BusinessMagazin

Blog

  • Afaceri de 3,3 milioane de euro pentru Zitec anul trecut, în creştere cu 50%. Compania vrea sa angajeze 50 de programatori

    “(…) Printre clienţii locali noi atraşi în 2014 se numără PayU, Flanco şi Groupama. De asemenea, clienţii locali existenţi şi-au mărit anul trecut echipele dedicate proiectelor proprii. Din străinătate, majoritatea veniturilor externe au provenit din SUA şi Marea Britanie”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi Co-fondator Zitec.

    Potrivit lui Lăpuşan, creşterea înregistrată în 2014 s-a datorat şi cererii tot mai mari de specialişti în domeniul soluţiilor personalizate, atât prin extinderea echipelor dedicate clienţilor existenţi cât şi prin atragerea de noi clienţi.

    În 2014, Zitec a investit atât în dezvoltarea companiei, cât şi în startup-uri şi proiecte proprii. Astfel, în toamna anului trecut, compania a investit aproximativ 50.000 de euro în extinderea sediului la peste 1.700 mp, prin amenajarea a încă un etaj din clădirea Phoenix Tower din Bucureşti. Zitec a investit şi în startup-urile în care este implicată, în special în Editura HAC!BD, şi a selectat încă două startup-uri, unul din Marea Britanie şi altul din Olanda, iar în primul trimestru din 2015 va contribui la construirea primei versiuni a produselor acestora.

    „Investiţiile în startup-uri şi în proiecte proprii au depăşit 150.000 EUR în 2014, iar pentru 2015 prevedem o sumă similară”, a mai spus Alexandru Lăpuşan. Un alt proiect important desfăşurat şi finalizat de Zitec în 2014 a fost cel de înfiinţare a unui departament specializat în embedded software şi hardware, derulând deja un proiect în domeniul SmartHomes, dar şi implementarea pentru Flanco a primului eveniment online Black Friday din România realizat pe o platformă de cloud computing, Microsoft Azure. Tot la capitolul noi tehnologii, anul trecut Zitec a demarat un proiect complex bazat pe platforma Adobe Experience Manager.

    Echipa Zitec număra la sfârşitul anului trecut peste 110 specialişti, iar în 2015 compania plănuieşte să recruteze încă 50 de colegi noi.

     

  • Marea Britanie a închis temporar ambasada din Yemen din cauza situaţiei securităţii

    Personalul diplomatic şi sediul misiunii se află într-o situaţie de “risc sporit”, iar britanicii care se află în continuare în Yemen sunt îndemnaţi să părăsească imediat ţara.

    Statele Unite şi-au închis, de asemenea, misiunea diplomatică în Yemen şi şi-au evacuat personalul diplomatic.

    Aceste măsuri au fost luate în contextul în care rebelii şiiţi houti au preluat controlul unor părţi importante din teritoriul ţării, iar negocierile în vederea soluţionării crizei au eşuat.

    “Situaţia în domeniul securităţii din Yemen a continuat să se deterioreze în ultima perioadă”, a declarat secretarul pentru Orientul Mijlociu Tobias Ellwood, anunţând suspendarea temporară a operaţiunilor misiunii din Sanaa. “Ambasadorul nostru şi personalul diplomatic au părăsit Yemenul în această (miercuri) dimineaţa şi revin în Marea Britanie”, a spus el.

    Criza din Yemen s-a intensificat luna trecută, după ce rebeli houti l-au luat ostatic pe un consilier prezidenţial, în încercarea de a bloca un proiect de modificare a Constituţiei. Ei au preluat, ulterior, controlul asupra palatului prezidenţial şi altor sedii guvernamentale, obligându-l pe preşedintele Abd Rabbuh Mansur Hadi să demisioneze.

    Hadi şi alţi miniştri se află de atunci sub arest la domiciliu.

    Negocieri organizate de ONU între facţiuni politice yemenite, în vederea soluţionării crizei, au eşuat săptămâna aceasta, părţile denunţând “ameninţări” din partea rebelilor.

    Departamentul de Stat american a suspendat, de asemenea, operaţiunile misiunii din această ţară şi a retras personalul diplomatic, invocând “deteriorarea situaţiei în domeniul securităţii”, potrivit unui mesaj de atenţionare adresat turiştilor.

    “Toate serviciile consulare, atât de rutină, cât şi de urgenţă, au fost suspendate până la noi ordine”, a anunţat diplomaţia americană.

  • Sectorul asigurărilor de viaţă are o pondere de doar 0,3% din PIB în România, de 15 ori sub media europeană

    Sectorul asigurărilor de viaţă din România are un nivel redus de dezvoltare, gradul de penetrare a acestora fiind mult în urma altor ţări europene, chiar şi a celor din regiune, se arată într-un studiu realizat de Consiliul Concurenţei (CC) pe această piaţă.

    Din punct de vedere al primelor brute subcrise, în România, sectorul asigurărilor de viaţă are o pondere de doar 0,3% în Produsul Intern Brut (PIB), la fel ca în Bulgaria, în timp ce media europeană este de 4,5% din PIB. Chiar dacă şi alte ţări din regiune se află în coada clasamentului european în ceea ce priveşte ponderea asigurărilor de viaţă în PIB (Ungaria, 1,4%, Slovacia 1,6%, Cehia 1,8%), diferenţele faţă de situaţia României sunt evidente. La polul opus se află Marea Britanie cu 10,3% din PIB şi Danemarca cu 7,2% din PIB.
    Din punct de vedere al primei de asigurare, o persoană din România plăteşte în medie 16 euro/an, mult sub media europeană de 1072 euro/an de persoană. În Ungaria, prima medie de asigurare se ridică la 139 euro/an de persoană, în Slovacia la 206 euro/an de persoană, iar în Cehia la 272 euro/an de persoană. Elveţia şi Danemarca înregistrează cele mai mari cote ale primelor pentru asigurările de viaţă, valoarea medie fiind de peste 3000 de euro/an de persoană, arată CC.

    “Gradul de concentrare a pieţei a crescut în ultimii ani, în timp ce numărul societăţilor de asigurări de viaţă a scăzut constant, de la 24 în anul 2009 la 19 în anul 2014 şi ar putea scădea în continuare. În acelaşi timp, liderul pieţei a depăşit pragul de 40% al cotei de piaţă, nivel de la care se prezumă, până la proba contrară, că se află în poziţie dominantă. Având în vedere că aceste modificări structurale pot avea impact asupra concurenţei pe această piaţă, Consiliul Concurenţei va monitoriza atent evoluţiile din acest sector”, informează autoritatea. 

    Mai mult, Consiliul Concurenţei a formulat o serie de recomandări ce au în vedere atât dezvoltarea sectorului asigurărilor de viaţă, cât şi promovarea intereselor consumatorilor români. Astfel, autoritatea de concurenţă recomandă elaborarea de comparatoare online de preţuri în zona asigurărilor de viaţă, acolo unde produsele de asigurare sunt, într-o oarecare măsură, standardizate, un astfel de instrument putând ajuta consumatorii în procesul de selecţie.

    În acelaşi timp, educarea financiară a clienţilor români cu privire la aceste produse complexe de asigurare poate atenua asimetria informaţională existentă între clienţi, pe de o parte, asigurători şi intermediarii de asigurări, pe de altă parte. În acest moment, există riscul real al ghidării clienţilor neinformaţi către produse de asigurare sub-optime, care nu răspund cel mai bine nevoilor particulare ale acestora.

    Băncile sunt reticente în a accepta cesionarea din partea clienţilor a asigurărilor de viaţă încheiate de aceştia cu asigurători din afara grupului economic din care fac parte. Acest aspect poate genera dificultăţi companiilor de asigurări care nu fac parte din grupuri ce includ şi o bancă comercială. Ca urmare, Consiliul Concurenţei susţine deschiderea acestui important canal de distribuţie a asigurărilor şi emiterea de norme care să faciliteze posibilitatea de a alege a consumatorului în cazul asigurărilor de viaţă asociate creditelor bancare.
    Studiul Consiliului Concurenţei a fost demarat în 2013. Motivele care au stat la baza declanşării acestui studiu ţin de faptul că, în ultimii ani, sectorul asigurărilor de viaţă a fost caracterizat, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, de fuziuni şi achiziţii, dar şi de faptul că actul de asigurare, în general, şi cel de asigurare de viaţă, în particular, au fost afectate semnificativ de declanşarea şi persistenţa crizei economice.

    Alături de asigurările generale, asigurările de viaţă reprezintă una din cele două componente de bază ale sectorului asigurărilor din România, ponderea asigurărilor de viaţă în totalul sectorului fluctuând în jurul valorii de 20%, dar reprezentând doar aproximativ 0,3% din PIB.

  • Proiectul Aegean Baltic Corridor: România şi alte trei ţări propun conectarea reţelelor de gaze din Europa Centrală şi de Est

    “Ne preocupă în mod deosebit diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, astfel să ridicăm gradul de siguranţa energetică zonală. În acest context, România, Bulgaria, Grecia şi posibil Ungaria vor forma în cadrul grupului la nivel înalt un sub-grup responsabil de construcţia Coridorului Vertical (proiectul Aegean Baltic Corridor – n.r.) care să asigure inter-conectarea în domeniul gazelor naturale a acestor state”, a declarat într-un comunicat Andrei Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

    Gerea a participat luni la Sofia, Bulgaria, la o reuniune pe tema inter-conectării regionale în domeniul gazelor naturale, la care au mai fost prezenţi şi Maros Sefcovic, vice-preşedinte al Comisiei Europene, Miguel Arias Canete, comisar pentru Energie şi Activităţi Împotriva Schimbărilor Climatice, precum şi delegaţi din ţări central şi est europene.

    Proiectul Aegean Baltic Corridor ar avea rolul de interconecta sistemele de transport al gazelor naturale din Grecia, România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, cu scopul de a creşte securitatea alimentării cu gaze naturale în Europa centrală şi de Est.

    La iniţiativa ministrului bulgar al energiei, reprezentanţii Bulgariei, României, Ungariei şi ai Greciei au analizat oportunitatea şi disponibilitatea celor patru state membre de a constitui un subgrup de lucru destinat promovării Coridorului Vertical (proiectul Aegean Baltic Corridor), cu intenţia declarata de a fi abordat la nivel regional şi de a fi propus spre finanţare Comisiei Europene.

    Cu exceptia Ungariei, care şi-a exprimat acordul de principiu cu privire la aderarea la Subgrupul de lucru, urmând ca decizia finală să fie comunicată ulterior, şefii delegaţiilor au fost de acord cu crearea acestui organism, o primă reuniune urmând să aibă loc la Sofia, la jumatatea lunii martie.

    Temele aflate pe agenda întâlnirii au vizat perspectivele de aprovizionare regională cu gaze naturale, precum şi soluţiile pe termen scurt în ceea ce priveşte inter-conectarea, potrivit comunicatului Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

    “România are un set de priorităţi de dezvoltare a infrastructurii de alimentare cu gaz care vizează completarea legăturilor lipsă cu statele vecine”, a adăugat Gerea în comunicat.

    Reuniunea s-a finalizat cu o declaraţie comună a reprezentanţilor Austriei, Bulgariei, Croaţiei, Greciei, Ungariei, Italiei, României, Sloveniei, Slovaciei şi ai Comisiei Europene prin care s-a anunţat crearea grupului la nivel înalt CESEC, al cărui obiectiv este stabilirea unei foi de parcurs privind infrastructura de gaze ca prioritate regională. Scopul îl reprezintă consolidarea securităţii energetice prin asigurarea accesului la cel puţin trei surse de gaz pentru fiecare stat din regiune, se mai spune în comunicat.

    Reţeaua de gaze a României este în prezent concetată cu cea a Ungariei şi a Republicii Moldova, dar niciuna nu îi asigură un grad prea ridicat de independenţă faţă de importurile de gaze din Federaţia Rusă, întrucât din Ungaria se importă gaze, iar în Republica Moldova ar urma să se exporte.

    Comisia Europeană a alocat, în anii trecuţi, fonduri şi pentru conectarea sistemului de gaze cu cel din Bulgaria, dar această legătură nu a fost încă realizată.

    România îşi asigură din producţia proprie cea mai mare parte a consumului de gaze naturale, dar importă şi din Federaţia Rusă. Guvernul apreciază că România nu va mai avea nevoie de importuri de gaze după 2020, când speră să înceapă producţia în Marea Neagră, dar momentul începerii extracţiei depinde de operatorii concesiunilor.

  • Contract de 6,5 mil.euro pentru actualizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Sibiu-Piteşti

    “Studiul de fezabilitate ce urmează a fi întocmit va lega actuala variantă de ocolire a municipiului Sibiu cu actuala variantă de ocolire a municipiului Piteşti. Lungimea proiectului este de aproximativ 120 km”, se arată într-un comunicat al CNADNR.

    Contractul are o durată de 17 luni şi implică realizarea de studii de trafic şi privind alternative de traseu, investigaţii de teren, activităţi de proiectare, evaluarea impactului asupra mediului, analiza cost-beneficiu şi modelul financiar, precum şi pregătirea documentaţiei de atribuire pentru viitoarele contracte de lucrări.

    Contractul este împărţit în cinci secţiuni. Pentru tronsonul Sibiu – Boiţa (lotul 1) şi Curtea de Argeş – Piteşti (lotul 5), studiul trebuie realizat în maximum cinci luni, iar pentru celelalte secţiuni, perioada de livrare a studiului este de până la 12 luni.

    Autostrada Sibiu – Piteşti, una din cele mai aşteptate din România, a figurat în prima variantă a Master Planului de Transport ca viitor drum expres, fiind încadrată ulterior, în urma dezbaterilor publice, ca proiect de autostradă, necesitând o investiţie estimată de 1,67 miliarde euro.

  • Piaţa imobiliară: Oferta de locuinţe la vânzare în Bucureşti a crescut cu 70% în ianuarie

    Firma de consultanţă imobiliară HomeFinders a analizat, pe baza a 6.153 de oferte scoase la vânzare în ianuarie 2014 şi ianuarie 2015, preţurile medii ale locuinţelor, solicitate de proprietari pe două segmente distincte de piaţă, respectiv piaţa populară (periferie) şi piaţa mediu-premium (centru, semicentru şi Nord).

    Analiza arată că preţurile apartamentelor situate la periferie au crescut cu doar 0,1% din ianuarie 2014 până în ianuarie 2015, în timp ce preţurile apartamentelor din zonele centrale, semicentrale şi de Nord au crescut cu 4%.

    Astfel, dacă la nivelul lunii ianuarie 2014 preţul mediu al unui apartament dintr-un bloc din zonele mărginaşe era de 53.900 de euro, în prima lună a anului 2015 acesta a crescut până la doar 54.000 de euro. De partea cealaltă, în zona centrală, semicentrală şi de Nord, preţul mediu a crescut de la 73.000 la 76.000 de euro.

    În ceea ce priveşte numărul de oferte scoase la vânzare în luna ianuarie 2015, acesta a crescut considerabil, pe ambele segmente de piaţă. Ofertele din cartierele de la periferie au înregistrat o creştere de 64%, de la 1.394 la 2.287, în timp ce numărul de oferte din centru, semicentru şi Nord au crescut cu 80,9%, în ianuarie 2014 fiind scoase la vânzare 880 de apartamente, iar în ianuarie 2015 un număr de 1.592.

    Aşadar, în prima lună a anului 2015, volumul total de oferte scoase spre vânzare s-a ridicat la 3.879, cu 70,5% mai mare decât în ianuarie 2014, când s-a înregistrat un număr de 2.274 oferte.

    Creşterea foarte mare a ofertelor imobiliare în zonele centrale, semicentrale şi de Nord a determinat şi o pondere mai mare din totalul de oferte pe ianuarie 2015, respectiv 41%, comparativ cu 38,7% în ianuarie 2014. Cu toate acestea, ofertele pentru apartamente din periferia Capitalei continuă să domine, cu un procent de 59%. Raportată la oferta din centru, semicentru şi Nord, oferta existentă în ianuarie 2015 în cartierele de la periferia oraşului este cu 43,5% mai mare.

    “Evoluţia pozitivă a pieţei rezidenţiale din Capitală este vizibilă încă din 2014 la nivelul ofertei, influenţată în mare parte şi de numărul mare de proiecte noi, prezente pe toate segmentele de piaţă. Se observă o creştere susţinută a cererii pentru zona centrală, semicentrală şi de Nord, care a influenţat direct şi creşterea preţurilor solicitate de proprietari, cu o medie anuală de 4%. Creşterea interesului pentru zonele centrale, semicentrale şi de Nord a condus pe parcursul anului 2014 şi la scăderea timpului mediu de vânzare al proprietăţilor din aceste zone, acesta fiind un alt indicator important al pieţei rezidenţiale”, a declarat Iulia Tisăianu, property research manager HomeFinders.

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • PwC solicită legislaţie fiscală clară care să încurajeze declararea banilor ascunşi în băncile din străinătate

    România are nevoie de o legislaţie fiscală clară şi flexibilă care să încurajeze conformarea voluntară în rândul persoanelor fizice cu venituri mari, informează compania de audit şi consultanţă fiscală PwC România.

    „Vedem în ultimii ani că la nivelul unor organizaţii internaţionale precum OECD se subliniază tot mai mult importanţa conformării voluntare, ca o soluţie viabilă şi durabilă pentru creşterea veniturilor bugetare, iar programe de conformare voluntară au fost implementate cu mult succes în multe state din întreaga lume”, a declarat Mihaela Mitroi, şefa departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    „Pentru succesul unui astfel de program de conformare voluntară în România este însă nevoie de anumite clarificări legislative, pentru ca acele persoane fizice cu deţineri în străinătate să aleagă declararea acestora autorităţilor fiscale fără a exista riscul unor consecinţe de natură penală sau contravenţională”, a mai spus Mihaela Mitroi.

    Ministerul Finanţelor propunea în noiembrie 2014, ca măsură de amnistie fiscală, impozitarea de la începutul anului 2015 cu o cotă de minim 5-9% a tuturor depozitelor bancare nou constituite unde sursa de provenienţă a banilor este incertă, potrivit unui document. Într-un document elaborat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) – ministrul delegat pentru Buget şi obţinut de MEDIAFAX, care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, se precizează: “Aministia fiscală – începând cu 01.01.2015, toate depozitele bancare nou constituite unde este incertă sursa de provenienţă a banilor se vor impozita cu o cotă de minim 5%-9%”. În prezent, veniturile declarate se impozitează cu 16%.

    „Suntem convinşi că adoptarea unor astfel de clarificări legislative va stimula apetitul persoanelor fizice cu venituri mari pentru conformarea voluntară şi va duce totodată la creşterea veniturilor bugetare, generând astfel beneficii la nivelul întregii societăţi”, a conchis Mihaela Mitroi.

  • Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a câştigat definitiv procesul cu ANI, care îl găsise incompatibil

    Potrivit Biroului de presă al ICCJ, instanţa a admis, marţi, recursul edilului împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj, care dăduse dreptate ANI în privinţa incompatibilităţii primarului Bistriţei.

    “Se admite recursul declarat de Ovidiu Creţu împotriva sentinţei Curţii de Apel Cluj. Se casează în parte sentinţa atacată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamantul Ovidiu Creţu şi dispune anularea raportului de evaluare emis de ANI. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate. Definitivă”, a precizat, miercuri, pentru MEDIAFAX, Biroul de presă al ICCJ.

    Contactat telefonic, primarul Ovidiu Creţu a confirmat că a câştigat procesul cu ANI, fără a face alte declaraţii.

    În 23 septembrie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, s-a aflat în incompatibilitate în perioada 1 octombrie 2012 – 21 ianuarie 2013, întrucât a fost şi reprezentant asociat persoană juridică în cadrul SC Business Park Bistriţa Sud SRL, societatea care administrează Parcul Industrial Bistriţa Sud.

    În ianuarie 2014, primarul Bistriţei a pierdut la Curtea de Apel Cluj procesul intentat Agenţiei Naţionale de Integritate, care l-a declarat incompatibil.

    ”Este o situaţie identică celei pe care a avut-o primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre. Dintr-o greşeală a Registrului Comerţului, în loc să fie scris Mazăre Alexandru, fratele lui care a fost votat de Consiliu, a fost scris Radu Mazăre şi ANI i-a dat incompatibilitate, cu toate că cei de la Registrul Comerţului şi-au recunoscut greşeala, ca şi în cazul meu. Doi ani de zile s-a judecat Radu Mazăre cu ANI, până la urmă a câştigat. Acelaşi lucru s-a întâmplat aici. Eu am fost cel care a semnat adresa de înaintare a documentelor către Registrul Comerţului şi aceştia au înţeles că eu am fost delegat, neexistând niciun fel de hotărâre. Au corectat greşeala, au anunţat în scris, am fost cu respectiva adresă la ANI, au spus că e în regulă, că e în ordine şi m-am trezit după şase sau şapte luni că mi-au dat soluţia de incompatibilitate. Va urma un proces similar cu cel de la Constanţa. Acest subiect pentru mine părea unul simplu şi uşor tratat pentru Curtea de Apel Cluj. Sentinţa de acolo mi-a făcut un mare bine, eram convins că lucrurile vor decurge absolut firesc şi că justiţia îşi va spune cuvântul şi o să se termine problema. Sentinţa dată de Curtea de Apel m-a trezit. Trăim într-o altfel de lume, nu una idilică, şi trebuie să îmi iau toate măsurile pentru a-mi obţine dreptatea. Dacă la Curtea de Apel aveam o sentinţă favorabilă, priveam lucrurile la fel de uşor şi sigur ANI ar fi făcut recurs la ICCJ, iar acolo o sentinţă contrară ar fi închis lucrurile. Trebuie să mă prezint competitiv în meciul cu ANI”, spunea Creţu la vremea respectivă.

    Ovidiu Creţu a trecut la ultima cale de atac, recurs înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În 6 octombrie 2014, ICCJ a admis în principiu recursul şi a fixat termenul de judecată pe fond a recursului la 27 ianuarie, cu citarea părţilor, amânând pronunţarea pentru data de 10 februarie.

    ”Sunt în aceeaşi situaţie cu unul din procesele preşedintelui Klaus Iohannis. Dânsul a fost mandatat exact ca şi mine să depună documentele pentru societatea care administrează pieţele la Sibiu. Eu am fost mandatat pentru acelaşi lucru, însă pentru Parcul Industrial. Diferenţa este că el a câştigat în prima instanţă, eu am pierdut, dovadă că instanţele judecă independent. Sunt convins că, în situaţia în care domnia sa va pierde procesul şi va deveni incompatibil, voi pierde şi eu, iar dacă el câştigă, ar trebui în mod firesc să câştig şi eu”, afirma Ovidiu Creţu la finalul anului trecut.

    Ovidiu Creţu se află la cel de-al doilea mandat de primar. De asemenea, el este preşedinte executiv al PSD Bistriţa.

  • Cea mai scăzută temperatură din ţară, minus 27 de grade Celsius, la Întorsura Buzăului

    Minima naţională a zilei, de minus 27 de grade Celsius, a fost măsurată la staţia meteo din Întorsura Buzăului miercuri dimineaţă, în jurul orei 7.30.

    ”Temperatura măsurată la Întorsura Buzăului a fost minima zilei înregistrată miercuri dimineaţă în ţara noastră. Este o temperatură sub limita multianuală, dar nu este nimic nemaîntâlnit în februarie, când se înregistrează în mod obişnuit valori termice sub minus 20 de grade Celsius în depresiunile intramontane”, a declarat meteorologul Adrian Boariu de la Administraţia Naţională de Meteorologie.

    Meteorologii spun că la Întorsura Buzăului temperatura a scăzut brusc de la o zi la alta, cu aproximativ 18 grade Celsius, având în vedere că cea mai coborâtă valoare termică a dimineţii de marţi în localitate a fost de minus 8,8 grade Celsius.

    Valori termice extrem de scăzute s-au înregistrat şi în judeţul Harghita, unde minima dimineţii a fost de minus 24,4 grade Celsis la Joseni, în timp ce la Miercurea Ciuc au fost minus 23 de grade Celsius, la Topliţa minus 19 grade Celsius, iar la Odorheiu Secuiesc minus 15 grade Celsius.

    În Harghita, cea mai ridicată temperatură înregistrată miercuri dimineaţă a fost de minus 14 grade Celsius, la staţia meteo Bucin.

    Potrivit meteorologilor, şi în acest judeţ temperatura s-a răcit accentuat, diferenţa dintre valoarea termică minimă de marţi şi cea înregistrată miercuri dimineaţă fiind de 12 grade Celsius.