BusinessMagazin

Blog

  • Pericolul infiltrării cianurilor într-o minte de politician. Perlele politice ale săptămânii

    “Atâta vreme cât alte instituţii decât cele alese de cetăţenii români conform Constituţiei schimbă sau numesc miniştri, şi mă refer la ANI, la DNA… nu suntem la putere” – Crin Antonescu, liderul PNL, revendicându-şi postura de “lider al opoziţiei”

    “Eu am fost împotriva proiectului Roşia Montană prima dată, înainte să cunosc aproape nimic despre proiect, pentru că era susţinut de Traian Băsescu” – premierul Victor Ponta

    “Nu cred că este bine să lăsăm mecanismele antisistem să cuprindă foarte larg ţara” – fostul premier Adrian Năstase despre protestele contra proiectului minier de la Roşia Montană

    “Starea de sănătate psihică a premierului Victor-Viorel Ponta este realmente îngrijorătoare prin efectele pe care le generează asupra colegilor de cabinet. (…) Într-un cuvânt, este un iresponsabil, mai tot timpul vesel şi miştocar, un Speedy Gonzales al televiziunilor” – senatorul PDL Marian Dan

    “Fără locuri de muncă în minerit, toată lumea de aici va pleca şi Roşia Montană va rămâne o comună moartă, părăsită” – Cristian Albu, preşedintele sindicatului Viitorul Mineritului, într-un mesaj către Crin Antonescu
     

  • Grecii au ascuns 200 de miliarde de euro în băncile elveţiene

    Grecii deţin fonduri de 200 miliarde de euro ascunse în băncile elveţiene, în timp ce statul elen încearcă fără succes să limiteze evaziunea fiscală, considerată una dintre cauzele înrăutăţirii situaţiei economice şi financiare a ţării, potrivit presei austriece, citate de GreekReporter.

    “În băncile elveţiene, beneficiarele evaziunii fiscale din Europa, grecii bogaţi au în conturi aproximativ 200 de miliarde de euro, iar marele perdant este statul elen”, scrie Der Standard. Cotidianul austriac a publicat un articol dedicat evaziunii din Grecia, cu ocazia difuzării de către postul Arte a documentarului “Evaziunea fiscală”.

    Evaziunea la nivel global este facilitată de paradisurile fiscale, de exemplu Insulele Cayman, unde într-o singură clădire de patru etaje au sediul 18.000 de companii off shore, sau statul american Delaware, unde într-o clădire cu un singur etaj sunt înregistrate 285.000 de companii, potrivit cotidianului austriac. Acţionariatul acestor companii este secret.

    Evaziunea fiscală extinsă este considerată una dintre problemele majore ale economiei elene, întrucât a înrăutăţit situaţia finanţelor statului înainte ca ţara să fie nevoită să ceară ajutor financiar extern de peste 200 de miliarde de euro şi îngreunează în prezent ieşirea ţării din recesiune.

    Statul elen a fost nevoit să adopte măsuri dure de austeritate pentru a primi sprijinul financiar al ţărilor euro şi FMI, iar acestea au fost în multe situaţii extinse din cauza incapacităţii autorităţilor de a colecta venituri conform ţintelor stabilite.

    Grecia se află în al şaselea an de recesiune, iar economiştii anticipează o revenire a PIB pe creştere în cursul anului următor.

  • Euro a închis săptămâna sub 4,47 lei. Cum au evoluat valutele din regiune

    În jurul orei 16:30, schimburile se perfectau la 4,4695 – 4,4720 lei/euro, sub nivelul de la aceeaşi oră de joi, de 4,4850 lei/euro.

    La debutul şedinţei de vineri, euro a fost cotat la 4,4795 – 4,4815 lei, iar în prima parte a zilei cursul a fluctuat uşor sub 4,48 lei/euro, în cadrul unor tranzacţii cu volume reduse, potrivit dealerilor.

    Spre finalul zilei, rata de schimb a început să coboare treptat, iar minimul a fost de 4,4650 lei/euro.

    În acelaşi timp, valutele din regiune consemnau aprecieri modeste, volumele de tranzacţionare fiind reduse şi pe aceste pieţe.

    Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri un curs de referinţă în scădere uşoară, la 4,4771 lei/euro, după ce joi a atins cel mai ridicat nivel din ultimele 11 săptămâni.

    În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4847 lei/euro, iar o rată de schimb superioară a fost anunţată de banca centrală la 25 iunie, când euro a fost cotat la 4,4870 lei.

    Leul s-a apreciat uşor şi în raport cu dolarul american, iar cursul de referinţă coborând cu 0,59 bani, de la 3,3744 lei/dolar la 3,3685 lei/dolar.

    Totodată, rata de schimb leu/franc elveţian a scăzut de la 3,6240 lei/franc la 3,6173 lei/franc.

    Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Dobânzile afişate vineri de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au stagnat, la 2,63 – 3,13% pe an. Randamentele afişate pentru plasamentele cu scadenţă la o săptămână se plasau la 2,92 – 3,42% pe an.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 16 septembrie

    COVER STORY: Românii se distrează în maşini de Formula 1, vânează rinoceri sau se pregătesc de călătoria în spaţiu

    Mureşeanul Orlando Szasz a muncit vreme de 17 ani să construiască şi să dezvolte Renania, iar de anul trecut s-a retras de la conducerea companiei. Îşi împarte acum timpul între pasiunile sale – călătoriile şi Formula 1 – şi activitatea de business angel. Şi pentru alţi oameni de afaceri călătoriile, sporturile cu motor sau fără ori expediţiile la pol sunt şi surse de inspiraţie pentru arena mediului de afaceri, dar şi veritabile “manuale”, cu învăţăminte despre sportivitate, curaj şi inventivitate.

     

    MANAGEMENT: Omul care a făcut trei malluri de la zero în Bucureşti a schimbat tabăra

     

    AGRICULTURĂ:  Hambarele de 3,5 miliarde de euro pline cu cereale

     

    SPECIAL: Cinci ani de la startul crizei economice mondiale

     

    AUTO: Nori peste 50 de ani de istorie pentru Porsche 911

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

  • Cele 20 de hipermarketuri Real vor deveni Auchan în mai puţin de un an

    “Calendarul nostru este unul ambiţios, dorim să realizăm convergenţa celor 20 de magazine şi trecerea sub marca şi comerţul Auchan în mai puţin de un an. Priorităţile noastre, în această perioadă, sunt: integrarea celor 5.000 de noi colaboratori, (…) propunându-le un comerţ bazat pe discountul generalizat. Convergenţa celor două companii este o oportunitate extraordinară care ne va permite să ne consolidăm şi să creăm valoare pentru toţi: pentru clienţi, pentru angajaţi, pentru furnizori şi pentru producătorii români”, a declarat, într-un comunicat, directorul general al Auchan România, Patrick Espasa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Fondului Proprietatea au revenit la maximul istoric

     Piaţa a fost pe creştere uşoară încă din primele minute, însă la fel ca în precedentele şedinţe volumele de tranzacţionare au fost axate doar pe câteva acţiuni.

    Dacă în primele trei zile din această săptămână investitorii şi brokerii au acordat mai multă atenţiei subscrierilor pe tranşa micilor investitori la oferta de la Nuclearelectrica, interesul a fost îndreptat vineri mai mult către acţiunile Fondului Proprietatea, care s-au întors la maximului istoric atins pe 16 august.

    Începând din ultima săptămână a lunii august şi până la finalul săptămânii trecute, preţul acţiunilor FP a scăzut până aproape de 0,67 lei, însă de luni a reintrat pe creştere, îndreptându-se din nou către nivelul maxim atins în luna august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nikkei: Obama îl va numi săptămâna viitoare pe Larry Summers în funcţia de preşedinte al Fed

     Fost secretar general al Trezoreriei SUA în perioada 1999-2001, în timpul administraţiei Clinton, Summers este în prezent directorul Consiliului Economic Naţional, echipa de consilieri pe probleme economice de la Casa Albă.

    Nikkei notează că anunţul va fi făcut după încheierea şedinţei de politică monetară din 17-18 septembrie a Rezervei Federale.

    Mandatul actualului preşedinte al Fed, Ben Bernanke, se va încheia în luna ianuarie. Principalii candidaţi la funcţia lui Bernanke sunt Lawrence Summers şi vicepreşedintele Fed Janet Yellen.

    Subscretarul Trezoreriei SUA Lael Brainard, fost consilier pe probleme economice al preşedintelui Bill Clinton, ar urma să fie numit vicepreşedinte al băncii centrale, potrivit Nikkei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fost vicepreşedinte al grupului Orange a fost numit director financiar la subsidiara din România

     “Începând cu luna septembrie, Diego Martinez Lopez este noul director financiar al Orange România. El a preluat responsabilităţile de la Ludovic Pech, care a fost numit director financiar la Mobistar, Belgia, după ce, timp de trei ani, şi-a adus o contribuţie importantă la îmbunătăţirea performanţei financiare a Orange România”, se arată într-un comunicat al operatorului.

    Cu experienţă în domeniul financiar, Lopez a coordonat numeroase programe strategice de eficienţă şi de transformare în cadrul grupului Orange şi a dezvoltat modele de business pentru lansarea de noi servicii şi tehnologii, precum servicii TV şi reţele broadband de mare viteză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Predoiu: Un litigiu cu RMGC poate însemna cereri de despăgubiri de ambele părţi

     “Nu e rău să-ţi aperi interesele până la capăt. E mai rău să cedezi, să te speli pe mâini”, spune el.

    Predoiu susţine, potrivit Digi 24, că un litigiu cu Gold Corporation poate înseamna cereri de despăgubiri din partea ambelor părţi şi s-ar putea încheia chiar cu renunţarea la proiect.

    Compania a fost “invitată” de un comportament imprudent al lui Ponta şi Şova, spune Cătălin Predoiu: “Nu vorbeşti de posibile despăgubiri, e ca şi cum te predai. Nu cred că îi e atat de simplu companiei să înceapă un proces”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IMPOZITUL FORFETAR: Cum va fi calculat şi cât va plăti o shaormerie sau un restaurant

     Formula de determinare a impozitului forfetar propusă de Guvern ia în calcul rangul localităţii, dar şi al zonei din municipii şi marii poli regionali (Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi Ploieşti Timişoara), suprafaţa localului şi un coeficient de sezonalitate, care este clasificat în mod asemănător cu cel al rangului localităţii.

    Cel mai mare impozit forfetar va fi achitat de restaurantele de peste 300 de metri pătraţi din Zona A a Capitalei, care vor plăti 22.680 de lei/an (echivalentul a circa 5.200 de euro). Pentru restaurantele de peste 300 de metri pătraţi este aplicat un singur coeficient de suprafaţă.

    Impozitul forfetar anual/unitate este determinat după formula k * (x + y*q) *z, unde k este valoarea impozitului standard de 1.400 de lei, x – variabilă în funcţie de rangul localităţii, y – variabilă în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei, z – coeficient de sezonalitate, iar q – 0,8 (unic) reprezintă coeficient de ajustare pentru spaţiu tehnic unitate de desfăşurare a activităţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro