BusinessMagazin

Blog

  • Şcolarizarea unui copil în România costă peste 30.000 lei

    În România, părinţii se confruntă cu dificultăţi financiare semnificative pentru a acoperi costurile educaţiei copiilor lor. Conform unui studiu realizat de organizaţia Clubul Copiilor, cheltuielile minimale dedicate exclusiv pentru a asigura nevoile de bază pentru educaţia unui copil pot depăşi 30.000 de lei, pe parcursul unui ciclu complet de şcolarizare.

    În egală măsură însă, dr. Shefali Tsabary, psiholog clinician, le recomandă părinţilor să echilibreze elementele materiale cu o conexiune emoţională puternică şi sprijin emotional, pentru a le asigura celor mici o dezvoltare armonioasă.

    Potrivit studiului, cheltuielile pe care trebuie să le suporte o famile pentru a acoperi necesităţile minimale pentru susţinerea şcolarizării unui copil, includ achiziţii de rechizite, care pot varia de la 100 lei/an la vârsta de 3 ani, până la 544 lei/an în ultimul an de liceu, costuri cu manuale şcolare, culegeri şi caiete speciale, care implică costuri estimate de la 140 lei/an la 6 ani, ajungând până la 293 lei/an în ultimul an de liceu.

    De asemenea, participarea la serbări şcolare implică cheltuieli care variază de la 46 lei/an la 3 ani la 213 lei/an în ultimul an de liceu, programe after-school, doar pentru clasele primare, de la 6 ani la 11 ani, necesită un buget alocat 2 440 lei/an, iar achiziţionarea unui computer personal la 13 ani are un cost estimat de 1.990 lei.

    În acelaşi timp, aproximativ 9% dintre copiii din România necesită sprijin medical pentru diverse afecţiuni mentale şi emoţionale, indică un studiu al UNICEF.

    Sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor români este mult mai afectată decât cea a copiilor din alte ţări. Aproape 33% dintre adolescenţii români cu vârstele între 11 şi 15 ani au raportat că se simt trişti de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu o medie de 13% în cele 45 de ţări incluse într-un studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    Dr. Shefali Tsabary, renumită pentru abordarea sa inovatoare în domeniul parentingului conştient, subliniază într-o declaraţie pentru publicul din România importanţa sprijinului emoţional în dezvoltarea copilului, considerându-l la fel de important, dacă nu chiar mai important decât aspectul material.

    Sprijinul emoţional consistent este fundamentul respectului de sine, al încrederii şi al capacităţii de a forma relaţii sănătoase. Astfel, copiii care beneficiază de o conexiune emoţională puternică cu părinţii lor au şanse mai mari să se dezvolte armonios în toate aspectele vieţii. Dr. Tsabary recomandă echilibrarea elementelor materiale cu o legătură emoţională solidă, asigurându-ne că cei mici se simt iubiţi, înţeleşi şi apreciaţi.

    „În timp ce aspectul material este important pentru copii, sprijinul emoţional este în egală măsură crucial, dacă nu, chiar mai important. Sprijinul emoţional este baza respectului de sine a copilului, a încrederii pe care şi-o construieşte şi a capacităţii de a forma relaţii sănătoase. Copiii care primesc sprijin emoţional consistent de la părinţi au mai multe şanse să prospere în toate aspectele vieţii. Elementele materiale ar trebui echilibrate cu o conexiune emoţională puternică, asigurându-ne că cei mici se simt iubiţi, înţeleşi şi apreciaţi”, transmite Shefali Tsabary.

  • Prognoză specială pentru Bucureşti: Ploi şi descărcări electrice

    Meteorologii au emis o prognoză specială pentru Bucureşti, valabilă până vineri, la ora 10.00.

    Vremea va fi în general instabilă, cu valori termice apropiate de mediile climatologice. Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi, mai ales după-amiaza, vor fi averse şi descărcări electrice.

    Vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificări în timpul ploilor.

    Temperatura maximă va fi de 27…29 de grade, iar cea minimă de 16…18 grade.

  • O echipă din România vrea să participe la cursa de la Pikes Peak cu o maşină electrică ce are la bază un BMW i4

    Proiectat şi dezvoltat în România, BMW i4 Racing – primul model electric de competiţie din lume dezvoltat pe modelul de serie BMW i4 M50. Pe 27 august, la patru ani după anunţul proiectului MINI Electric Racing, „Racing MIMI”, a fost prezentat oficial noul proiect de curse electric pregătit în România – BMW i4 Racing „Elsa”. Proiectul este organizat acum în jurul echipei de curse independente „Engage Racing”, cu susţinerea BMW Group România.

    BMW i4 îşi propune să construiască pe succesul MINI Electric Racing. Primul MINI electric de competiţie din istorie a reuşit mai multe victorii şi podiumuri în Campionatele Naţionale de Super Rally şi de Vehicule Electrice, de multe ori în faţa unei competiţii importante care a inclus şi automobile de competiţie cu motor cu ardere internă. Titlul de Campion Naţional Super Rally la Clasa 2A (Tracţiune faţă) a marcat o premieră în motorsport – primul titlu obţinut de un automobil electric în confruntare directă cu maşini cu motoare convenţionale.

    Noul automobil de curse „Elsa” este primul automobil de competiţie dezvoltat pe baza modelului de serie BMW i4 M50. Echipa Engage Engineering a asigurat pregătirea proiectului de competiţie cu un pachet extins de transformări, păstrând totuşi sistemul de propulsie de serie, cu cele două motoare electrice şi bateria de înaltă tensiune.

    „Este un demers fără precedent, nu există soluţii în piaţă pentru ce a trebuit să pregătim. Asta înseamnă că totul a trebuit să fie conceput in-house”, explică Horia Platona, în calitate de inginer şef al proiectului. În echipa de dezvoltare Engage Engineering au fost implicaţi 9 ingineri cu diverse specializări, de-a lungul unui an de proiectare, simulări, execuţie şi asamblare.

    Conceptul maşinii a fost dezvoltat pe baza unui studiu aerodinamic dezvoltat special de echipă pentru a face faţă provocărilor Pikes Peak. Cursa de viteză în coastă din Statele Unite vine cu o serie de viraje deosebit de rapide la mare altitudine, unde, datorită presiune atmosferice scăzute, eficienţa aerodinamică scade cu până la 40%. Ulterior echipa a dezvoltat componentele aerodinamice din carbon în România pe baza specificaţiilor, doar o serie de elemente de la eleronul spate au fost comandate unui furnizor extern.

    Obiectivul principal al echipei rămâne mai departe o participare competitivă la cursa de viteză în coastă de la Pikes Peak, SUA. „Pentru noi Pikes Peak este ceea ce este pentru alţi sportivi un Campionat Mondial – cea mai importantă, faimoasă cursă de viteză în coastă din lume. Ne pregătim cu acest obiectiv în minte. Este important pentru noi să avem o participare competitivă, care să se dezvolte pe mai mulţi ani, şi aici resursele sunt cea mai mare provocare”, explică Horia Platona.

     

     

     

  • Dacia are un nou director de marketing specialist în online. Un român înlocuieşte un francez

    Începând de la 1 septembrie 2024, Mihai Tănase, în vârstă de 38 de ani, este noul Director de Marketing al mărcii Dacia în România şi Republica Moldova. El îi va raporta direct lui Mihai Bordeanu, Director General Automobile Dacia.

    Absolvent al Copenhagen Business Academy, cu o diplomă în Design Multimedia şi Comunicare, Mihai Tănase şi-a început cariera în domeniul auto în cadrul BMW Group România, unde a ocupat funcţia de Online Strategy Manager.

    În 2016 s-a alăturat echipei Renault Commercial Roumanie, în calitate de Head of Digital & CRM pentru mărcile Dacia şi Renault. În octombrie 2020 a fost promovat Marketing Digital VN & AS Senior Manager la nivel de Cluster South Eastern Europe (România, Bulgaria şi Republica Moldova).

    De la 1 martie 2023 până la 31 august 2024 a fost expatriat în Franţa, ocupând funcţia de Sales Performance & Launching Manager Dacia.

    Nicolas Leitienne, fostul director de marketing Cluster South Eastern Europe, este acum director de marketing pentru piaţa germană, potrivit paginii sale de Linkedin. Anterior el venea în România în 2020, înlocuind-ul pe Daniel Filip, care în acel an fusese promovat drept director general pentru Renault Ucraina, funcţie pe care o deţine şi în prezent.

     

     

  • Nvidia sparge toate recordurile: Cererea masivă pentru AI a dus la dublarea veniturilor in ultimul trimestru, la 30 mld. dolari, în creştere cu 122% YoY. Acţiunile scad cu 6% pe bursă după anunţ

    Veniturile Nvidia au crescut de peste două ori în ultimul trimestru, continuând seria de creşteri spectaculoase a producătorului american de cipuri, potrivit FT. 

    Veniturile în cele trei luni până la sfârşitul lunii iulie au fost de 30 de miliarde de dolari, cu 122% mai mari decât în urmă cu un an. Analiştii se aşteptau la 28,7 miliarde de dolari. Nvidia se aşteaptă la venituri de 32,5 miliarde de dolari pentru trimestrul curent, cu aproximativ 1 miliard de dolari mai mult decât aşteptările analistilor.

    De asemenea, compania a autorizat răscumpărări de acţiuni în valoare de încă 50 de miliarde de dolari.

    Raportul de câştiguri al Nvidia, extrem de aşteptat, a fost urmărit de investitori pentru a afla cum se descurcă boom-ul inteligenţei artificiale care a cuprins sectorul tehnologic.

    Acţiunile Nvidia au scăzut în tranzacţiile after-hours imediat după publicare.

  • Un nou record pentru Marvel?

    Cu încasări de peste 1 miliard de dolari în prima lună de la lansare, Deadpool & Wolverine se pregăteşte să devină cel mai mare succes comercial din categoria filmelor R-Rated. Ce ar putea însemna acest succes pentru viitorul Marvel şi cum s-a tradus tranzacţia Disney-Fox în filmul Deadpool 3? Atenţie, textul conţine spoilere.

    Deadpool & Wolverine este un film zgomotos, scandalos şi violent, dar în acelaşi timp este amuzant, plin de acţiune şi se simte ca o îmbrăţişare caldă, învăluită în melancolie şi extaz, din partea unor prieteni pe care nu credeai că o să îi mai vezi. Dacă ne uităm pe cifre, filmul este cu siguranţă un succes comercial. Lansat în iulie în cinematografele din întreaga lume, Deadpool & Wolverine este un film din categoria R-Rated.

    Asta înseamnă că în România este nerecomandat copiilor cu vârste sub 15 ani, o mutare neconvenţională din partea Disney, care face de obicei eforturi pentru a se adresa unei audienţe cât mai mari.  Rezultatul? Deadpool & Wolverine a înregistrat până la momentul realizării articolului încasări de 1,048 miliarde de dolari la cinematografele din întreaga lume, de mai bine de cinci ori mai mari decât bugetul de 200 de milioane de dolari alocat pentru producţie, potrivit Box Office Mojo by IMDb. În România, filmul a avut premiera în cinematografe în data de 26 iulie şi a înregistrat în total încasări de peste 2,25 milioane de dolari. Dacă facem un pas în spate, Deadpool 3 este pe cale să devină cea mai mare producţie R-Rated din istorie.

    Recordul de încasări în categoria R-Rated este deţinut în acest moment de filmul Joker, lansat în 2019, care a înregistrat venituri de 1,078 miliarde de dolari, dar o analiză a revistei Forbes arată că noul film Deadpool va depăşi acest record. În acest clasament, pe locul trei se situează Oppenheimer (2023), cu 977 de milioane de dolari, urmat de Deadpool 2 (2018), cu 785,8 milioane de dolari, respectiv primul film Deadpool (2016), cu 782,6 milioane de dolari. Desigur, acest rezultat de peste 1 miliard de dolari păleşte în faţa încasărilor de 2,7 miliarde de dolari pe care le-a înregistrat Disney cu filmul Avengers: Endgame (2019) sau în faţa încasărilor de peste 2 miliarde de dolari ale Avengers: Infinity War (2018), dar este un nivel record pentru un film R-Rated.

    Asta ar putea încuraja Disney să intre şi mai mult în această categorie, mai ales că popularitatea serialul The Boys, dezvoltat de Eric Kripke pentru Amazon, a arătat că fanii poveştilor cu supereroi (sau antieroi?) s-ar bucura de mai multe momente R-Rated. Pentru moment, să ne întoarcem la Deadpool & Wolverine, un film regizat de Shawn Levy, care mai are în CV filme precum Free Guy, Real Steel sau Night at the Museum, adică a lucrat pe rând cu fiecare dintre cei doi protagonişti ai acestui film. Cred că motivul principal pentru care Deadpool & Wolverine poate fi considerat un film bun este chimia dintre Ryan Reynolds (47 de ani) şi Hugh Jackman (55 de ani), pe care cei doi au reuşit să o transpună pe ecran într-o chimie de tip yin şi yang între personajele Deadpool şi Wolverine.

    Atitudinea de satiră specifică personajului Deadpool şi în filmele anterioare, tendinţa de a sparge al patrulea perete, de a vorbi către audienţă şi de a batjocori „instituţia” filmelor cu supereroi a fost pusă faţă în faţă cu drama pe care o transmite personajul Wolverine, veşnic îndurerat şi nervos. Dacă Wolverine ia totul în serios, Deadpool pare să nu ia absolut nimic în serios.

    Nu voi devălui foarte mult din povestea pe care o veţi vedea în film pentru că reţeta filmelor din Marvel Cinematic Universe (MCU) este una simplă: lumea este în pericol, trebuie să oprim pericolul. De data aceasta însă, punctul de plecare al poveştii are în spate o idee interesantă: cum facem tranziţia între două lumi fictive diferite după o mutare de business în viaţa reală.

    În 2017, Disney a anunţat o tranzacţie 71,3 miliarde de dolari prin care a cumpărat 21st Century Fox, inclusiv 20th Century Fox, FX, National Geographic Partners şi alte active. Această achiziţie a adus în proprietatea Disney produse precum filmele Deadpool, filmele X-Men, dar şi alte nume. Acum, Deadpool & Wolverine s-a dovedit a fi un film nu doar despre intrarea personajului Deadpool în universul Marvel, dar şi despre achiziţia realizată de Disney în 2017. Pare că Disney a decis să închidă mai multe capitole din universul Fox înainte de a construi mai departe cu o parte din personajele de acolo în MCU. Unele dintre cele mai mari suprize ale Deadpool 3 au fost readucerea actorului Wesley Snipes în rolul lui Blade şi a actriţei Jennifer Garner în rolul Elektra. De asemenea, fanii din sala de cinema au reacţionat atunci când a apărut pe ecran Channing Tatum, în rolul lui Gambit, un membru X-Men. În urmă cu câţiva ani, Fox a avut intenţia de a realiza filmul Gambit, cu Tatum în rol principal, însă producţia s-a oprit. De atunci, fanii au discutat de mai multe ori în comunităţi că ar fi vrut să îl vadă pe Channing Tatum în rolul lui Gambit. Şi dacă Disney folosea deja Deadpool & Wolverine pentru a închide câteva capitole din universul Fox, se pare că au decis să aducă şi această idee la realitate preţ de câteva minute pe parcursul filmului. 

    O altă surpriză a fost apariţia lui Chris Evans în rolul lui Johnny Storm din filmul The Fantastic Four (2005). Filmul respectiv a fost produs de cei de la Fox, dar fanii Marvel îl cunoşteau pe Chris Evans din rolul de Captain America, pe care l-a jucat în MCU perioada 2011-2019. De aceea, momentul în care Evans a apărut pe ecran în rolul său din universul Fox, fanii au fost în extaz. Per total, Deadpool & Wolverine a fost un festival când vine vorba de personaje vechi şi noi, dar şi de vedete care au apărut preţ de câteva clipe pe ecran în roluri care sunt cunoscute de obicei drept „cameo”. Printre acestea s-au numărat Blake Lively, soţia lui Ryan Reynolds, în rolul Lady Deadpool, dar şi Matthew McConaughey în rolul Cowboypool. Deadpool 3 nu pare până acum să fie unul dintre acele filme care schimbă soarta universului Marvel, aşa cum o fac de obicei filmele Avengers, ci mai degrabă un film de sine stătător, cu un duo dinamic, care îmbină pentru prima dată la scară largă universul Fox cu universul Marvel controlat de Disney.

    Deşi fanii se temeau că în momentul în care Deadpool va intra în MCU nu vom mai vedea acelaşi personaj sarcastic care face glume pe ecran inclusiv despre corporaţia care deţine drepturile de autor asupra lui, Deadpool & Wolverine a încercat să împrăştie această îngrijorare direct de la începutul filmului, una dintre replicile personajului fiind „Marvel is so stupid”. Rămâne de văzut care va fi rolul lui Deadpool în MCU. Pare că Disney ţine cont de glumele, de meme-urile şi de discuţiile comunităţilor de fani din online şi începe să livreze pe ecran conform aşteptărilor fanilor. Ba chiar preia meme-uri pe care le transformă în scene reale în filmele Marvel. Însă, contextul prin care trece MCU este complicat. După ce Avengers: Endgame a pus capăt unui capitol reuşit din perspectiva producţiilor şi vânzărilor, Marvel a dezamăgit de câteva ori fanii. După anul 2019, universul cinematic Marvel a intrat tot mai adânc în conceptul de multivers, ceea ce a dus la mai multe rezultate.  Noua etapă a dus lipsă de personaje şi poveşti puternice, cu câteva excepţii, cum ar fi Loki, probabil cel mai bun serial Marvel. În rest, Shang-Chi, The Falcon and the Winter Soldier, The Eternals sau She-Hulk sunt doar câteva dintre produsele care nu au reuşit să îi atragă pe fani atât de mult pe cât sperau cei de la Disney. Mai mult, compania Disney s-a văzut nevoită să gestioneze şi o criză în MCU, întrucât Jonathan Majors, actorul care îl juca pe următorul mare răufăcător din MCU, a fost condamnat într-un caz de violenţă domestică. Pe de altă parte, conceptul de multivers a aruncat pe geam orice regulă pe care o ştiam până acum. Niciun caracter pe care l-am văzut murind pe marile ecrane nu pare să fie rămână mort cu adevărat, mereu va exista o altă variantă a lui în multivers. Asta e şi premisa de la care plecăm atunci când îl vedem pe Wolverine din nou pe ecrane, după ce Wolverine pe care îl ştiam cu toţii a murit în Logan.

    Unul dintre cele mai spectaculoase şi de succes rezultate ale conceptului de multivers a fost Spider-Man: No Way Home (2021). Filmul cu încasări de 1,9 miliarde de dolari s-a bazat tot pe melancolia fanilor, întrucât i-a adus pe acelaşi ecran pe Tom Holland, Tobey Maguire şi Andrew Garfield, adică toţi cei trei actori care au jucat rolul Spider-Man în ultimii 30 de ani. După acel succes din 2021 Disney pare să se îndrăgostească tot mai mult de idea de cameo şi de eroi din universuri diferite care fac echipă. Succesul acestei reţete ar putea încuraja Disney să continue pe acest drum, în care se bazează pe bugete din ce în ce mai mari şi pe nostalgia fanilor.

    Însă MCU are nevoie şi de profunzime, iar producţiile Marvel trebuie să devină mai personale, aşa cum declara în 2023 Chris Hemsworth, actorul care joacă rolul lui Thor în MCU. Eu cred că o astfel de profunzime se poate observa în personajele cunoscute la comun drept The Defenders, aprofundate în serialele realizate în parteneriat cu Netflix, precum Daredevil sau Jessica Jones. Pare că şi Marvel a înţeles mesajul, iar dovada stă în serialul Loki, care aduce o astfel de emoţie. Totuşi, persoanjul jucat de Tom huddlestone are în spate o istorie lungă de a fi o plăcere vinovată a fanilor, ceea ce înseamnă că baza de plecare a fost diferită în cazul lui Loki. Cu siguranţă e mai uşor să aduci profunzime personajului prin intermediul serialelor, decât prin intermediul filmelor, dar Marvel a reuşit în trecut să livreze, iar Iron Man şi Captain America sunt două exemple bune în acest sens. Asta înseamnă că Disney trebuie să aibă de fiecare dată răbdare să construiască de la început.   

  • Povestea antreprenoarei care a creat un adevarăt imperiu al florilor, cu o reţea de 12 florării în oraşe din România, şi care lucrează cu peste 58.000 de magazine internaţionale din 140 de ţări

    100 Cele mai puternice femei din business. Ioana Molnar, director general şi cofondator, Florariile Magnolia

    Cifră de afaceri (2023): 69 mil. lei

    EBITA: 5,7 mil. lei

    Număr de angajaţi (pe firma principală): 160

    Biografie: Magnolia, înfiinţată în anul 1997, deţine o reţea de magazine tip florării în 12 oraşe din România, Cluj-Napoca, Craiova, Bistriţa, Oradea, Târgu-Mureş, Braşov, Constanţa, Galaţi, Timişoara, Sibiu şi în Bucureşti. Pe lângă aceasta, colaborează cu peste 58.000 de florării internaţionale din 140 de ţări, facilitând astfel livrările de flori oriunde în lume.

    ► Am visat întotdeauna să lucrez cu oamenii. Sunt fascinată de mintea umană. Fiind şi o iubitoare a justiţiei, m-am gândit să dau admitere la Academia de Poliţie din Bucureşti, dar tatăl meu nu a fost de acord să plec din Cluj. Ca a doua variantă era Facultatea de Psihologie din cadrul UBB Cluj. Am intrat la Psihologie cu gândul că voi fi psiholog în Criminalistică. Aşa mi-am dorit! Nu ştiam cum voi face, locul unde voi lucra, cu cine, nici chiar oraşul, dar, în inima mea ştiam că aveam să fac ceva aparte. Am fost crescută cu ideea că până nu gândim diferit, nimic nou nu va curge în viaţa noastră. Îmi doream să fac o diferenţă! Îmi plăceau lucrurile inedite, nu prea mă încadram în tipare şi nu imi plăcea să fiu oprită din a mă exprima în felul meu. Nu m-am gândit la partea financiară, nu vin dintr-o familie înstărită, dar nici nu am avut mari lipsuri. Am văzut că oamenii aveau încredere în mine şi mă urmau. Acest lucru mi-a oferit putere şi încredere. Mi se părea firesc atunci să mă pregătesc să formez şi să conduc oameni.

    ► Îmi plăcea încă din adolescenţă să conduc echipe, să pregătesc proiecte. Atunci nu aveam decât acces limitat la internet. Am învăţat din cărţi, iar cel mai mult m-au ajutat intuiţia şi curajul. Mi-am dat seama că nu făceam eforturi în a comunica facil, în a aprecia oamenii, a-i ajuta să îşi descopere propria putere. Acest aspect mă implinea. Acum, după 20 de ani, realizez ca fac aceleaşi lucruri, lucrez cu echipe mult mai mari şi ajut oamenii să îşi descopere talentele, toate acestea prin intermediul afacerii noastre. Chiar dacă este un business care comercializează flori, până la urmă este vorba tot despre oameni şi emoţii: colegi, clienţi, destinatari, parteneri etc. Am reuşit să realizez ceva nou, suntem pionieri în România în acest business, având un lanţ de magazine în toată ţara. Este fără precedent!

    ► Am învăţat că atragem ceea ce suntem, nu ceea ce ne dorim. Am învăţat că e mult mai simplu să lucrezi cu oameni care sunt la locul potrivit decât să încerci să construieşti ceva ce lipseşte. Oamenii sunt atraşi de frumos, pentru că aşa am fost creaţi. Această industrie, a emoţiilor împărtăşite, va fi şi în viitor o sursă pentru cei care îşi apreciază prietenii, familia.

  • Împărţirea dreptăţii în cazul Bookster contra edituri: val de reacţii la zece zile de la decizia Concurenţei de-a amenda şase companii active pe piaţa de carte

    ♦ România este codaşă în UE în ceea ce priveşte consumul de carte. Piaţa de carte ajunge la 100 de mil. euro anual ♦ De-a lungul timpului, „Bookster“, brandul cunoscut de tot mai mulţi corporatişi,  s-a plimbat prin diverse companii şi asociaţii.

    De zece zile, de când Consiliul Concurenţei a amendat şase companii active pe piaţa furnizării de carte pentru o „înţelegere anticon­cu­renţială“, acuzele s-au ţinut lanţ şi luările de poziţie au fost de multe ori agresive, semn că amenda şi intervenţia Concurenţei nu a făcut decât să agite apele într-o situaţie care se zbate de mai mulţi ani să găsească soluţii, inclusiv în instanţă.

    Singura voce care s-a delimitat clar de acest subiect este cea a actualului acţionar al brandului Bookster.

    „Bookster Expe­rience SRL, companie parte a grupului OCTRA, este o so­cietate care acţionează ca inter­mediar între biblioteci şi oamenii care iubesc lectura.  Nu avem astăzi nicio legătură cu Asociaţia Educaţie pentru Toţi Copiii. Noi am cumpărat bran­dul acum apro­ximativ 4 ani.  Drept urmare, nu avem nicio legătură cu plângerea împotriva editurilor şi investigaţia derulată de Consiliul Concurenţei“, a fost precizarea transmisă de oficialii Bookster Experience, companie controlată de holdingul deţinut de Octavian Radu, ce a cumpărat brandul Bookster.

    Oficialii companiei au mai precizat că astăzi platforma online Bookster nu este o bibliotecă, ci doar conectează bibliotecile cu persoanele care doresc să acceseze opere literare. „Similar platformelor dedicate altor bunuri şi servicii, cum ar fi eBay, Amazon Market­place, oferim biblio­tecilor spaţiul digital pentru a-şi expune colecţiile de opere literare, într-un mod uşor accesibil po­ten­ţialilor cititori – si­milar unui catalog online“

    Compania care deţine astăzi brandul Bookster este Bookster Experience, care a finalizat anul trecut cu afaceri de 21,9 milioane de lei şi profit net de 5,4 mil. lei, potrivit mfinante.ro. Contactat de ZF, antreprenorul Octavian Radu a răspuns printr-un SMS că analizează oportunitatea unei conferinţe de presă.

    În trecut, când Bookster era deţinut de antreprenorul Bogdan Georgescu, platforma era gestionată de firma Development Consulting SRL şi Asociaţia „Educaţie pentru toţi copiii“. Datele publice arată că firma Development Consulting   a avut afaceri de 442.000 lei anul trecut şi pierderi de 673.000 lei. În 2020 raporta o cifră de afaceri de 2,4 mil. lei afaceri şi un profit net 735.000 lei.

    Pe de altă parte, Bogdan Georgescu, fondatorul Bookster,  a explicat, într-un punct de vedere transmis presei, că motivaţia reală a editurilor sunt banii. „Cele mai mari edituri din România au solicitat ca Bookster să le plătească lor taxa pentru drepturile de autor împrumutul public pe care Bookster o plătea către organismele de gestiune colectivă.“

    Mai mult, se preciza că biblioteca Bookster a fost înfiinţată legal pe baza unei autorizaţii emise de Ministerul Culturii în 2013. Biblioteca Bookster a plătit taxa pentru drepturile de autor pentru fiecare carte împrumutată până la încetarea activităţii la 1 aprilie 2022. Conform legii, plata taxei pentu drepturile de autor s-a făcut către organismele de gestiune colectivă (CopyRo şi Opera Scrisă).

    Deşi problemele erau vechi între Bookster şi edituri, cele mai multe reacţii  a stârnit decizia Consiliului Concurenţei, pe care atât editurile cât şi librăriile o contestă.

    „Vom contesta decizia. Relaţia noastră cu Bookster a încetat în momentul în care Bookster nu a mai plasat comenzi la noi, dar în 2021 ne-am trezit cu această reclamaţie că refuzăm să livrăm cărţi. (…) Oricine vroia o carte de la Humanitas o găsea şi online şi fizic, în toate librăriile din ţara asta. Să faci o reclamaţie că nu ai acces la titlurile Humanitas este o aberaţie. Audierile de la Concurenţă au fost o formalitate, nu a contat punctul nostru de vedere“, a spus la ZF LIVE Ionuţ Trupină, director la Librăriile Humanitas, una din companiile amendate.

    Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii active pe piaţa furnizării de carte, precum şi Asociaţia Editorilor din România (AER), cu amenzi în valoare totală de 5,9 milioane lei (aproximativ 1,2 milioane euro) pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială. Companiile care au primit amenzi sunt Librăriile Cărtureşti (firma Direct Client Services), o amendă de 3,8 milioane de lei, Librăriile Humanitas (582.362 lei), Curtea Veche Publishing (422.220 lei), Nemira Publishing House (324.636 lei), Publica Com (174.000 lei), Asociaţia Editorilor din România (AER), 115.696 lei.

    Oficialii librăriilor Cărtureşti, companie care a primit cea mai mare amendă, au transmis ieri că este un abuz greu de conceput.  „Contrar a ceea ce susţine Consiliul Concurenţei, Cărtureşti nu a avut nicio pretenţie de la Bookster, nu a fost parte din procesul intentat de către edituri şi Asociaţia Editorilor din România împotriva Bookster, nu a fost consultat în această privinţă, nu a asistat în vreun fel acest demers şi nu a avut cunoştinţă de el până la momentul în care a devenit public“.

    Şi Asociaţia Editorilor din România (AER) a respins acuzaţiile Consiliului Concurenţei cu privire la o presupusă participare la un cartel care viza eliminarea din piaţă a Bookster.

    România este codaşă în UE în ceea ce priveşte consumul de carte, piaţa de carte se ridică la cel mult 100 de mil. euro, cu tot cu manuale şi auxiliare, potrivit unor jucători din piaţă.

    Linkuri

    https://www.zf.ro/companii/librariile-carturesti-reactie-dura-la-declaratiile-lui-bogdan-22471929

    https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/conflictul-dintre-edituri-consiliul-concurentei-bookster-cum-22469273

    https://www.zf.ro/companii/scandalul-cartii-ia-amploare-seful-consiliului-concurentei-intra-22469068

    https://www.zf.ro/companii/editura-nemira-suntem-dezamagiti-ca-in-ciuda-dovezilor-si-22466795
     

  • Guvernul a ieşit la picnic în iulie: cheltuielile bugetare au crescut cu 36%, iunie/iulie, faţă de un plus 23% la şapte luni

    ♦ Creşterea de venituri de 24% înregistrată în iulie (plus 15% la şapte luni) a fost înghiţită rapid de creşterile de cheltuieli cu pensiile, salariile bugetarilor, dobânzile la împrumuturi. Vestea bună este că investiţiile statului s-au dublat în iulie.

    Veniturile bugetului general consolidat au crescut la şapte luni din an cu 15,1%, dar cheltuielile au crescut cu 23,2% şi, astfel, deficitul bugetar a sărit de pragul de 4% din PIB (4,02%). Luna iulie iese însă din tipar pentru că veniturile au crescut cu 23,7%, dar cheltuielile au făcut un salt de 35,8%, trase în sus de o puternică majorare a cheltuielilor cu salariile, plus 28,6%, la o rata a inflaţiei de 5,4%, şi a bunurilor şi serviciilor cu peste 30%.

    Veniturile şi cheltuielile au fost programate să crească, la început de an, cu 10%, respectiv cu 12%. Au crescut, la şapte luni, cu 15,1%, respectiv cu 23,2%. Iulie a fost o lună „specială“ în care veniturile au crescut cu 23,7% iar cheltuielile cu 35,8%. Deficitul rezultat în iulie a fost de 7 mld. lei, sub media celor 10,2 mld lei din primele şapte luni din an. Ritmul de îndatorare s-a domolit, deci, în iulie, dar datele din trecut arată că cheltuielile cele mai mari, aşa cum arată istoria execuţiei bugetare, se fac în ultimele luni din an. Aşadar, nici vorbă ca deficitul bugetar să fie de 5% din PIB cum credea guvernul că va încheia 2024 iar prognozele din acest moment sunt că cheltuielile statului vor depăşi veniturile cu 7% din PIB, dacă nu chiar 8%, aşa cum subliniază Consiliul Fiscal. Guvernul ar putea, pe final de an, să amâne la plată unele cheltuieli pentru a mai reduce din deficit, cum a făcut în 2023, astfel deficitul cash fiind limitat anul trecut la 5,6% din PIB în vreme ce deficitul ESA a fost de 6,6% din PIB.

    Întrebarea care a rămas: unde se va opri derapajul bugetar din 2024 şi, mai ales, care vor fi măsurile de reducere a deficitului în anii următori. Pentru că la fel de inevitabilă cum este că ţinta de deficit va fi depăşită în 2024, este şi corecţia care va veni din 2025. În acest moment, în afara unor declaraţii generale, nu există măsuri asumate pentru reducerea deficitului în anii următori, nici pe partea de cheltuieli, nici pe partea de venituri.

    Dacă ne întoarcem la luna „minune“ veniturile totale ale guvernului au crescut cu 23,7% în iulie 2024 faţă de aceeaşi lună din anul precedent şi au ajuns la 56 mld. lei lei. Impozitul pe profit a crescut cu 22,1% şi a ajuns la 8 mld. lei în iulie 2024, comparativ cu 6,6 mld. lei în iulie 2023.

    Impozitul pe salarii şi venit a înregistrat o creştere de 32,2%, şi a fost de  4,2 miliarde lei în iulie 2024.

    Veniturile nefiscale lae guver­nului, adică din dobânzi, închirieri sau dividende ale companiilor de stat au crescut cu 15,7% şi au fost de 5,2 mi­liarde lei în iulie 2024. Această categorie include venituri din proprietate, amenzi, confiscări etc.

    În contrast, veniturile din TVA au avut o creştere modestă de doar 1,2%, până la 9,1 miliarde lei în iulie 2024, o evoluţie sub inflaţie, în plin sezon de consum.

    Cheltuielile totale ale guvernului au crescut cu 35,8% în iulie 2024 faţă de aceeaşi lună din anul precedent şi au fost de la 63,4 miliarde lei.

    Majorările de salarii din sectorul public au dus creşterea cheltuielilor de personal la 29% în iulie. Chel­tuielile cu bunuri şi servicii au fost de 8,2 mld. lei, o creştere de 305 faţă de iulie 2023.

    Concomitent cu creşterea datoriei publice au crescut şi dobân­zile la care guvernul se împrumută. Cheltuielile cu datoria publică  au fost astfel de 4,3 mld. lei, adică o creştere de 56% faţă de iulie 2023.

    Cheltuiala cu pensiile a crescut, în iulie, cu 24,3%. Din septembrie, însă, după majorările de pensii în urma recalculărilor, chel­tuielile cu pensiile vor creşte semnificativ, iar impactul bugetar pe anul acesta merge spre 10 mld. lei. Ieri, premierul Marcel Ciolacu a reiterat de asemenea că pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, impactul anticipat fiind de 800 mil. lei până la final de an.

  • Guvernul se bucură că are încă loc să se împrumute, dar nu se îngrijeşte de cine-i va plăti datoria

    ♦ Guvernul a făcut, în doar în primele cinci luni din 2024, o datorie nouă de 79 de miliarde de lei (15,7 mld. euro), ducând datoria publică la 52,6% din PIB. Nimeni din guvern nu se gândeşte să mai tempereze această creştere, măcar anticipând că cineva va trebui să o plătească.

    De câte ori vine vorba despre datorie, guvernele de la Bucureşti s-au uitat la alţii: că ei de ce au datorii de 80-90% din PIB, iar noi suntem traşi de urechi pentru o datorie de 40% din PIB? Că este loc de îndatorare şi că nu moare nimeni dacă vom ajunge cu datoria la 60% din PIB că doar UE ne dă voie să avem o datorie de 60% din PIB. Că nu ne dă voie să avem un deficit bugetar de peste 3% din PIB (sursa datoriei este deficitul) a fost o problemă discutată aşa, mai pe la colţuri. Iată însă că deficitele uriaşe postpandemie (9,3% din PIB în 2020, 7,2% din PIB în 2021, 6,3% din PIB în 2022, 6,6% din PIB în 2023 şi între 7 şi 8% din PIB în acest an) a săltat datoria publică de la 35% din PIB în 2019 la 52,6% din PIB în primele cinci luni din 2024, o fandare de peste 17 puncte din PIB, în nici cinci ani de zile.

    Creşterea datoriei nominale este însă vizibilă la Ministerul de Finanţe, în rapoartele privind execuţia bugetară. Dacă în 2019, când datoria era de 35% din PIB, bugetul consolidat plătea dobânzi la datorie de 12 mld. lei (1,2% din PIB),  anul trecut a plătit dobânzi de  30,6 mld. lei (1,9% din PIB). Anul acesta a plătit, la şase luni, dobânzi de 17,6 mld. lei (1% din PIB-ul estimat) şi va plătit, probabil, undeva la 35 mld. lei (7 mld. euro), echivalentul a cel puţin 2% din PIB, până la final de an. Şi, pe măsură ce datoria va creşte, povara rostogolirii ei (căci de rambursat nici nu poate fi vorba) se va simţi puternic în buget. Pentru că una este să plăteşti dobânzi pentru datorie de 1,2% din PIB şi alta e să plăteşti 4% ceea ce, privind nivelul de colectare la buget, ar însemna peste 10% din veniturile bugetare.

    Răul principal vine din faptul că nimeni nu ştie sau nu are curajul să oprească avansul deficitului bugetar. Iar pieţele care finanţează acest deficit se uită la ce se întâmplă aici pentru că, până la urmă, este vorba de bani şi, când este vorba de bani, cuţitele sunt scoase din carâmb şi puse pe masă. BNR avertizează, în ultimul raport asupra inflaţiei, că România plăteşte deja randamente peste cele plătite în regiune şi, dacă gluma se îngroaşă, va plăti şi mai mult.

    Datele Finanţelor arată că, la titlurile emise în acest an pe piaţa externă (şase la număr până acum), cuponul a fost între 5,87% şi 6,37% pentru obligaţiunile în dolari şi 5,25% şi 5,62% pentru cele în euro. Dar anul trecut şi în 2022 Finanţele au vândut obligaţiuni şi cu randamente de  6,62% în euro (în 2022) şi 7,62% în dolari (anul trecut). Dacă situaţia finanţelor ţării se înrăutăţeşte, investitorii vor cere randamente din ce în ce mai mari, iar statul român nu are ce face pentru că nu poate pune stop cheltuielilor, dintr-odată, şi are nevoie de banii altora pentru a-şi finanţa deficitul.

    Comentând promisiunea gu­vernului de a nu majora taxele pentru a reduce deficitul, Dan Bucşa, economist-şef pentru Europa Centrală şi de Est al UniCredit Bank AG, Londra, a spus recent: „Dacă rămânem cu nişte deficite gigantice, pieţele vor începe să ne penalizeze. Pentru că trebuie să ne împrumutăm; cineva trebuie să ne dea banii ca să facem deficit. Lumea se uită să vadă ce venituri ai, în afară de Irlanda încasăm cam cel mai puţin din UE. Acum ne împrumutăm mai scump chiar şi decât Serbia, avem cel mai mare cost de împrumut din UE.“

    „Dacă va creşte costul de împrumut al statului, va creşte şi costul dvs de împrumut. Nu doar statul va fi perceput ca riscant, ci şi populaţia şi firmele. Ar putea să fie mai urât, să încerce să îşi scoată banii. Dar acestea sunt alternativele: fie ne cresc impozitele, fie vom plăti mai mult pe împrumuturi“.