Blog

  • Au ajuns preturile la maxim?

    Intr-o discutie de la inceputul acestui an, premergatoare deschiderii Baneasa Shopping City, Ali Ergun Ergen, retail administrator & development manager al Baneasa Developments, spunea ca piata autohtona a ajuns deja la niveluri similare cu cele din Europa Centrala in ceea ce priveste preturile centrelor comerciale. “Cred ca randamentele (yield-urile) din Romania au ajuns deja la niveluri similare cu cele din Europa Centrala, sunt deja la un nivel cuprins intre 5,75% si 6,25%”, spunea Ergen, considerand ca dezvoltarea unui centru comercial reprezinta una dintre cele mai profitabile afaceri.

     

    Declaratiile erau facute dupa incheierea anului 2007, cand randamentele investitiilor imobiliare scazusera pana la un nivel comparabil cu cele din Vest, ceea ce se transpune printr-o scumpire a activelor scoase la vanzare. Pretul de vanzare a unei proprietati imobiliare se calculeaza pe baza randamentului anual (yield), calculat ca raport intre veniturile ce pot fi obtinute de cumparator si suma platita pentru achizitionarea proprietatii. Cu cat yield-ul este mai mic, cu atat pretul platit este mai mare, iar cumparatorul urmeaza sa isi recupereze investitia intr-o perioada de timp mai indelungata.

     

    Contextul este total diferit dupa primele sase luni din 2008. Criza financiara internationala s-a tradus printr-o prudenta sporita din partea bancilor in ceea ce priveste finantarile pentru dezvoltarile imobiliare, dar si printr-o atentie mai mare a investitorilor in momentul achizitionarii unui proiect. In plus, numarul proiectelor aflate in constructie sau finalizate este tot mai mare, randamentul anual obtinut de catre posibilul investitor urmand sa fie astfel mai mic.

     

    In segmentul centrelor comerciale, proiectele aflate la vanzare sunt mult mai numeroase decat cele din alte segmente ale pietei imobiliare. “Pentru proprietatile din Bucuresti, valoarea yield-rilor nu s-a modificat simtitor, cresterea fiind de maxim 0,25%, iar pentru cele situate in afara Bucurestiului, ofertele potentialilor cumparatori sunt cu 0,50% pana la 0,75% peste valoarea inregistrata in cursul anului 2007”, spune Costel Florea, partner & head of capital markets in cadrul companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Activ Consulting.

     

    Consultantul considera ca a doua jumatate a anului nu va aduce o revenire la nivelurile randamentelor de investitie inregistrate anul trecut, argumentand prin atentia cu care principalii finantatori acorda creditare atat pentru dezvoltare, cat si pentru achizitii, finantarea reprezentand oricum un procent mai mic din totalul investitiei comparativ cu anii trecuti, cand bancile finantau o parte mai mare din achizitia unui proiect. “In cazul in care sunt oferite spre tranzactionare proprietati mai putin atractive, situate in zone cu potential comercial mai scazut, este posibil ca yield-urile sa mai creasca, dar numai pentru aceste proprietati, pana la valori de 7,75-8,25%”, considera Florea.

     

    Majorarea randamentelor si scaderea preturilor ce pot fi obtinute pentru un activ imobiliar a fost resimtita si de catre vanzatori, care isi pastreaza insa increderea in ceea ce priveste obtinerea unui pret bun. “Yield-urile au crescut pana la aproximativ 7,25%. Poate fi cu siguranta mai rau decat acum, cred insa ca vin vremuri mai bune”, spune Andrew Stear, managing partner al dezvoltatorului RED Management Capital, care are in dezvoltare proiecte cu o valoare cumulata de circa 800 de milioane de euro.

     

    RED Management a inaugurat la finalul lunii trecute primul sau proiect comercial, Armonia Arad, din care 75% a fost vandut inca din faza de constructie catre fondul austriac de investitii Immoeast. Al doilea proiect care va fi inaugurat tot in acest an, parcul de retail Armonia Braila, se afla la vanzare, Andrew Stear aratandu-se increzator ca va vinde proiectul pana la finalul acestui an, desi la inceputul anului declara ca finalizarea tranzactiei se va finaliza in prima jumatate a anului in curs. “Daca nu vom gasi un cumparator, suntem dispusi sa il administram pentru o perioada, nu va fi nicio problema”, spune Stear.

     

    Vanzarea proiectului din Braila a intarziat nu numai in contextul scaderii interesului manifestat de catre investitorii internationali, dar si ca urmare a faptului ca in Braila exista inca un parc de retail aflat la vanzare, proiect comercial care a fost deja inaugurat. Proiectul, detinut de catre dezvoltatorul belgian BelRom, este unul din cele patru pe care compania a anuntat ca le va finaliza in acest an. Celelalte sunt situate in Bacau, Focsani si Deva, iar pana acum compania a finalizat si vandut deja doua proiecte, in Sibiu si Targu-Mures. Carl Decoopman, managerul si unul din actionarii dezvoltatorului, declara recent ca vanzarea proiectelor din Braila si Bacau se va finaliza in acest an, pretul dorit fiind de 80-90 de mil. euro.

     

    Vanzatorii, dar si managerii departamentelor de investitii din cadrul companiilor de consultanta imobiliara, care reprezinta liantul dintre proprietari si fondurile interesate de achizitionarea proiectelor, considera ca tranzactia recenta prin care Deutsche Bank a preluat proiectul Upground din Bucuresti, pentru o suma estimata la 340 mil. euro, reprezinta un semnal bun pentru piata, putand fi sinonima cu revenirea interesului pentru activele imobiliare romanesti. “Tinand cont de tendinta de stabilizare a pietei imobiliare din Romania, dar si de cresterea asteptata a tuturor segmentelor de piata, in a doua jumatate a anului 2008 interesul investitorilor ar trebui sa revina cel putin la nivelul anului precedent. Iar cresterea cererii din partea investitorilor ar putea avea ca efect scaderea sau revenirea randamentelor la nivelul din decembrie 2007”, considera Bogdan Georgescu, presedintele Colliers International, care declara de curand ca urmatoarele luni ar putea consemna una-doua tranzactii cu valori in jurul sumei de 500 mil. euro.

     

    Si daca vanzatorii si consultantii spun ca urmatoarele luni vor aduce noi tranzactii, unii avand in gand randamentele inregistrate in 2007, potentialii cumparatori sunt mult mai atenti la ce proiecte aleg sa achizitioneze – si decid numai dupa negocieri mai dure decat in trecut. “Sunt preturi nebune, dezvoltatorii nu isi dau seama ca sunt deja foarte multe oferte pe piata si vor sa vanda la aceleasi preturi de acum un an”, spune Jorge Morgadinho, expansion manager al dezvoltatorului portughez de centre comerciale Sonae Sierra.

     

    Aceste preturi au determinat compania portugheza sa isi reorienteze interesul, Morgadinho precizand ca interesul fata de achizitionarea unui proiect aflat in stadiu de dezvoltare este mult mai mic in prezent. “In principiu, nu suntem interesati de un yield mai mic de 7-7,25%. Daca proiectul este bun si ne atrage, am putea accepta si ceva sub acest nivel, dar nu mai reprezinta interesul nostru principal”, declara oficialul companiei portugheze, care este unul din cei mai mari dezvoltatori si administratori de centre comerciale la nivel global.

     

    Sonae Sierra si-a facut anul trecut intrarea in tara prin achizitionarea proiectului River Plaza din Ramnicu Valcea, intr-o tranzactie de 42 de milioane de euro, avand in dezvoltare si trei proiecte comerciale in Bucuresti, Craiova si Ploiesti. In plus, compania a ajuns anul trecut la un acord de preluare a 50% din complexul Arena Mall din Bacau, tranzactie care nu a fost inca finalizata. “Speram ca pana la sfarsitul anului sa incheiem tranzactia, dar nu depinde de noi, totul este in mainile vanzatorului”, spune Morgadinho, facand referire la Ovidiu Budeanu, actionarul majoritar al companiei care detine centrul comercial.

     

    O scadere a randamentelor a fost resimtita si de catre Nimrod Ben-Ami, CEO al Neocity Group Romania, dezvoltator israelian care a inaugurat recent primul sau proiect de retail, City Park Mall of Constanta, in urma unei investitii de 70 de milioane de euro. Nimrod sustine ca a primit oferte de cumparare si la un randament de investitie de 6,25-6,5%, toate fiind insa refuzate. “Nu am dorit sa vindem, nici acum nu suntem interesati. Dorim sa administram pentru o perioada centrul comercial si vom vedea apoi; pentru pretul corect, orice este de vanzare.”

     

    Un factor care ar putea duce la cresterea yield-urilor ar putea fi reprezentat si de catre diminuarea randamentelor anuale de administrare (return on equity), scadere cauzata, spre exemplu, de reducerea chiriilor platite pentru spatiile din centrele comerciale sau din cladirile de birouri. “Orice diminuare a veniturilor viitoare, cuantificabila de catre investitor, va duce la plata unui pret mai mic (yield mai mare) la achizitie”, afirma Costel Florea, adaugand ca nivelul yield-ului este influentat si de cat anume inseamna fondurile proprii ale investitorului in totalul sumei platite pentru respectivul activ, de perioada cat investitorul estimeaza ca va pastra proprietatea in portofoliu si de valoarea estimata a randamentului in momentul unui exit – daca acesta este modelul de business al investitorului.

     

    Consultantul de investitii considera totusi ca, in ciuda contextului general de majorare a randamentelor, un yield de 5,55% – inregistrat anul trecut in cazul vanzarii imobilului de birouri America House din Bucuresti catre compania franceza Ixis, pentru 120 de milioane de euro – este in continuare posibil, “dar nu in urmatoarele 12 luni”.

     

    Ce se intampla in Europa

     

    Castigurile oferite de investitiile in centrele comerciale din Europa de Vest sunt cele mai mici, Turcia si Rusia oferind cele mai bune randamente din acest punct de vedere.

     

    Tara Randament primar* (%)
    Irlanda 4,25 – 4,75
    Belgia, Franta 4,75 – 5,25
    Olanda 4,75 – 5,50
    Cehia 5,00 – 5,50
    Polonia 5,25 – 5,75
    Ungaria 5,50 – 6,00
    Turcia 7,00 – 8,00
    Rusia 9,5 – 10,00

    *cele mai bune randamente posibile

    Sursa: Colliers International

     

  • Nu trageti in Videanu pentru ca aveti salarii mai mari

    Adriean Videanu a fost pus la zid pentru modul in care a administrat Bucurestiul. Circulatia infernala, santierul rutier fara sfarsit, bordurile, “hidoasele cladiri din sticla” care au luat aerul unor cladiri istorice de acum 100 de ani (nerenovate, mucegaite, pline de molii si gata sa-ti cada in cap, ce-i drept), aprobarile de constructii fara un plan general al Capitalei etc., etc. – toate s-au aruncat in capul lui Videanu. Lucruri adevarate, judecate in absolut. Iar fostul primar si partidul lui, PD-L, au platit in alegeri.
    Eu as vrea sa schimb putin perspectiva.

     

    Credeti ca Bucurestiul s-ar fi dezvoltat atat de mult, daca nu s-ar fi dat aceste aprobari de constructii, ca sa dau un exemplu? Credeti ca investitorii ar mai fi venit daca nu ar fi putut sa-si faca supermarketul in mijlocul orasului? Credeti ca salariile in Bucuresti ar mai fi crescut exponential in ultimii patru ani daca nu ar fi aparut toate aceste cladiri mari de sticla? Credeti ca ar mai fi aparut clasa de milionari din real estate daca nu ar fost date aceste aprobari “permisive”? Credeti ca primariile sau Fiscul ar mai fi strans bani din impozite si taxe daca nu ar fi explodat Bucurestiul ?

     

    Conform statisticilor Bancii Nationale, Capitala a atras 64% din investitiile straine din Romania (45 de miliarde de euro pana acum, din care 35 de miliarde de euro intre decembrie 2004 si aprilie 2008). Nu cred ca in Europa mai este vreun oras care sa se fi dezvoltat atat de mult intr-o perioada de timp atat de scurta. Dar, din pacate, datele statistice nu conteaza in alegeri.

     

    Ganditi-va putin. Suntem cei mai acerbi critici de pe margine, stand relaxati la o terasa noua, cu 1.000 de euro pe luna in buzunar, discutand cu nonsalanta despre o oferta de job dubla (si te gandesti ca neamtul are 1.500-1.700 de euro) si vrem acum sa traim numai langa parcuri, cu verdeata in fata ochilor, fara masini in jur, fara blocuri de sticla, fara manele si numai cu muzica simfonica la geam.

     

    Pai cine sa ne faca oferta daca nu un alt angajator, care tocmai a putut sa gaseasca birouri noi in centru, pentru ca un dezvoltator a primit aprobare sa construiasca acolo si sa “distruga” fie un loc cu verdeata, fie sa obtureze vederea unor locatari.

     

    Avem salarii mai mari pentru ca Bucurestiul si cei care l-au condus si-au asumat, inconstient, o dezvoltare haotica. Adica au permis, sau mai bine zis nu s-au impotrivit unei cresteri desantate, fara un plan, care ar fi trebuit “aprobat de toata lumea”, ca sa nu iasa scandal dupa aia. Si acum ne-am fi certat pe “plan” daca ar fi trebuit sa punem in dezbatere ceva. Haideti sa facem un referendum. O crestere a salariului cu 10% contra unei cladiri in fata Casei Presei. Ce votati?

     

    Daca am fi trimis mall-urile si supermarketurile in afara orasului, cati dintre noi s-ar mai fi dus pana acolo? Oare am fi vrut sa mergem la serviciu (sau am fi mers) daca birourile de sticla ar fi fost la marginea Bucurestiului si nu in buricul targului? Unde sa intre in centru, in casele vechi dar cu “valoare istorica inestimabila” 1.000 de angajati, cati are o multinationala sau un call-center? Am fi avut centre comerciale care pot rivaliza cu orice proiect similar din lume, daca ar fi ramas livada si campul plin de buruieni in locul proiectului Baneasa? Unde sa vina IKEA, in plin camp, fara nimic in jur? Cine aduce mai multi bani? In patru ani Baneasa a devenit un proiect care face cat Casa Poporului, care s-a construit in 15 ani si care nu produce nimic.

     

    Ca sa ai parcuri, sosele bune, facturi mai mici la utilitati, magazine cu toate marcile din lume, salarii mai mari si oferte de job din care sa alegi, trebuie mai intai sa accepti un pret. Sa lasi antreprenorii, dezvoltatorii sa isi ridice afacerea, sa creeze locuri de munca, sa faca business si dupa aia sa incepi sa ai cerinte de dezvoltare publica, comunitara.

     

    Ministrul muncii Paul Pacuraru a afirmat saptamana trecuta la un seminar al Ziarului Financiar ca exista doua Romanii: una a Bucurestiului, care a decolat din punctul de vedere al cresterii economice, si cea a oraselor de grad doi si trei unde nu exista investitii straine. Acest lucru se vede in salarii. In Capitala, salariul minim pentru muncitorii calificati a ajuns la 2.400 de lei, iar in orasele fara investitii salariul sta la 500 de lei.

     

    Pentru Romania nu exista alta sansa de a ajunge din urma, in aceasta viata, Europa Occidentala decat dezvoltarea cu orice pret. Trebuie sa fim realisti. Nu putem fi Elvetia sau Germania sau Franta, unde edilii, guvernantii isi pot permite sa respinga o investitie “poluanta”, o cladire care nu se incadreaza in mediu. Cei din Vest sunt deja bogati, noi nu.

     

    Iar investitorilor le este indiferent daca se duc in Cehia, Polonia, China, Romania sau Bulgaria, Ucraina sau Moldova. Se duc acolo unde gasesc portite si lacune sa poata sa faca afaceri. Pana la urma asta-i atuul nostru.

  • Help Net, crestere de 45% a afacerilor pe T1

    Majorarea s-a produs pe fondul dublarii vanzarilor pe segmentul produselor non-farma, al reorganizarii proceselor de vanzare si al cresterii de medicamente in raport cu piata, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii companiei.

     

    Pentru anul acesta, compania se asteapta la o crestere de 33% a cifrei de afaceri, dublu fata de majorarea medie a pietei, preconizata la 15-18%. Profitul obtinut se va cifra la 2,5%, in scadere fata de anul precendent, cand s-a situat la nivelul de 3%, pe fondul presiunii exercitate de marja comerciala.

     

    In primul trimestru al anului acesta, piata locala farmaceutica a inregistrat o incetinire a ratei de crestere, de 3,8%, pana la valoarea de 1,6 miliarde de lei, potrivit Cegedim. Principalul factor care a dus la diminuarea cadentei de majorare a pietei a fost deprecierea leului in raport cu euro, ceea ce a impus o presiune la nivel de distribuitor.

     

    Astfel, in contextul actual in care distribuitorii sunt puternic afectati de mentinerea pretului la medicamente fara a a-l recalcula in functie de evolutia cursului valutar, Help Net si-a regandit planul de extindere a retelei de farmacii.

     

    “Tinand seama de faptul ca distribuitorii sunt puternic afectati de cursul valutar impus, ne-am ajustat planurile, iar ritmul de crestere a fost corectat de la 200 de unitati pana in 2010, la 160”, au mai precizat oficialii lantului care, in prezent, numara 102 farmacii.

     

    Grupul farmaceutic Farmexim include distribuitorul de medicamente omonim, lantul de farmacii Help Net si compania de import si distributie de cosmetice Green Net. Principalii competitori pe segmentul de retail farmaceutic sunt Sensiblu, Catena, Gedeon Richter Farmacia, City Pharma si Farmaciile Dona.

     

  • Plaza Romania se extinde

    Extinderea Plaza Romania consta in construirea unui etaj suplimentar deasupra supermarketului G’market. Suprafata G’Market va fi redusa, permitand introducerea unui nou magazin de dimensiuni mari. De asemenea, va fi construit un nou mezanin in acelasi sector, care va fi accesibil de la primul etaj, amplasarea unor magazine urmand sa fie schimbata.

     

    “Prin extinderea centrului comercial dorim sa oferim clientilor nostri o mai mare varietate de magazine si de servicii, iar renovarea acestuia va face ca experienta vizitarii centrului comercial sa fie una cat mai placuta. Dupa extensie, mixul de magazine va fi imbunatatit prin adaugarea a peste 30 de magazine noi.”, a declarat directorul general Anchor Grup, Ibrahim Paksoy.

     

    Centrul comercial va fi complet renovat, traficul urmand sa fie asigurat orizontal, dinspre nivelul sectorului de restaurante şi vertical, prin instalarea unor scari rulante la parter şi la etajul unu, conducand spre zona extinsa. Lucrarile la extensia Plaza Romania au inceput, urmand sa fie incheiate in acest an in timp ce partea extinsa a centrului comercial isi va primi vizitatorii la inceputul anului viitor.
     

     

  • Bill Gates se retrage de la Microsoft

    Gates paraseste Microsoft la 33 de ani dupa ce a infiintat compania si, asa cum a anuntat inca din iunie 2006, va ramane presedinte al Consiliului de Administratie al companiei, insa isi va dedica majoritatea timpului activitatilor fundatiei umanitare pe care a infiintat-o impreuna cu sotia sa.

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
     

  • Anuarul de business ZF: Integrarea in UE a adus patru noi miliardari in euro

    In primul an de prezenta in Uniunea Europeana, cei mai mari 30 de jucatori din economia romaneasca au rulat afaceri de 34,5 miliarde de euro (circa 30% din PIB), in crestere cu 17% fata de rezultatul de 29,5 miliarde de euro din anul precedent.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Romanii, datori vanduti bancilor!

    Din aprilie 2007 si pana in aceeasi luna a lui 2008, bancile au castigat inca 10 milioane de euro la care sa puna dobanzi si comisioane. Mai precis, creditele in lei luate de romani au crescut in aceasta perioada cu 50%, iar cele in valuta cu 120%.

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Loganul a transformat Automobile Dacia in a doua mare companie din Romania

    Sutele de mii de Loganuri vandute anul trecut au urcat Automobile Dacia, detinuta de grupul francez Renault, pe pozitia a doua a celor mai mari companii din Romania, dupa cifra de afaceri din 2007, compania fiind depasita numai de gigantul Petrom.

    Mai multe amanunte, pe www.gandul.info
     

  • Publicitari on the move

    Oliver Kapusta
    Functia actuala: Director de creatie al
    TBWA/MERLIN
    Functia anterioara: Director de creatie al
    GMP. A lucrat la GMP din mai 2006, iar din noiembrie 2006 pana la sfarsitul anului anului trecut a fost director de creatie

    Daniela Knecht
    Functia actuala: Managing partner
    la Scala JWT
    Functia anterioara: Deputy managing director client service si business development la BV McCann Erickson (mai 2006-mai 2008)

    Adrian Preda
    Functia actuala: Chief creative
    partner al Tempo Advertising
    Functia anterioara: Co-creative director al Leo Burnett & Target (ianuarie 2008-
    aprilie 2008)

    Miguel Brito Gonçalves
    Functia actuala: Director de creatie al
    Mercury360
    Functia anterioara: Director de creatie al Tempo Advertising (ianuarie 2007-
    martie 2008)

    Adina Sorescu
    Functia anterioara: Managing director al DDB Bucuresti incepand din 2001, functie din care a demisionat in aprilie 2008

    Mirela Angelescu
    Functia actuala: Director executiv al DDB Bucuresti
    Functia anterioara: Director de strategie al GMP (ianuarie 2008-mai 2008). A lucrat la GMP din martie 2005

    Carmen Tiderle
    Functia actuala: Director de creatie al Leo Burnett & Target
    Functia anterioara: Director de creatie al GMP (octombrie 2007-iunie 2008)


    Emilian Arsenoaiei

    Functia actuala: Chief creative partner al Tempo Advertising
    Functia anterioara: Director de creatie al Leo Burnett & Target (octombrie
    2007-aprilie 2008)

  • Studiu de caz: BBDO

    Au plecat

    Cristian Mucichescu
    Functia actuala: Managing director al OMD Romania
    Functia anterioara: Director executiv al Media Direction. A lucrat la Media Direction incepand cu 2002, iar din noiembrie 2006 a fost numit director executiv

    Liliana Serban
    Functia anterioara: PR director al Pleon Graffiti (decembrie 2005-ianuarie 2008)

    Au fost schimbati din functie

    Razvan Varabiescu
    Functia anterioara: Managing director al Media Direction (martie 2007-iunie 2008). A lucrat de la infiintarea agentiei in 2001. A fost inlocuit la inceputul acestei luni cu Nicoleta Padure

    Dan Moraru
    Functia actuala: Coordoneaza activitatea agentiei de publicitate Graffiti BBDO si se ocupa si de unii dintre clientii intregului grup
    Functia anterioara: CEO al grupului BBDO Romania (2003-mai 2008)

    Au venit din alta agentie

    Ruxandra Stefan
    Functia actuala: New business director al Media Direction
    Functia anterioara: Managing director al OMD Romania (2004-ianuarie 2008)

    Oana Stoenescu
    Functia actuala: Group media director al Media Direction
    Functia anterioara: Group media director al OMD Romania (2005-februarie 2008)