist, cu rapoarte si procese si orientata catre actionari. Faptul ca actionarii sunt localizati in Romania, unde se afla in continuare cartierul general al BitDefender si centrul financiar al companiei, a reprezentat un alt motiv. Noua structura a actionariatului cuprinde acum tot doua nume, dar persoanele fizice au fost inlocuite de vehicule de investitii – unul controlat de sotii Talpes, iar celalalt de cei sapte investitori atrasi de Horia Manda.

    Drepturile de proprietate intelectuala asupra tehnologiilor inglobate de produsele BitDefender raman inregistrate sub numele lui Florin Talpes, nu sub cel al actionarilor. Mesajul principal in comunicarea tranzact iei a fost faptul ca acum actionariatul se deschide investitorilor; vor putea urma deci altii la BitDefender, la fel cum ar putea intra bani din afara familiei Talpes si in celelalte structuri ale grupului Softwin, care vor incepe sa functioneze de la 1 ianuarie 2008 – companiile Intuitext (cursuri scolare in format digital), Ascenta (consultanta si servicii IT) si Paxato (servicii de call center).

    De-acum, asteptarile pentru 2010, reperul la care isi raporteaza proiectiile Talpes, au in vedere o valoare a afacerilor sale de cateva sute de milioane de dolari si nici chiar miliardul nu este exclus. "Sa ajungi la o valoare de 10 milioane e greu, sa cresti o afacere pana la 100 de milioane e extrem de greu, misiunea este fantastica sa ajungi la 100-300 de milioane, iar miliardul este aproape imposibil“, este scala dupa care evalueaza acum Talpes.

    JOCURI LA DUBLU

  • Prima cladire de birouri cu heliport

    Felix Plaza va avea 24 de etaje (5 subterane, parter, 17 etaje supraterane si un nivel tehnic). Investitia in prima faza se ridica la 120 milioane de euro, urmand ca dezvoltatorul sa aloce alte 60 de milioane de euro pentru faza a doua, care va consta in alti 15.000 mp, potrivit Coldwell Banker.
    Constructia cladirii este prevazuta pentru primul trimestru al anului 2010, urmand ca a doua faza sa fie livrata in 2011-2012. Nivelul mediu al chiriei in Felix Plaza se situeaza la 20 euro/mp, apreciaza Catalin Secareanu, Manager, Offices & Occupiers Service la Coldwell Banker. Imobilul va avea nu mai putin de 600 de locuri de parcare in cele cinci niveluri subterane, incercand astfel sa surmonteze o mare problema a zonei in care va fi amplasat.
    Felix Plaza este o noua cladire de mari dimensiuni construita in zona Pietei Victoriei, care s-a conturat in ultimii ani drept centrul de afaceri al Capitalei, datorita numarului mare de cladiri de birouri construite in vecintate (Europe House, America House, turnul BRD, Tower City, Buzesti Business Center etc). Multe companii si-au mutat aici sediile, iar gasirea unui loc de parcare devine o adevarata aventura.
    Moritz Group nu este la prima investitie in Romania, dezvoltatorul fiind implicat, in parteneriat cu un alt dezvoltator imobiliar oiriginar din Irlanda – Mivan, in realizarea unui lant de 10 centre comerciale, sub brandul Tiago Mall, retea ce va necesita investitii de 700 de milioane de euro.