BusinessMagazin

Blog

  • La Pink se extinde

    "In urmatorii doi ani mai deschidem cinci magazine. Vom fi prezenti cu siguranta la Constanta si Iasi. Pentru restul magazinelor cautam inca spatii de vanzare", precizeaza Kostas Koulis, directorul pe Romania al Star Fashion, care opereaza brandul La Pink. Compania importa de la bijuterii, esarfe, palarii si pana la ceasuri, curele, sandale sau genti din tari ca Grecia (70%), Franta, Spania si Italia.

    Retailerul polonez si-a facut intrarea pe piata locala, anul trecut in martie, cand a deschis, pe bulevardul Magheru, primul magazin La Pink (67 mp), in urma unei investitii de 60.000 de euro. Acum, compania detine doua magazine, cea mai recenta investitie fiind, in Baneasa Shopping City.

    Odata cu extinderea, Koulis spera ca si cifra de afaceri a companiei sa se tripleze. Intr-un an, vanzarile primului si singurului magazin La Pink (pana in urma cu doua luni) au ajuns la aproape 300.000 de euro.
    Comerciantul de accesorii se declara deschis sa priveasca lucrurile si de pe pozitia de francizor. "Suntem interesati de atragerea de parteneri in franciza. Vrem sa deschidem cel putin 15 astfel de magazine pana in 2009, in centre comerciale, dar si stradal", precizeaza Koulis.

    Francizele La Pink cer o investitie de circa 70.000 de euro, suma in care intra taxa de franciza de 1.500 de euro, amenajarea spatiului care trebuie sa aiba intre 40 si 60 mp, plus stocul de marfa.

    Lantul de magazine La Pink este detinut de compania poloneza Star Fashion, infiintata in 2003, si care numara in total 15 de magazine, dintre care sase in franciza, in Polonia si Romania. Compania a avut o cifra de afaceri de circa doua milioane de euro in 2007.

    Printre competitorii La Pink pe piata locala se numara retele de magazine precum Parfois, ITACC, Lollipops, Dada, Sun Glass Hut, Accessorize, Colours & Beauty sau Assortie.

  • Atentie la credite! Bancile au comisioane fictive si dobanzi uriase

    Mai multe amanunte pe www.protv.ro

  • Yahoo!: Romania, printre cele mai promitatoare piete pentru publicitatea online

    "Aceste piete se apropie de un moment de referinta. Odata cu cresterea gradului de penetrare a Internetului, asistam la un interes sporit pentru serviciile de publicitate online", a aratat Mehta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romanii vor avea un salariu mediu brut de 1.133 de euro… in 2020

    Romanii ar putea ajunge sa castige, in medie, 1.133 de euro brut, pe luna. Acest lucru ar putea fi posibil insa abia in 2020, conform Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Orange: Am fi vrut sa intram pe televiziunea prin satelit

    Orange, cea mai mare companie de telefonie mobila din Romania, estimeaza ca piata locala de televiziune prin satelit (DTH) este practic inchisa pentru noi jucatori, astfel incat operatorul a inghetat planurile de a lansa o noua platforma DTH, luand in calcul atat cresterea exploziva a pietei locale, cat si faptul ca RCS&RDS si Romtelecom au ajuns sa detina aproape 90% din cei aproape 2 milioane de clienti TV prin satelit.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cat costa Dacia Sandero

    Modelul hatchback in gama Logan nu reprezinta o premiera, Sandero fiind vandut de la sfarsitul anului trecut sub brandul Renault in tari din America de Sud precum Brazilia.
    Sandero reprezinta a cincea varianta de caroserie derivata din platforma Logan, dupa sedan, MCV (break), van (furgoneta) si pick-up. O data cu aparitia pe piata a Sandero, Dacia va lansa si o varianta restilizata a modelului sedan, cel mai probabil spre sfarsitul anului sau inceputul anului viitor.

    In plus, un al saselea model derivat din platforma Logan – un SUV (vehicul cu tractiune integrala) va fi lansat pe piata spre sfarsitul anului viitor, potrivit informatiilor disponibile pe piata.
    Pana atunci, gama Sandero este alcatuita din cinci variante de echipare si doua motorizari pe benzina al caror pret variaza intre 6.890 euro si 9.850 euro, cu TVA, potrivit oficialilor Dacia.
    Versiunea de baza include printre alte dotari airbag pentru sofer, ABS (sistem impotriva blocarii rotilor la franare) si AFU (asistenta la franarea de urgenta).

    In urmatoarea perioada Dacia va organiza in Croatia si primul drive-test cu modelul Sandero.

    Cititi aici mai multe despre povestea Sandero.

  • Pariul pe Est al CEO-ului OMV

    “Putini directori executivi occidentali au
    sesizat oportunitatile de afaceri care s-au ivit odata cu colapsul
    comunismului din Europa de Est asa cum a facut-o Wolfgang
    Ruttenstorfer, CEO al OMV Group”, scria in iunie 2004 Business
    Week. Intr-un reportaj despre “veteranul OMV”, care lucreaza in
    compania petroliera austriaca din 1976, revista americana sublinia
    tocmai faptul ca Ruttenstorfer astepta cu nerabdare sfarsitul
    anului 2004, cand spera sa castige licitatia de privatizare a
    Petrom. Pentru ca, dupa cum sublinia revista si dupa cum admitea si
    Wolfgang Ruttenstorfer, achizitia Petrom il putea aduce foarte
    aproape de tinta pe care si-a impus-o la preluarea scaunului de
    director executiv al OMV, si anume atingerea unei cote de piata de
    20% in Europa Centrala si de Est in 2008.

    In acest an, Wolfgang Ruttenstorfer are trei aniversari: sase ani
    de cand face afaceri pentru OMV in Romania, sase ani de cand e CEO
    al OMV si atingerea a 20% cota de piata in Europa Centrala si de
    Est – tinta asumata cand a preluat conducerea companiei. Luand in
    considerare ca Petrom e cea mai mare companie petroliera integrata
    din tara si cea mai mare firma listata la bursa, nu-i gresit daca-l
    numim pe austriac cel mai puternic strain din Romania.

    Acum, Ruttenstorfer si-a mai rarit vizitele la biroul sau de la
    Bucuresti: strategia pe care a imaginat-o pentru estul Europei in
    2002, cand a ajuns la sefia OMV, a functionat, iar restructurarea
    Petrom nu mai are nevoie de aprobarea lui la fiecare pas. Cand
    vorbeste despre Petrom, Wolfgang Ruttenstorfer devine chiar mai
    mandru decat atunci cand povesteste despre cei 50 de ani pe care ii
    aniverseaza Schwechat, principala rafinarie a OMV, aniversare
    gratie careia interviul cu BUSINESS Magazin a avut loc chiar in
    interiorul rafinariei. Petrom pare mai important pentru
    Ruttenstorfer decat alte proiecte: atat pentru ca este cea mai mare
    realizare a sa de cand e CEO al OMV, cat si pentru ca in ultimii
    trei-patru ani, cam o data la patru zile, austriacul venea la
    Bucuresti. “Este singurul loc unde mai am un birou al meu, in afara
    de sediul OMV din Viena”, spune Wolfgang Ruttenstorfer. Numele lui
    a aparut pe o usa din sediul central al Petrom imediat dupa
    preluarea companiei: “In primii ani, munca a fost foarte intensa si
    a fost necesara prezenta mea”, spune Ruttenstorfer.

    Acum, dupa trei ani de la preluare si aproape trei miliarde de euro
    investiti in compania cumparata cu 1,5 miliarde de euro,
    Ruttenstorfer vine la Bucuresti mai rar, o data la doua saptamani.
    “Cand vin, vin pentru sedintele de management si ca sa vad echipa,
    dar si ca sa ma intalnesc cu autoritatile, cu oameni din guvern,
    dar si cu oameni de afaceri cu care avem relatii”, spune seful OMV,
    care spune ca programul mai lejer de la Bucuresti vine din faptul
    ca acum lucrurile s-au mai asezat, planul de investitii fiind facut
    pana in 2010.

    Din primul an al mandatului sau de CEO al OMV, Ruttenstorfer a
    marcat intrarea in Romania prin achizitia unui pachet de 25,1% din
    Petromidia, rafinaria abia achizitionata de omul de afaceri Dinu
    Patriciu. Din data de 19 septembrie 2002, cand a batut palma cu
    Dinu Patriciu si s-a aflat pentru prima oara fata in fata cu
    jurnalistii de la Bucuresti, Wolfgang Ruttenstorfer a decis ca
    Romania trebuie sa aduca grupului acea cota de piata de 20% in
    retailul cu produse petroliere in regiunea Europei Centrale si de
    Est. La cateva luni dupa tranzactia cu Rompetrol, statul roman
    scotea Petrom la privatizare (intentii de privatizare a companiei
    mai fusesera in 1998, apoi in 2001), iar Ruttenstorfer s-a
    concentrat pe castigarea acestei licitatii. “Colaborarea noastra cu
    OMV a inceput undeva la sfarsitul anului 2002, cand OMV a inceput
    sa se gandeasca serios la piata romaneasca”, spune Manuela Nestor,
    asociat al casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston
    Petersen, care a consiliat OMV in tot procesul de privatizare a
    Petrom si a ramas una dintre principalele case de avocatura cu care
    lucreaza OMV pe piata romaneasca, pentru diverse tranzactii,
    inclusiv achizitii sau vanzari de active.

    “OMV si-a dorit intens achizitionarea pachetului majoritar de
    actiuni la SNP Petrom si in acest scop a alocat un numar
    impresionant de experti care au analizat situatia Petrom, au
    participat la intocmirea ofertei, au gandit strategii de negociere.
    Domnul Ruttenstorfer a fost permanent implicat in toate fazele
    procesului de achizitie”, spune Manuela Nestor, incercand sa
    explice de ce a iesit atunci castigatoare OMV, una dintre cele mai
    mici companii intrate in cursa pentru privatizarea Petrom. Pentru
    OMV, Petrom “era cruciala” pentru dezvoltarea in zona, spune
    Manuela Nestor: grupul austriac nu mai avea o a doua sansa de a
    deveni lider regional daca nu ar fi reusit sa cumpere compania
    romaneasca.

    Ulterior, Petrom a trecut prin mai multe etape de restructurare.
    Planul de investitii pentru restructurarea Petrom prevede acum
    pentru urmatorii trei ani investirea a 4,5 miliarde de euro, in
    special in segmentele de explorare, productie si rafinare. Mai
    precis, dupa cum explica Ruttenstorfer, este vorba de investitii de
    1,5 miliarde pe an din 2008 si pana in 2010: “Investitiile sunt mai
    mari decat ne asteptam si noi initial, deoarece Petrom are nevoie
    de multe investitii, iar noi trebuie sa grabim lucrurile si sa
    terminam modernizarea intr-un timp mult mai scurt decat cel estimat
    initial, pentru a avea rezultate bune”.

  • Avioanele lui Tender ataca in linie

    “Nu ne grabim sa sarim la etapa zborurilor regulate”, spune Bogdan Dimitrescu, director adjunct al Jetran Air, companie care in urma cu doua saptamani a fost preluata de Grupul Tender pentru suma de 45 de milioane de dolari (28 de milioane de euro).

    Dimitrescu foloseste cuvantul “etapa”, deoarece pana acum compania a avut ca activitate principala inchirierea aeronavelor, intai in wet-lease (inchirierea aeronavelor cu tot cu echipaj si celelalte servicii, pentru a opera in numele companiei care preia aeronava) catre companii straine de aviatie, iar din acest an in regim charter, operand pentru prima oara sub brand propriu atat din Romania, cat si din strainatate. “A fost o dezvoltare pas cu pas, iar piata de wet-lease, spre care ne-am indreptat initial, ne-a oferit cresterea afacerilor si ne-a sustinut planurile pentru a opera acum in nume propriu, iar mai tarziu ca o companie de linie”, spune Bogdan Dimitrescu.

    Pentru o companie care activeaza din 2002 in Romania, Jetran este foarte putin cunoscuta din cauza faptului ca a lucrat predominant cu companii din strainatate carora le-a inchiriat aeronavele. Jetran a devenit ceva mai vizibila abia odata cu anuntul facut in urma cu doua saptamani privind vanzarea catre grupul omului de afaceri Ovidiu Tender. Tranzactia reprezinta o premiera pentru piata autohtona, fiind prima vanzare a unei companii aeriene (exceptie facand start-up-urile din jurul anilor 2000).

    Operatorul national TAROM sau low-cost-ul Blue Air au fost de vanzare de mai multe ori in anii trecuti, dar intentiile de achizitie nu s-au concretizat, principalul motiv fiind dificultatile cu care se confrunta in general aviatia europeana, legate in special de costul carburantilor si de aglomerarea pietei.

    “In ultimii ani, investitorii strategici care sa cumpere o companie de aviatie au fost tot mai rari, pe de o parte pentru ca piata s-a complicat foarte mult, iar pe de alta parte pentru ca s-au dezvoltat mult aliantele, iar astfel operatorii au putut avea legatura cu orice alta piata”, spune Szabolcs Nemes, consultant in cadrul Roland Berger Romania. Achizitiile unor companii de aviatie pe plan international au loc in cazul unor operatori care vor cu orice pret acapararea unei cote cat mai importante dintr-o anumita piata, cum este cazul grupului franco-olandez Air France-KLM sau al micului operator italian Air One, care au vanat mult timp compania nationala italiana Alitalia, aflata in mari dificultati financiare, sau in cazul unor investitori de tip holding, care isi adauga aviatia ca nou domeniu de activitate pentru a-si completa structura sau a crea unele sinergii.

    Din aceasta ultima categorie face parte tranzactia prin care grupul Tender a cumparat Jetran, Ovidiu Tender declarand deocamdata ca a cumparat compania pentru ca era de vanzare: “Actionarul majoritar american avea nevoie de lichiditati in contextul crizei creditelor, iar noi vom vedea ce vom face pe viitor cu noua achizitie, care oricum este un business profitabil”. Cand vorbeste de business profitabil, Ovidiu Tender nu se refera la aviatie in general, ci la Jetran in special, care a avut profit inca din primul an de functionare, dupa cum spune Bogdan Dimitrescu, directorul adjunct al companiei.

    “Unul dintre principalele motive pentru care compania a avut profit este faptul ca nu a fost expusa in mod direct la fluctuatiile pietei de aviatie, la problemele legate de costuri ale combustibilului sau ale aglomerarii pietei, deoarece veniturile sale au fost si sunt atrase prin contracte de inchiriere, fie in wet-lease, fie in regim charter”, comenteaza Szabolcs Nemes. Acesti factori de risc ar putea avea impact asupra profitabilitatii companiei atunci cand compania ar incepe operarea de curse regulate. In cazul operarii curselor regulate insa, o scadere a profitului ar putea fi compensata de o crestere a cifrei de afaceri (anul trecut, compania a facut afaceri de 25 de milioane de euro, iar pentru acest an estimeaza cel putin 35 de milioane de euro).

    De asemenea, compania mai are un atu: este singurul operator local de chartere care nu are si curse regulate si singurul operator care pastreaza o aeronava de rezerva. In Romania, turoperatorii care organizeaza curse charter inchiriaza de obicei aeronavele de la companiile de linie (TAROM, Carpatair) sau de la cele low-cost (Blue Air), insa de multe ori orarul charterelor este influentat negativ de faptul ca trebuie sa “strecoare” zborurile charter intre cursele lor de linie.

    Inainte de a fi cumparata de Tender Group, principalele rezultate la o cautare pe internet a Jetran Air aratau ca aceasta companie ar fi fosta Acvila Air sau fosta Angel Airlines – ambele companii de aviatie cu actionariat romanesc, care au iesit de pe piata la inceputul anilor 2000. Singurul lucru care ar lega Jetran de aceste companii este numele lui Gheorghe Valceanu, fost actionar in acele companii, dar si in altele, precum Carpatair, si actualmente actionar minoritar si la Jetran. Iar in perioada in care aceste doua companii au disparut de pe piata a aparut Jetran.

  • Benzina pe cont propriu

    “Nu puteam astepta sfarsitul procesului de reorganizare a Rafo Onesti si decizia actionarilor referitoare la vanzarea sau nu a retelei de benzinarii”, spune Werner Bolek, country manager al grupului austriac Grizzly, companie care a intrat in Romania in mai 2007 avand ca principal obiectiv un contract pentru inchirierea si ulterior achizitia lantului de 45 de benzinarii ale Rafo.

    Principalul motiv pentru care Werner Bolek si colegii sai au luat aceasta decizie este faptul ca situatia actuala a rafinariei de la Onesti nu poate permite stabilirea unui termen pentru o tranzactie, fiind momentan in reorganizare judiciara. Situatia Rafo era neclara si in octombrie 2007, cand Grizzly a semnat cu Rafo un contract de inchiriere a statiilor; pe atunci, Rafo era in asteptarea unui nou termen la care creditorii urmau sa ceara falimentul, ceea ce s-a si intamplat in ianuarie 2008, cand rafinaria si-a oprit din nou activitatea.
    “Grizzly a vazut benzinariile Rafo ca o buna oportunitate de a intra pe piata romaneasca de retail de carburanti, insa nu suntem destul de rabdatori sa asteptam momentul cand Rafo va putea vinde active”, spune country managerul Grizzly, care a condus pana saptamana trecuta administrarea retelei de 45 de benzinarii (contractul a luat sfarsit la 31 mai 2008).

    In perioada cat au administrat reteaua Rafo, austriecii au facut un test de rebranding al unei benzinarii (la Afumati), dar si-au facut si o imagine despre valoarea si necesarul de investitii pentru lantul de benzinarii. Astfel, daca valoarea estimata este de aproximativ 1 milion de euro per statie, Bolek estimeaza ca fiecare din aceste statii are nevoie de aproximativ 300.000 euro investitii pentru a putea concura pe piata. Deoarece intelegerea cu Rafo a cazut, din aceasta saptamana si pentru o perioada deocamdata nedeterminata, Werner Bolek va conduce operatiunile pe care Grizzly si le-a propus pentru Romania: “Ne-am asezat la masa cu expertii nostri si am redesenat planurile pentru piata romaneasca, de la care asteptam sa devina principala noastra piata in afara Austriei”. Operatiunile asupra carora s-au hotarat sunt comert cu petrol si distributie a bauturilor energizante.

    Pe piata comertului cu carburanti, Grizzly va folosi bugetul pregatit pentru modernizarea benzinariilor Rafo in dezvoltarea unui lant propriu de benzinarii: “Este vorba despre o serie de noi statii pe care le vom dezvolta in parteneriat cu dezvoltatori internationali din domeniul retailului si al dezvoltarilor imobiliare, cu care purtam momentan discutii”, spune Werner Bolek. Noile statii nu vor fi investitii de la zero, Bolek intentionand sa cumpere statii de la benzinari particulari.

    “Pentru primul an avem un buget de pana la 10 milioane de euro, din care am dori sa cumparam cinci-sase benzinarii bine localizate, pe sosele de centura sau aproape de centrele comerciale”, spune Werner Bolek, precizand ca acestea vor purta numele Grizzly si vor comercializa toate tipurile de carburanti, inclusiv GPL.

    Lansarea unui lant de benzinarii ar fi o premiera pentru Grizzly, care opereaza doar statii GPL (50 de statii proprii in Polonia, plus aproximativ 100 de francize). “Aventura cu Rafo a fost un test dur, insa ne-a ajutat sa cunoastem piata romaneasca si ne-am dat astfel seama ca un lant de statii exclusiv pentru GPL nu are sens in Romania”, spune Bolek. Cu statii GPL in Romania, Grizzly ar fi intrat pe o piata de aproximativ 400 mil. euro, unde activeaza trei operatori importanti: Petrom Gas (detinuta de Petrom Group, care a asimilat Shell Gas, ajungand la o cota de piata de 25%), Crimbo Gas (afacerea vanduta de Cristian Borcea, actionarul grupului Dinamo, grupului olandez SHV cu 50 de milioane de euro) si Butan Gas (controlata de omul de afaceri Constantin Dragan, care a atins o cota de piata de 25% printr-o serie de mici achizitii). Dat fiind ca Grizzly prefera intrarea pe piata benzinariilor, evaluata la 7 mld. euro, va intra in lupta cu grupuri internationale precum OMV, KazMunaiGaz, MOL si Lukoil. “Cred ca aceste mari grupuri au cam terminat planurile de expansiune si acum isi consolideaza pozitiile”, motiveaza Bolek. Country managerul Grizzly mai spune insa ca are nevoie de un business solid si profitabil: “Pentru viitor, este de ajuns sa vedem reteaua Grizzly in top zece al lanturilor de benzinarii din Romania”.

    Compania este deocamdata pe ultima suta de metri cu lansarea in Romania a produsului care face obiectul de activitate al altei divizii a grupului Grizzly – bauturile energizante. “Grizzly Power este o afacere solida in Austria, Germania si Polonia, iar adu¬cerea ei in Romania se intampla intr-un moment in care aceasta piata este in crestere accentuata”, spune Werner Bolek.

    Conform planului de afaceri al Grizzly, Romania ar trebui sa devina cea mai solida piata pentru vanzarile de Grizzly Power pana la mijlocul anului 2009, vanzarile asteptate din vara 2008 pana in vara 2009 fiind estimate la 10 milioane de doze. “Este o tinta usor de atins, deoarece piata din Romania este acum de 75 de milioane de doze pe an (sau valoric undeva in jur de 15 de milioane de euro), iar o piata saturata va insemna 300 de milioane de doze pe an”, estimeaza Bolek. Red Bull Romania si Coca-Cola, cu brandul de energizant Burn, sunt la ora actuala cei mai importanti furnizori din piata bauturilor energizante, iar Red Bull este lider, cu aproape 70% cota de piata.

    Werner Bolek nu ii considera pe liderii pietei o problema nici in cazul benzinariilor, nici in al bauturilor energi¬zante: “Fiind un grup cu activitati diverse, nu tintim sa fim lideri, ci sa avem profit”. N

    Trei Grizzly

  • Louis Vuitton in Romania

    Deschiderea primului Louis Vuitton din tara era programata initial pentru decembrie anul trecut, insa “intrarea in Romania s-a amanat pentru 2008 din cauza unei reorganizari interne”, cum motiva pentru BUSINESS Magazin Konstanze Wachter, directorul de comunicare al Louis Vuitton pentru Europa. Planurile Louis Vuitton pentru Romania au ramas insa aceleasi, dat fiind ca in tot acest timp compania a pastrat cei 200 de metri patrati pe care i-a inchiriat in galeriile comerciale ale hotelului JW Marriott din Capitala, acoperind vitrinele goale cu o panza pe care, alaturi de emblema “LV”, a fost scris mesajul “Coming soon”.

    In aceasta saptamana, francezii deschid in sfarsit magazinul unde vor vinde faimoasele genti de lux prin intermediul unei firme infiintate anul trecut in Romania, aflata in proprietatea firmei Louis Vuitton Malletier, care detine 99%, si a Société des Magasins Louis Vuitton France, cu restul de un procent.

    Pentru producatorul de bunuri de lux Moët Hennessy Louis Vuitton (LVMH), piata din Romania nu este o necunoscuta: Vuitton este cel care a adus lantul Sephora in Romania, in parteneriat cu compania elena Sephora Marinopoulos, lant care numara in prezent 11 magazine. Dar interesul Louis Vuitton pentru Romania confirma inca o data faptul ca piata de lux castiga in atractivitate, in conditiile in care oferta locala de produse de lux se diversifica treptat, cele mai recente deschideri in Bucuresti, dar prin franciza, fiind doua nume cu greutate – Valentino si Mariella Burani.

    “Chiar daca este inca la inceput, retailul de moda de lux din Romania are perspective mai mult decat promitatoare”, constata Gianluca Sirotti, director de export al grupului italian Mariella Burani Fashion Group, care detine 226 de magazine in lume, dintre care 170 in franciza, si are vanzari anuale de circa 700 de milioane de euro. Sirotti spune ca principalul obiectiv al grupului este acum extinderea in tarile est-europene, iar “Romania este prima dintre ele in care deschidem un magazin. Urmeaza, in septembrie, un monobrand in Polonia, dupa ne indreptam catre alte piete, precum Cehia si Ungaria”.

    Primul magazin Mariella Burani (150 mp), deschis pe Calea Victoriei, in urma unei investitii de 500.000 de euro, fara a include si valoarea stocului de marfa, este operat de Alsa Boutiques, care mai importa si brandurile Max Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri si La Perla. Contractul de franciza a fost semnat pentru o perioada de zece ani, iar Sirotti se asteapta pana la sfarsitul acestui an la vanzari de pana la 1,5 milioane de euro in magazinul din Bucuresti.

    “Noi vrem sa participam activ la crearea unei <high street>”, sustine Daniel Rosner, managing director in cadrul Alsa Boutiques, justificand de ce sase din cele sapte magazine operate de Alsa Boutiques au fost deschise pe Calea Victoriei. Aceasta artera este intr-adevar un magnet pentru marci renumite la nivel mondial, dar retailerii de lux iau in calcul si alte variante. Bally, spre exemplu, are un magazin pe bulevardul Magheru, Canali a deschis pe Calea Dorobantilor, iar Louis Vuitton a preferat sa-si faca intrarea nu stradal, ci intr-o galerie comerciala pe care o imparte cu nume precum Bang & Olufsen, producatorul de sisteme de sunet de lux, sau Rolex.

    Pe Calea Victoriei, lipit de magazinul Mariella Burani, Alsa Boutiques a deschis saptamana trecuta si un monobrand Marela, din portofoliul Max Mara. Daniel Rosner afirma ca “urmeaza sa mai aducem un brand tot exclusivist, iar de anul viitor incepem sa deschidem spatii de vanzare secundare in provincie”. Alsa Boutiques vrea sa duca brandul Max Mara in alte cateva mari orase din tara, planul pentru urmatorii cinci ani fiind de deschidere a sase sau sapte magazine. Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de circa 2,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta estimeaza vanzari de pana la patru milioane de euro. Desi se declara convins ca brandurile de lux nu au ce cauta in mall-uri, Daniel Rosner ia in calcul si alternativa centrelor comerciale. “Cautam amplasamente, in special stradale, dar Max Mara poate intra si in mall-uri cu o serie de linii de produse”, spune el.

    A deschide un magazin pe Calea Victoriei nu garanteaza insa automat succesul, este de parere Laszlo Forray, directorul diviziei de fashion a Otter Distribution, care detine franciza M Missoni pe piata romaneasca. Distribuitorul brandurilor Otter, Geox si Fila pe piata interna a semnat un acord de franciza pe trei ani cu Valentino Fashion si a deschis primul boutique M Missoni (130 mp) in Baneasa Shopping City, in urma unei investitii de 800.000 de euro. Cel de-al doilea monobrand, programat sa fie deschis in urmatorii trei ani, va fi insa pe o artera comerciala, tine sa precizeze Laszlo Forray, anticipand ca pana atunci si piata de lux va fi mai diversificata.

    Lista marcilor de lux proaspat intrate in Romania nu se incheie aici, chiar daca nu e nici foarte lunga. Primul magazin din afara Italiei al grupului Mengotti, specializat in vanzarea de haine, incaltaminte si accesorii de lux, a fost deschis in martie pe Calea Victoriei, in urma unei investitii de 1,2 milioane de euro. Multibrandul (700 mp) vinde accesorii de lux din colectiile Prada, Valentino, Dolce Gabbana, Versace sau Giorgio Armani. “In functie de cum va merge acest magazin, vom mai deschide si altele. Cel de-al doilea multibrand din Bucuresti va fi probabil pe Lipscani”, spune Adriano Mengotti, presedintele companiei, adaugand ca are in plan sa deschida inca trei magazine in afara Bucurestiului in urmatorii cinci ani. Grupul Mengotti detine azi o retea de 12 magazine in Italia, anul trecut inregistrand vanzari de 30 de milioane de euro.

    Totusi, cea de-a doua piesa de rezistenta a acestui an dupa Louis Vuitton va fi Gucci, brandul italian care si-a fixat pentru 2008 termenul de intrare pe piata din Romania. Este vorba despre doua magazine ce urmeaza sa fie deschise pe Calea Victoriei: un multibrand cu pantofi, genti, curele Boucheron, Yves Saint Laurent si Gucci si un monobrand, destinat exclusiv vanzarii de haine marca Gucci.

    Ce inseamna LVMH