BusinessMagazin

Blog

  • Starbucks deschide o cafenea pe strada unde locuiesc cei mai bogaţi români

    Lanţul de cafenele Starbucks se extinde într-o nouă locaţie în zona Pipera. Cafeneaua, denumită „Starbucks Reserve Strip Mall” va fi inaugurată joi, 12 februarie şi va fi a 13-a din lanţul Starbucks de pe piaţa autohtonă.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, noua cafenea se află pe strada Erou Iancu Nicolae, la numărul 67, în oraşul Voluntari.

    Cafeneaua se poziţionează a fi una premium, fiind a patra din Europa care comercializează gama în ediţie limitată Reserve, cât şi a patra din Europa care foloseşte un filtru Clover, care utilizează o tehnologie nouă de realizare a cafelei, denumită Vacuum-Press.

    Prima cafenea Starbucks a fost înfiinţată în 1971, în Piaţa Pike din Seattle, iar în momentul de faţă totalizează peste 20.000 de cafenele la nivel global. Starbucks a intrat pe piaţa din România în anul 2007, odată cu deschiderea primei cafenele în Plaza România. În momentul de faţă există doisprezece locaţii – opt în Bucureşti şi patru locaţii în Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Iaşi.

    Potrivit ZF, planurile ameri­canilor sunt ca în următorii cinci ani să ajungă la 35 de cafenele în România. Lanţul american de cafenele a obţinut în 2013 o cifră de afaceri de 7 milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu 20% faţă de anul precedent şi cu 66% peste nivelul din 2010, primul an de criză pentru care există date financiare. Mai bine de jumătate din afacerile companiei în România vin din vânzările de cafea.

    În zona Erou Iancu Nicolae din Pipera locuiesc ambasadori, expaţi care conduc multinaţionalele cu sediul în zona de nord a Bucureştiului şi oameni de afaceri români, fiind una dintre străzile cu cele mai ridicate preţuri ale locuinţelor de la periferia Capitalei.

  • Cum va fi VREMEA în următoarele două săptămâni. Prognoza meteo pentru fiecare regiune a ţării

    Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

    BANAT

    Pornind de la temperaturi maxime medii apropiate de 0 grade, procesul de încălzire a vremii va culmina pe 16 februarie, când valorile termice diurne vor atinge medii de 7…8 grade, uşor mai ridicate decât normele regionale în această perioadă din an. La rândul ei, media temperaturilor minime va creşte de la -6…-5 grade în primele două nopţi spre -2 grade la începutul celei de-a doua săptămâni. Între 17 şi 22 februarie, media maximelor termice va oscila uşor în jurul valorii de 8 grade, iar aceea a minimelor se va menţine foarte aproape de -2 grade, conturându-se astfel un regim termic apropiat de cel normal pentru a doua parte a lunii februarie.

    Exceptând primele două zile, când izolat va ninge slab, precipitaţiile vor lipsi în prima săptămână. În intervalul 17 – 22 februarie va fi posibilă reapariţia precipitaţiilor slabe, de data aceasta predominant sub formă de ploaie.

    CRIŞANA

    În prima zi, media temperaturilor maxime va fi de -1 grad, apoi va fi în creştere până în 16 februarie, spre 6 grade, adică peste normalul acestei perioade din an. Ulterior, această medie se va situa între 5 şi 7 grade. Media temperaturilor minime va creşte, de asemenea, de la -7 grade în primele două nopţi spre -2 grade la sfârşitul primei săptămâni, iar între 17 şi 22 februarie vor fi doar mici oscilaţii în jurul acestei ultime valori, ceea ce atestă, pentru a doua parte a intervalului de prognoză, un regim termic foarte apropiat de cel normal.

    În primele 24-36 de ore se mai pot semnala ninsori slabe, dar, ulterior, numai în intervalul 17 – 22 februarie va creşte probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor, mai ales sub formă de ploaie.

    TRANSILVANIA

    Pe parcursul primei săptămâni, valorile termice diurne vor creşte de la o medie de -3 grade, pe 9 februarie, până la 3 grade, pe 16 februarie, dar temperaturile minime vor fi permanent mai scăzute decât în mod obişnuit şi cu precădere în intervalul 9 – 13 februarie, când în acestă regiune va fi ger pe timpul nopţilor şi al dimineţilor. Între 17 şi 22 februarie, vremea va fi apropiată de normalul termic specific acestei perioade, respectiv se estimează că media maximelor termice va fi cuprinsă între 2 şi 4 grade, iar aceea a minimelor va fi de -5…-4 grade.

    În primele zile ale săptămânii 9-16 februarie, pe arii restrânse vor fi ninsori slabe, iar pe parcursul celei de-a doua săptămâni creşte probabilitatea apariţiei precipitaţillor slabe, mixte, favorizând izolat formarea poleiului.

    MARAMUREŞ

    În primele două zile, când media temperaturilor maxime va fi de -2…0 grade, iar aceea a minimelor se va situa în jurul valorii de – 7 grade, vremea va fi rece, local geroasă noaptea şi dimineaţa. După data de 11 februarie sunt estimate numai medii pozitive ale valorilor maxime, 2 la 4 grade, posibil 5 grade pe 17 februarie, dar nopţile vor fi reci până la sfârşitul intervalului de prognoză, întrucât media temperaturilor minime se va încadra permanent în ecartul -5…-3 grade. În aceste condiţii, regimul termic al acestei regiuni caracteristic celor două săptămâni poate fi apreciat drept uşor mai rece decât cel obişnuit pentru a doua şi începutul celei de-a treia decade a lunii februarie.

    Pe arii restrânse va ninge slab în 9 şi 10 februarie, iar după data de 14 februarie şi până pe 22 februarie vor fi posibile, zilnic, precipitaţii slabe, mixte şi izolat vor fi condiţii de polei.

    MOLDOVA

    În timpul primei săptămâni, deşi temperaturile maxime vor creşte treptat, de la o medie în jurul a -1 grad, pe 9 şi 10 februarie, până la 6 grade, pe 16 februarie, temperaturile minime se vor menţine scăzute, ceea ce se va resimţi îndeosebi în intervalul 9 – 12 februarie, când în această regiune, local, va fi ger pe timpul nopţilor şi al dimineţilor. Între 17 şi 22 februarie, vremea se va apropia de cea normală pentru această perioadă din an, respectiv media maximelor termice va fi de 4…5 grade, iar aceea a minimelor va oscila între -4 şi -2 grade.

    În primele zile ale săptămânii 9-16 februarie, pe arii restrânse vor fi ninsori slabe, iar între 17 şi 22 februarie creşte probabilitatea apariţiei precipitaţillor slabe, mixte, care pot favoriza, izolat, depunerile de polei.

    DOBROGEA

    După o uşoară scădere a temperaturilor maxime spre o medie de 0 grade, între 12 şi 16 februarie procesul de încălzire a vremii se va traduce prin creşterea acestei medii spre valori de 5…6 grade, foarte apropiate de climatologia regiunii în această perioadă din an, valori care se vor menţine până în 22 februarie. La rândul ei, media temperaturilor minime va fi mai scăzută în primele nopţi, când local va fi ger în Dobrogea continentală, dar apoi va creşte de la -5…-4 grade pe 12 februarie spre 0 grade la mijlocul celei de-a doua săptămâni, urmând ca ulterior să scadă doar cu un grad. Într-o asemenea situaţie se poate aprecia că, treptat, regimul termic va deveni cel normal pentru a doua parte a lunii februarie.

    Aproape sigur precipitaţiile vor lipsi pe parcursul primei săptămâni, dar vor fi posibile între 17 şi 22 februarie, când va ploua slab în unele zile, pe arii restrânse.

    MUNTENIA

    Vremea va fi mult mai rece decât normal în primele trei zile, când media temperaturilor maxime va fi în jurul a 0 grade, iar aceea a temperaturilor minime va coborî până la -10…-11 grade, deci vor fi nopţi şi dimineţi geroase în cea mai mare parte a regiunii. Începând din 12 februarie şi până pe 17 februarie, regimul termic se va apropia de cel normal pentru această perioadă. Astfel temperaturile maxime, în medie, vor creşte de la 2 la 6…7 grade, iar media temperaturilor minime va ajunge la -3 grade. Cum între 18 şi 22 februarie se estimează doar mici oscilaţii ale temperaturii aerului în jurul acestor ultime medii diurne şi nocturne, regimul termic va evolua, în general, în limite normale.

    La începutul intervalului, izolat, se pot semnala ninsori slabe, dar, ulterior, probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor, mai ales ploi, va fi mai ridicată doar în perioada 17 – 22 februarie.

    OLTENIA

    Până pe 12 februarie, vremea va fi mult mai rece decât în mod obişnuit, cu o medie a temperaturilor maxime în jurul a 0 grade şi a temperaturilor minime în jur de -12 grade, ceea ce semnifică nopţi şi dimineţi geroase în cea mai mare parte a regiunii. Între 13 şi 17 februarie, regimul termic se va apropia treptat de cel normal pentru această perioadă. Astfel temperaturile maxime, în medie, vor creşte de la 3 la 6…7 grade, iar media temperaturilor minime va urca de la -8 la -3 grade. Pentru intervalul 18 – 22 februarie se estimează menţinerea, cu mici oscilaţii, ale acestor ultime medii diurne şi nocturne, astfel că regimul termic va evolua, în general, în limite normale.

    Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor, mai ales sub formă de ploaie, va fi mai ridicată în perioada 17 – 22 februarie, iar pe 9 februarie, izolat, se pot semnala ninsori slabe.

    LA MUNTE

    Până pe 13 februarie, media temperaturilor maxime va creşte de la -10 la 2 grade, dar temperaturile minime vor fi mult mai scăzute decât în mod obişnuit, cu o medie între -15 şi -8 grade, ceea ce semnifică nopţi şi dimineţi geroase în toată regiunea. Începând cu data de 14 februarie, regimul termic va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă. Astfel, temperaturile maxime, în medie, se vor situa între -1 şi 2 grade, iar media temperaturilor minime va fi încadrată între -7 şi -4 grade.

    Local vor fi ninsori în general slabe în primele două zile şi din nou, temporar, în cursul celei de-a doua săptămâni.

     

  • ASF şi asociaţia actuarilor vor efectua o analiză a daunalităţii pe segmentul RCA în ultimii ani

    “Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Asociaţia Română de Actuariat au semnat, vineri, un protocol care reglementează colaborarea între cele două entităţi în ceea ce priveşte schimbul de informaţii în scopul dezvoltării domeniilor de interes comun. Acest acord vizează aspecte precum elaborarea legislaţiei aplicabilă actuarilor, asigurarea pregătirii şi perfecţionării profesionale specifice, fundamentarea cercetărilor de piaţă în vederea unei corecte informări a consumatorilor de servicii de asigurări”, se arată într-un comunicat al ASF.

    Un prim proiect care va fi realizat de reprezentanţii ASF şi specialiştii în calcule statistice privind asigurările urmăreşte efectuarea unei analize a daunalităţii înregistrate pe segmentul asigurărilor de RCA, cercetarea urmând să utilizeze date consolidate la nivelul întregii pieţe de asigurări pe o perioadă de 3 ani.

    În perioada următoare experţii din cele două organizaţii vor definitiva metodologia şi parametrii specifici cercetării de piaţă referitoare la daunalitatea înregistrată la nivelul pieţei RCA, urmând ca rezultatele acesteia să fie făcute publice până la sfârşitul primului semestru al acestui an.

    Potrivit datelor ASF, valoarea despăgubirilor achitate în 2013 pe segmentul RCA au atins 1,93 miliarde de lei, cu 3,37% mai mult faţă 2012, când au cumulat 1,86 miliarde de lei.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost înfiinţată în aprilie 2013, prin preluarea şi reorganizarea atribuţiilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

    Asociaţia Română de Actuariat a fost înfiinţată în anul 2000 şi are ca obiective recunoaşterea, susţinerea şi promovarea profesiei de actuar în România.

  • Iohannis: Un Parlament slab este o verigă slabă în construcţia democratică, îmi doresc unul puternic

    ”Astăzi mă voi adresa Camerelor reunite pentru a marca începutul primei sesiuni parlamentare din acest an. Parteneriatul Preşedintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituţie fundamentală a democraţiei”, a scris Klaus Iohannis pe Facebook.

    Preşedintele a menţionat şi aşteptările sale în privinţa legislativului: ”Îmi doresc un Parlament puternic, pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcţia democratică. Un Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetăţenii de politică şi să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului”, a afirmat Iohannis.

    De altfel, acest mesaj a fost transmis de şeful statului şi săptămâna trecută, în cadrul întâlnirii cu preşedinţii celor două Camere, Valeriu Zgonea şi Călin Popescu Tăriceanu, când a vorbit despre ”nevoia recredibilizării Parlamentului în viaţa politică şi în conştiinţa cetăţenilor”.

    Klaus Iohannis a anunţat, atunci, că va avea întâlniri periodice cu şefii legislativului.

    Şeful statului a discutat cu preşedinţii celor două Camere despre condiţiile de exercitare a votului în străinătate, eventualitatea schimbării legii partidelor politice, finanţarea transparentă a partidelor politice şi a campaniilor electorale, modificarea legislaţiei electorale.

    ”Aceste teme vor fi detaliate pe parcursul noii sesiuni parlamentare şi în cadrul întâlnirilor periodice dintre Preşedinte şi şefii celor două Camere ale Parlamentului”, preciza Administraţia Prezidenţială, după întâlnirea lui Iohannis cu Valeriu Zgonea şi Călin Popescu Tăriceanu.

    Ulterior acestor discuţii, preşedintele Klaus Iohannis a transmis o scrisoare deschisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, în care le propunea să susţină un mesaj, în şedinţă reunită a plenului celor două Camere, pe 9 februarie, la ora 16.00.

  • Ponta: Vom propune pentru CCR o persoană care nu este parlamentar

    “Imediat ce se declanşează procedura, cu siguranţă vom propune o persoană, nu un om politic, adică nu un parlamentar. Vom porpune o persoană care sper să întrunească votul întregului Senat şi să avem şi la Curte componenţa completă”, a spus Ponta.

    Întrebat dacă persoana propusă va fi din afara PSD, Ponta a răspuns: “Am spus că nu va fi un membru al Parlamentului”.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă şi-a prezentat demisia din funcţie, în 4 februarie, în Plenul CC, invocând presiunile exercitate asupra instituţiei în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale, după ce DNA a început urmărirea penală în cazul său, pentru fapte de corupţie.

    Plenul Curţii Constituţionale a luat act de demisia lui Toni Greblă, iar preşedintele CC a constatat încetarea mandatului acestuia.

  • Românii au cumpărat anul trecut produse pentru animalele de companie de 177 milioane euro

    Suma medie cheltuită de un român pentru un animal de companie este de 111,2 lei (25 euro), în creştere cu 8,6% faţă de anul anterior, iar pentru acest an este prognozată o sumă de 120,8 lei.

    Defalcat, din valoarea pieţei 753,4 milioane lei reprezintă mâncarea animalelor de companiei, din care 516,7 milioane lei pentru câini, 233 milioane lei pentru pisici şi 3,7 milioane lei pentru alte animale de companie, iar 29,2 milioane lei reprezintă servicii de sănătate, accesorii şi alte produse.

    “Piaţa de produse de îngrijire pentru animalele de companie a înregistrat o creştere mai puternică în valoare în 2014, clienţii fiind mai dispuşi la achiziţii şi mai înclinaţi spre îmbunătăţirea bunăstării animalelor lor de companie. Deşi s-au mai înregistrat reduceri ale bugetelor alocate acestor cumpărături, dezvoltarea mărcilor private a motivat consumatorii să investească în produse de îngrijire pentru animalele lor de companie. Prin urmare, pe lângă cei care caută promoţii şi reduceri, s-au putut observa clienţi mult mai bine informaţi. Retailerii au atras proprietarii de animale de companie cu o gamă diversificată de produse, inclusiv pentru cei cu bugete limitate”, se arată în studiul firmei de cercetare Euromonitor, care estimează o creştere similară, de 4,9%, pentru 2015.

    Potrivit sursei citate, mărcile proprii dezvoltate de retaileri au avut o contribuţie consistentă la creşterea din perioada analizată, fiind stimulate în principal de cererea de consum pentru produsele economice. Astfel, mărcile proprii ocupă locul cinci în topul celor mai vândute produse, cu o cotă de piaţă de 4,6%, fiind devansate de două produse ale Nestle (Purina Friskies şi Purina Darling) şi de două produse ale Mars Inc (Chappi şi Pedigree). Următoarele branduri în top sunt Skipper (Nordic Petfood AB), Happy Dog (Interquell GmbH), Bewi Dog (Bewital petfood GmbH & Co KG), Whiskas (Mars Inc) şi Kitekat (Mars Inc).

    “Diferenţa dintre mărcile private şi produsele ieftine/accesibile a devenit mai solidă, un număr tot mai mare de consumatori optând pentru aceste tipuri de produse, ceea ce a condus la o creştere consistentă în ceea ce priveşte volumul şi valoarea vânzărilor. Retailerii au realizat potenţialul ridicat de dezvoltare şi au investit în diversificarea produselor, ceea ce a însemnat o gamă mai mare de produse la preţuri mai mici, dar cu o calitate comparabilă cu produsele cu preţuri medii”, notează Euromonitor.

    De altfel, firma de cercetare arată că hipermarketurile au câştigat cotă de piaţă în detrimentul retailerilor specilizaţi, gen Animax şi ZooMania.

    “Hipermarketurile au reprezentat o pondere mare valoare de îngrijire pentru animalele de companie, în principal datorită dezvoltării de mărci proprii, dar şi a portofoliului de produse importate de la companii care căutau să fie prezente cu produsele în România. În consecinţă, cota de piaţă în valoare a magazinelor specializate pentru animalele de companie a scăzut în perioada analizată”, menţionează Euromonitor.

    Potrivit raportului, petshop-urile deţin o cotă de 51,6% din piaţa de produse pentru animalele de companie, retailerii 42,4% (hipermarketuri -31,5%, supermarketuri – 7,4%, discounteri – 2,5%, magazine tradiţionale – 1%), comerţul online – 3,8% şi clinicile veterinare – 2,2%.

    Euromonitor estimează că gama tot mai mare de mărci private a reţelelor de retail este aşteptată să-şi încetinească creşterea, deoarece pe piaţă va fi un număr tot mai mare de produse pentru care nu se mai poate face o distincţie clară înafară de preţ.

    Principalii jucători pe piaţa produselor pentru animalele de companie sunt, în ordine: Nestlé SA, care deţine peste 30% din această piaţă, Mars Inc, Nordic Petfood AB care deţine o fabrică de mâncare pentru animalele de companie în Buftea, retailerii care au mărci proprii, Interquell GmbH, Bewital petfood GmbH & Co KG, Colgate-Palmolive Co, Procter & Gamble Co, The Ferplast SpA şi Profipet Com.

    În Româ­nia sunt peste 11 milioane de ani­male de companie.

  • Un copil de 9 ani câştigă anual un milion de dolari de acasă. Părinţii lui au renunţat să mai muncească

    Evan este un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru Youtube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual.

    EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute, relatează Business Insider.

    În multe dintre videoclipurile sale, Evan o are alături pe sora sa, Jillian. Tatăl său, Jared, este cel care filmează şi apoi editează clipurile care urmează să fie postate online.

    Tatăl lui Evan, Jared, a declarat că a angajat o echipă care să se ocupe de vânzarea anunţurilor publicitare şi negocierea cu nume importante din industria jucăriilor. În scopuri de marketing, s-a decis ca Evan să folosească trei conturi de Youtube: EvanTubeHD, EvanTubeRaw şi EvanTubeGaming. Cei de la Newsweek au scris că tânărul câştigă peste 1,3 milioane de dolari pe an prin vânzărea reclamelor pe canalul de Youtube.

    Evan nu este primul tânăr care a găsit celebritatea pe internet. Michelle Phan este una dintre cele mai cunoscute figuri de pe Youtube, alături de Pewdiepie, Bethany Mota sau Nash Grier. Ea publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe, ajungând la peste un miliard de vizualizări. În scurt timp, tânăra a ajuns la peste cinci milioane de abonaţi, atrăgând atenţia presei din Statele Unite. Phan a apărut în numeroase reviste, precum Seventeen, The Sun Sentinel, NYLON sau Forbes.

    Prin plasarea de produse, ea a reuşit să câştige sume impresionante, având o avere estimată la peste 4 milioane de dolari. Ea a semnat deasemenea un contract de promovare a anumitor produse Lancome.

  • Demisii la National Bank of Greece, care deţine în România Banca Românească

    Anunţul a fost făcut de directorul general al băncii, Alexandros Tourkolias.

    “Atât eu, cât şi preşedintele George Zannias avem în plan începerea procedurii de demisie în următoarele câteva zile”, a afirmat Tourkolias.

    Cel mai mare acţionar al băncii este statul elen, prin Fondul pentru stabilitate financiară, cu o participaţie de 57,2%.

    Cei doi urmează să fie înlocuiţi de fostul ministru grec al Muncii Louka Katseli şi de George Michelis, care a lucrat până în preznt pentru Eurobank şi Emporiki Bank, conform publicaţiei Kathimerini.

    Săptămâna trecută, preşedintele şi directorul general de la Eurobank, o altă bancă mare din Grecia, au demisionat şi au fost imediat înlocuiţi cu alţi membri din conducerea băncii.

    Atunci, decizia de a demisiona a celor doi a venit după ce vicepremierul grec Yannis Dragasakis s-a întâlnit cu acţionarii Eurobank, pentru a discuta despre viitorul băncii. Totuşi, Dragasakis a afirmat că schimbarea de la nivelul conducerii băncii nu a fost determinată de o hotărâre a noului guvern de la Atena.

    Grupul National Bank of Greece deţine în România Banca Românească, societatea de asigurare-reasigurare Garanta, societatea de servicii de investiţii financiare NBG Securities România şi NBG Leasing.

  • Demisii la National Bank of Greece, care deţine în România Banca Românească

    Anunţul a fost făcut de directorul general al băncii, Alexandros Tourkolias.

    “Atât eu, cât şi preşedintele George Zannias avem în plan începerea procedurii de demisie în următoarele câteva zile”, a afirmat Tourkolias.

    Cel mai mare acţionar al băncii este statul elen, prin Fondul pentru stabilitate financiară, cu o participaţie de 57,2%.

    Cei doi urmează să fie înlocuiţi de fostul ministru grec al Muncii Louka Katseli şi de George Michelis, care a lucrat până în preznt pentru Eurobank şi Emporiki Bank, conform publicaţiei Kathimerini.

    Săptămâna trecută, preşedintele şi directorul general de la Eurobank, o altă bancă mare din Grecia, au demisionat şi au fost imediat înlocuiţi cu alţi membri din conducerea băncii.

    Atunci, decizia de a demisiona a celor doi a venit după ce vicepremierul grec Yannis Dragasakis s-a întâlnit cu acţionarii Eurobank, pentru a discuta despre viitorul băncii. Totuşi, Dragasakis a afirmat că schimbarea de la nivelul conducerii băncii nu a fost determinată de o hotărâre a noului guvern de la Atena.

    Grupul National Bank of Greece deţine în România Banca Românească, societatea de asigurare-reasigurare Garanta, societatea de servicii de investiţii financiare NBG Securities România şi NBG Leasing.

  • REPORTAJ: Cauţiune de 21.000 de lei pentru o familie cu credit în franci căreia banca îi vinde casa

    În anul 2008, Mariana Gabriela Naghi şi soţul său au contractat de la o bancă un credit de 55.700 de franci elveţieni, la acel moment francul având un curs de 2 lei. Împrumutul a fost făcut pe o perioadă de 16 ani, iar cu banii de la bancă şi cu cei primiţi în urma vânzării unei garsoniere cei doi soţi şi-au cumpărat un apartament cu două camere în cartierul Micro 14 din Buzău, pentru a-i putea oferi condiţii mai bune copilului lor, care atunci avea doi ani.

    Problemele au început să apară la sfârşitul anului 2013, când cei doi soţi au rămas, pe rând, fără serviciu. Cum cursul francului explodase deja, iar moneda se dublase faţă de valoarea la care fusese contractat împrumutul, oamenii au ajuns să nu mai poată plăti ratele la bancă.

    ”Am lucrat amândoi la un magazin. Întâi a rămas fără serviciu soţul meu. Oricum nu ne plăteau la timp, ne dădeau câte 50 de lei cine ştie când. Apoi am rămas şi eu fără serviciu. Între timp, rata crescuse de nu o mai puteam suporta. Iniţial, rata fusese 500 de lei, acum nici nu vreau să mă gândesc la cât a ajuns. Când am văzut că nu mai putem plăti, ne-am dus la bancă să negociem, poate găsim o soluţie, pentru că noi suntem de bună-credinţă şi vrem să ne achităm de obligaţii. Ne-au zis că poate găsim să vindem ceva al părinţilor de la ţară, o căruţă, vaci, cai, mi-au cerut să vând haina de pe tatăl meu”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Mariana Gabriela Naghi.

    Femeia susţine că de la sfârşitul anului 2013 nu a mai putut achita integral o rată, însă o perioadă a mai dus bani la bancă, pentru ca ulterior să primească vestea că a fost pusă poprire pe o treime din venitul soţului, care între timp a reuşit să se angajze pe un salariu de 800 de lei. Ulterior, cei doi au primit şi înştiinţarea de executare silită, care a fost trimisă şi către asociaţia de proprietari din blocul în care locuiesc, iar apartamentul lor a fost scos la licitaţie.

    ”De o lună, singura noastră locuinţă este scoasă la licitaţie. Este o teroare. Nu avem unde să ne mutăm. Nu putem să dormim noaptea, nu ştim încotro să o apucăm. Ne vom lua un cort şi ne vom muta în Parcul Crâng. Copilul are nouă ani (…) E dezamăgit, e trist, nu vrea să plece de aici pentru că aici are şcoala, are prieteni. L-am mai pregătit, dar e greu. Din păcate, asta e realitatea: aşteptăm să vină cineva să bată la uşă şi să ne spună «ieşiţi afară din casă»”, spune Mariana Naghi, care între timp şi-a angajat un avocat pentru a-i reprezenta în lupta cu banca.

    Pentru a opri temporar procedura de executare silită, soţii Naghi şi avocatul acestora au depus o cerere în instanţă, însă judecătorul a stabilit o cauţiune de peste 21.000 de lei, bani pe care oamenii nu îi au.

    ”Dacă aş fi avut banii ăştia mă duceam să-mi plătesc ratele restante, în niciun caz nu am vrut să se ajungă aici. De unde să scot eu atâţia bani ca să oprim scoaterea la vânzare a casei? Mă aştept la orice, la orice rău, pentru că bine nu poate să fie. Nu am făcut încă bagajele, că am înnebuni să mai stăm şi cu bagajele strânse în casă”, mai spune femeia, arătând că salariul soţului, singurul care lucrează şi care are poprire pe venit, nu acoperă nici jumătate dintr-o rată pe care o are de plătit la bancă.

    La rândul său, Elena Pavel, avocata familiei Naghi, susţine că este de neînţeles atitudinea unui judecător care cere o cauţiune de peste 20.000 de lei unei familii cu un venit total de 800 de lei, aflată în imposibilitatea de a-şi achita ratele lunare.

    ”Mă şochează modul de abordare din partea judecătorului. Când o persoană care a contractat cu o bancă ajunge în situaţia de a nu mai putea plăti, ajung să curgă comisioane, creditul este declarat scadent, iar banca se adresează unui executor judecătoresc pentru a-şi putea recupera creanţa şi începe procedura de executare silită. Practic, se ajunge în stadiul în care se procedează la evaluarea debitorului, a consumatorului. Consumatorul, conform procedurii, are la îndemână o singură soluţie – contestaţia la executare. Blochează temporar, într-un fel sau altul, vânzarea la licitaţie a imobilului deţinut. Dar, pentru a bloca această procedură, debitorul este nevoit să plătească o cauţiune care este de 10 % din întregul debit declarat scadent. În cazul familiei Naghi este vorba despre o cauţiune de peste 21.000 de lei, o sumă exagerat de mare, în condiţiile în care prin cerere i-am indicat judecătorului că este vorba despre o familie formată din trei membri şi în care doar soţul lucrează, având venit minim pe economie. Aceşti oameni nu au nicio altă locuinţă în afara celei pentru care a fost luat creditul”, spune Elena Pavel.

    Potrivit acesteia, deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene spun că în condiţiile în care consumatorul dovedeşte că imobilul din care urmează să fie evacuat este singurul, fiind domiciliul familial, instanţa este obligată să suspende chiar din oficiu această contestaţie la executare, practic să suspende evacuarea cu titlu provizoriu, ceea ce în cazul de faţă nu s-a întâmplat.

    ”Instanţa a respins cererea de suspendare, motivul fiind determinat de neplata acestei cauţiuni. Deocamdată aceşti oameni sunt în aşteptare, în teroare, în timp ce executorul continuă procedura de vânzare la licitaţie a apartamentului”, a declarat avocata.

    Ea susţine că în acest caz, la fel ca şi în alte cazuri ale clienţilor pe care îi are, băncile nu vor să negocieze cu oamenii ajunşi în imposibilitatea de plată după explozia cursului franc-leu.

    ”I-am sfătuit pe clienţii mei să se ducă la bancă să negocieze cu banca, am formulat pentru fiecare din ei o cerere prin care am solicitat băncii să îngheţe cursul franc elveţian-leu la valoarea la care s-a făcut creditul, la care banca să adauge o marjă de 10-15 la sută. De fiecare dată răspunsurile verbale au fost «nici să nu vă gândiţi, nu suntem de acord cu această negociere». Băncile nu avansează propuneri. Dacă ei avansează o negociere, e bătaie de joc, e o reducere infimă, care ajunge să pice până la urmă tot în cârca clientului. Băncile nu vor să negocieze, oamenii nu ajung să poată discuta cu băncile”, afirmă avocata.

    Ea crede că la această situaţie dramatică s-a ajuns după ce persoanele care au mers la bănci să se împrumute acum câţiva ani au fost sfătuite să ia împrumuturi în franci elveţieni, spunându-li-se că este o monedă stabilă, iar dobânda este mică.

    ”Cred că marii acţionari ai băncilor au ştiut ce se va întâmpla cu francul elveţian. Criza era la început în America, nu cred că acţionarii acestor bănci, ştiind politica bancară din fiecare ţară, nu bănuiau ce se va întâmpla. Şi de ce oamenii au primit lei când s-au împrumutat în franci? Pentru că banii au fost, chipurile, schimbaţi, banca le-a mai luat alte comisioane. S-a mers pe o fraudă, a fost o înşelăciune”, adaugă avocata din Buzău.

    Peste 75.000 de persoane au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Părţile implicate în “criza francului” au poziţii diferite privind soluţiile la problemele clienţilor cu astfel de credite accentuate după aprecierea puternică a francului de la mijlocul lunii ianuarie.

    Clienţii doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului susţine, de asemenea, găsirea unei soluţii pe cale administrativă, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor, după ce a ajuns la concluzia că nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.

    Pe de altă parte, băncile şi BNR invocă neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge chiar în situaţia falimentului.

    Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate, fără a ajunge deocamdată la o concluzie. O poziţie a acestora s-ar putea contura în zilele următoare, după ce luni vor avea loc întâlniri cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, iar marţi cu conducerea BNR.